Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 388/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - anulare act control -

ROMANIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 388

Ședința publică din 26 februarie 2009

PREȘEDINTE: Morariu Adriana

JUDECĂTOR 2: Sas Remus

JUDECĂTOR 3: Nechifor Veta

Grefier - -

Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, domiciliată în municipiul S, B-dul - - nr.28, -.3,.A,.14, județul S, împotriva sentinței nr. 3240 din 6 noiembrie 2008 a Tribunalului Suceava - secția comercială,contencios administrativ și fiscal ( dosar nr-).

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 26 februarie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și, când din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi - 4 martie 2009.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

CURTEA:

Asupra recursului de față,constată:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Suceava - secția comercială,contencios administrativ și fiscal sub nr- la data de 30.05.2008,reclamanta în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Finanțelor Publice S și Direcția Regională Vamală I - Biroul Vamal a solicitat anularea Actului constatator nr.219 din 02.08.2004 încheiat de Biroul Vamal și a deciziei nr. 150 din 04.10.2004 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice

În motivarea cererii de anulare, reclamanta a arătat că este nelegal modul de recalculare a taxelor vamale și de stabilire a dobânzilor aferente determinate retroactiv prin Actul constatator nr.219 din 02.08.2004 de Biroul Vamal

Astfel, legat de suma de 20872 lei reprezentând taxe vamale, TVA și accize, pretins datorată, având în vedere dispozițiile art.17 din Protocolul referitor la definirea noțiunii de "produse originare", ratificat prin OUG nr.192/2001, reclamanta apreciază că originea comunitară, confirmată prin certificatul EUR 1 seria - nr.H - nu poate fi contestată, cât timp rezultă dintr-un act autentic ( întocmit de autoritățile vamale italiene, pe baza cererii scrise a exportatorului) care, potrivit legislației noastre, se bucura de prezumția de validitate până la înscrierea în fals. În atare situație, adresa de care se prevalează autoritățile vamale române nu poate anula efectele certificatului EUR 1 seria - nr.H - și nu poate concluziona în sensul caracterului nereal al certificatului acestuia. Acest act produce efectele unui act autentic, prezumat valid până la înscrierea în fals, operațiune care nu a fost inițiată și finalizată în speță.

Nelegalitatea stabilirii ulterioare a sumelor reprezentând taxe vamale rezultă și din faptul că, deși au fost verificate aceleași documente, organele vamale au dispus două măsuri contradictorii, respectiv acordarea inițial a tarifului preferențial, ulterior acesta fiind anulat.

În dovedirea susținerilor sale reclamanta a depus la dosar copia deciziei nr.150 din 04.10.2004 emisă de S, actele de proveniență a autoturismului.

Pârâta Direcția Regională Vamală Iad epus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă și menținerea actului constatator emis de autoritatea vamală ca temeinic și legal.

În motivarea întâmpinării a arătat că, în conformitate cu prevederile legale, art.65 din Regulament și art.32 pct.1,2,3,5 și 6 din Protocolul referitor la definirea de "produse originare" ratificat prin OUG nr.192/2001, Direcția Regională Vamală I ( actual Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I) a solicitat Autorității Naționale a Vămilor verificarea autenticității și legalității certificatului EUR 1 nr.- nr. H-.

Cu ocazia verificărilor, originea autoturismului importat a fost infirmată de către autoritatea vamală italiană prin completarea căsuței a doua din rubrica nr.14, aceasta însemnând că nu sunt îndeplinite condițiile de autenticitate și legalitate cerute, de altfel, singura autoritate abilitată să revină asupra constatărilor inițiale este autoritatea vamală italiană. Rezultatul controlului a fost transmis de către autoritatea vamală italiană cu adresa nr. 595//15.04.2004, prin completarea rubricii 14 a certificatului EUR 1 nr.1 - nr. H-.

În concluzie autoritatea vamală română a procedat în mod corect, aplicând reglementările legale în vigoare, anulat regimul vamal preferențial, stabilind datoria vamală în sarcina reclamantei.

