Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 358/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 358
Ședința publică de la 11 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu Judecător
- - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier: -
XXXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței nr. 1889 din data de 18 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice - Administrația Finanțelor Publice TG.
La apelul nominal au lipsit recurenta reclamantă și intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice - Administrația Finanțelor Publice Tg.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recurenta reclamantă a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări:
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin Sentința nr.1889 din data de 18 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a anulat ca netimbrată acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul d e Finanțe - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Tg-
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prevederile art. 148 al. 2 și 4 din Constituție, reclamanta a invocat supremația dreptului comunitar, respectiv a art. 90 (1) din Tratat și a susținut că prin modificarea Codului fiscal și introducerea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile respectivului Tratat.
In dovedirea cererii a depus la dosar în copie xerox adresa nr. 4128/ din 3.07.2009, cartea de identitate a autovehiculului, contract de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit, chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții seria - nr. -, cartea de identitate a reclamantei, cererea înregistrată sub nr. 41477 din 6.07.2009.
Pârâta DGFP G a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii formulată de reclamantă și introducerea în cauză Administrației Fondului pentru Mediu, suma achitată de reclamantă nefăcându-se venit la bugetul de stat conform prevederilor art.1 din OUG nr. 50/2008, modificată prin OUG nr. 218 din 10.12.2008.
Pe cale de excepție pârâta a invocat inadmisibilitatea acțiunii întrucât reclamanta nu a făcut dovada procedurii prealabile în termenul prevăzut de art. 7 din Legea nr. 554/2004, decizia de calcul a taxei constituind act administrativ fiscal pe care reclamantul trebuia să-l conteste potrivit art. 207 alin. 1 și art. 209 alin. 1 lit. a din nr.OG 92/2003 Cod pr. fiscală.
Se constată că reclamanta a depus acțiunea netimbrată și nici la termenul de judecată din data de 18 septembrie 2009 deși a fost legal citată cu mențiunea timbrării, nu s-a prezentat pentru a achita taxa de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului, reluând motivele de fapt și de drept din cuprinsul cererii de chemare în judecată, a susținut că în conformitate cu prev. art. 23 (9) din Tratatul UE, cuprins în Titlul I privind libera circulație a mărfurilor, comunitatea se bazează pe o uniune vamală, care cuprinde ansamblul schimburilor de mărfuri și care implică interzicerea între statele membre a tarifelor vamale la import și la export și a tuturor taxelor cu un efect echivalent.
S-a mai criticat soluția instanței de fond susținându-se că art. 2141Cod fiscal, prin care s-a instituit taxa de primă înmatriculare a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, adică odată cu aderarea României la UE, până la această dată Codul fiscal necunoscând taxa specială de primă înmatriculare, și că prin introducerea taxei de primă înmatriculare, România a încălcat prevederile art. 90 (86) din Tratatul UE, întrucât statele membre sunt obligate să nu emită și să nu mențină nici o măsură contrarie regulilor Tratatului.
S-a mai susținut că în baza art. 148 alin. 2 din Constituția României, ca urmare a aderării, prevederile Tratatelor constitutive ale, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare cuprinse în legile interne, situație în care prevederile art. 90 din Tratatul Comunitar se aplică cu precădere.
Recursul este fondat și va fi admis, Curtea reținând următoarele aspecte:
Reclamanta a sesizat instanța de fond cu o acțiune având ca obiect obligarea pârâtei C la restituirea sumei achitată cu titlu de taxă de poluare.
OUG nr.50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule este actul normativ care reglementează acest tip de taxă și care în art. 5 alin.4 prevede că "taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației Fondului pentru Mediu".
Totodată Normele Metodologice de aplicare a OUG nr.50/2008 aprobate prin HG nr.686/24.06.2008 dispun în art.3 alin.6 că, în ultima zi lucrătoare a lunii, unitățile Trezoreriei Statului transferă în contul 50.17 "Disponibil al fondului pentru mediu" deschis pe numele Administrației Fondului pentru Mediu, sumele colectate cu titlu de taxă de poluare.
Așadar, sumele datorate cu titlu de taxa de poluare se calculează de organul fiscal competent din subordinea ANAF (art.3 alin.1 lit. a din Normele Metodologice), se achită la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal competent dar se virează în contul Administrației Fondului pentru Mediu.
În consecință, Administrația Fondului pentru Mediu este autoritatea publică care gestionează sumele colectate cu titlu de taxă de poluare.
Față de obiectul acțiunii cu care reclamantul a investit instanța de fond, respectiv obligarea pârâtei C la restituirea taxei de poluare, dispozițiile art.129 care reglementează rolul activ al judecătorului impuneau instanței de judecată obligația de a pune în discuția părților, completarea sub aspect subiectiv a cadrului procesual, prin introducerea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu având în vedere că, deși taxa de poluare se calculează de organul fiscal competent, sumele percepute sunt colectate în contul acestei autorități publice.
Mai mult, potrivit art.161din Legea nr.554/2004, instanța de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate saupoate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora precum și a altor subiecte de drept.
Neprocedând în acest mod, instanța de fond a pronunțat o hotărâre lovită de nulitate potrivit art.105 alin.2 ce atrage incidența motivului de casare prevăzut de art. 304 pct.5
Față de aceste considerente, Curtea constatând întemeiat recursul declarat, în temeiul disp. art. 312 alin.5 urmează a casa sentința cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, care va avea obligația de a pune în discuția părților introducerea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței nr.1889 din data de 18 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-.
Casează sentința, trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Februarie 2010.
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu - - | JUDECĂTOR 2: Carmina Mitru - - | JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță - - |
Grefier, |
Red. MF
Tehn. SG. /16.02.2010
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Carmina Mitru, Magdalena Fănuță