Orice alte specificări sau atestări din partea exportatorului nu sunt opozabile autorităților vamale române, aceasta fiind un terț în raporturile dintre importator și autoritatea vamală.

Prin sentința nr. 3240/2008 tribunalul a respins contestația ca nefondată.

În motivarea soluției s-au reținut următoarele:

Prin actul constatator nr.219 din 2.08.2004 întocmit de Biroul Vamal Sas tabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de 26.471 lei, reprezentând 15.661 lei taxe vamale, 3.333 lei - TVA, 1879 lei - accize, 4200 lei - dobânzi taxe vamale, 894 lei - dobânzi TVA și 504 lei - dobânzi accize.

S-a procedat la recalcularea taxelor vamale pentru autovehiculul marca Patrol, cu seria de identificare -, întrucât în urma efectuării controlului vamal a posteriori, prin adresa nr.10209 din 09.07.2004 a Direcției Regionale Vamale I, înregistrată la Biroul Vamal S sub nr.8024 din 29.07.2004, s-a comunicat de către administrația vamală italiană( Oficiul Vamal -) că bunul acoperit de certificatul de circulație a mărfurilor EUR1 - nr.H - nu este un produs originar în sensul acordului România - UE.

Contestația formulată de către reclamantă a fost respinsă ca neîntemeiată prin decizia nr. 150 din 4 octombrie 2004 de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului

Instanța reține că prin certificatul de circulație a mărfurilor EUR1 - nr.H- ( fila 36 dosar) exportatorul SRL a declarat că autovehiculul marca Patrol, cu numărul de identificare - satisface condițiile cerute pentru obținerea acestui certificat.

Potrivit adresei din 15 aprilie 2004 a Agenției Vamale ( fila 30 dosar), certificatul - nr.H- din 9 mai 2003 este autentic, dar nu exact. Se arată că societatea exportatoare italiană, SRL, a cumpărat autoturisme japoneze de la o altă companie, iar regulile de origine preferențială nu sunt îndeplinite, astfel încât certificatul EUR 1 nu este valabil pentru tratamentul preferențial.

Față de aceste mențiuni, nu prezintă relevanță apărările reclamantei, în sensul că certificatul produce efecte juridice până la înscrierea în fals, deoarece nu s-a infirmat autenticitatea acestui act, ci acuratețea informațiilor cuprinse în declarația exportatorului.

Au fost înlăturate și criticile privind nelegalitatea determinării retroactive a taxelor vamale și a dobânzilor aferente, întrucât prin art. 107 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr.1114/2001, în vigoare la data respectivă, este expres reglementată atribuția autorității vamale de a lua măsuri pentru recuperarea datoriilor vamale, prin întocmirea de acte constatatoare, în ipoteza în care, în urma verificării dovezilor de origine, rezultă că acordarea regimului preferențial a fost neîntemeiată.

Nu poate fi reținută nici susținerea că deși au fost verificate aceleași documente, organele vamale ar fi dispus două măsuri contradictorii.

Potrivit art.1 paragraful 17 din Protocolul referitor la definirea noțiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă, anexă la Acordul European, ratificat prin OUG nr. 192/2001, certificatul de circulație a mărfurilor EUR 1 se eliberează de către autoritățile ale țării exportatoare pe baza cererii scrise a exportatorului sau, sub răspunderea exportatorului, de către reprezentantul său autorizat.

Împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamanta, învederând următoarele:

În realitate, certificatul de circulație EUR 1 - nr.- a fost completat de exportatorul SRL, pe propria răspundere a acestuia, la pct.1 consemnându-se "Eu, subsemnatul ( exportatorul), declar că marfa mai sus menționată satisface condițiile cerute pentru obținerea certificatului".

Potrivit Protocolului referitor la definirea noțiune de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă, anexă la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte și comunitățile europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, certificatul de circulație EUR 1 se eliberează de autoritățile vamale ale țării exportatoare, la cererea scrisă a exportatorului și se completează de însuși exportatorul.

Iar potrivit art.34, persoana care emite sau determină emiterea unui document ce conține date inexacte, în scopul obținerii regimului preferențial, răspunde penal.

Prin urmare, certificatul de circulație a mărfurilor este un act autentic, care face dovada, prin el însuși, față de orice persoană, potrivit art.1173 Cod civil, a originii comunitare a bunului pentru care s-a eliberat și se bucură de prezumția de validitate până la înscrierea în fals.

Adresa Oficiului Vamal -, potrivit cu care certificatul este autentic, dar nu exact, nu este de natură a înlătura efectele acestui certificat de circulație a mărfurilor, inexactitatea datelor înscrise, conform celor declarate de exportator, neputând fi asimilată ipotezei în care un asemenea certificat nu îndeplinește condițiile de autenticitate și legalitate cerute de legislația comunitară, ipoteză care ar justifica retragerea preferințelor tarifare acordate anterior.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta Direcția Regională Vamală Iaî nvederat următoarele:

Potrivit art.105 din Hotărârea Guvernului nr. 1114/2001 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al României, la depunerea certificatului de origine a mărfurilor se acordau preferințele tarifare stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale, însă aceasta nu exclude posibilitatea verificării ulterioare a dovezilor de origine, potrivit art. 107 din același Regulament și art. 32 pct.1,2,3,5 și 6 din Protocolul referitor la definirea de "produse originare" ratificat prin nr.OUG 192/200l.

Prin certificatul de circulație a mărfurilor EUR 1 - nr.H- ( aflat la fila 36 dosar fond) exportatorul SRL a declarat că autovehiculul aflat în discuție satisface condițiile cerute pentru obținerea acestui certificat, iar potrivit adresei din 15 aprilie 2004 a Agenției Vamale ( aflat la fila 38 dosar), certificatul EUR 1 - nr.H- din 9 mai 2003 este autentic dar nu exact. Societatea exportatoare italiană SRL a cumpărat autoturisme japoneze de la o altă companie, iar regulile de origine preferențială nu sunt îndeplinite, astfel încât certificatul EUR1 nu este valabil pentru tratament preferențial.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că recursul nu este întemeiat.Deși prin certificatul de circulație al mărfurilor EUR1 - nr.H- se confirmă originea comunitară a autoturismului, ulterior, autoritatea vamală exportatoare a adus completări și precizări, învederând că certificatul - nr. H- este autentic dar nu exact, în sensul că societatea italiană exportatoare a cumpărat mașini japoneze de la o altă companie, iar regulile de origine preferențială nu sunt îndeplinite, certificatul EUR1 nefiind valabil pentru tratament preferențial ( 30).

Deși recurenta susține că certificatul - nr.H- este autentic, bucurându-se de prezumția de validitate până la înscrierea în fals, instanța notează că de aceeași prezumție de validitate se bucură și precizările ulterioare ale autorității vamale exportatoare. În plus, trebuie reținută împrejurarea că atât dispozițiile art. 32 pct.1,2,3,5 și 6 din Protocolul referitor la definirea noțiunii de " produse originare" cât și dispozițiile art.107 din nr.HG1114/2001 permit verificarea ulterioară dovezilor de origine. Adresa autorității vamale exportatoare este un înscris oficial emis în cadrul procedurii de verificare ulterioară, iar autoritatea vamală română nu este ținută să facă dovezi suplimentare legate de modul în care autoritatea vamală a țării exportatoare a ajuns la această concluzie. În măsura în care reclamanta are îndoieli cu privire la rezultatul verificărilor, se poate adresa autorității vamale emitente pentru explicații suplimentare, acest eventual litigiu fiind între importator și autoritatea vamală exportatoare.

Pentru aceste motive,

În numele Legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliată în municipiul S, B-dul - - nr.28, -.3,.A,.14, județul S, împotriva sentinței nr. 3240 din 6 noiembrie 2008 a Tribunalului Suceava - secția comercială,contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 4 martie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./10.03.2009

Președinte:Morariu Adriana
Judecători:Morariu Adriana, Sas Remus, Nechifor Veta

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 388/2009. Curtea de Apel Suceava