Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 437/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 437/2009
Ședința publică din data de 02 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinarea recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S în nume propriu și în numele ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE ȘIMLEUL S, împotriva sentinței civile nr. 1848 din 03.10.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, în contradictoriu intimata TRANS, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 12 ianuarie 2009 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatului, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și nefondat și menținerea sentinței atacate.
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, și reținând poziția procesuală a părților care au solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
deliberând reține că,
Prin sentința civilă nr. 1848 pronunțată la data de 3 octombrie 2008 în dosarul nr- al Tribunalului Sălajs -a admis acțiunea reclamantei TRANS, a fost anulată decizia nr.103/ 04.07.2008 și a obligat ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE ȘIMLEU S să-i restituie reclamantei suma de 12311,44 lei, actualizată cu dobânda legală, de la data plății până la restituirea integrală a sumei achitate pârâtei cu titlu de taxă specială, pentru autoturisme.
Totodată, pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE ȘIMLEU Saf ost obligată la plata sumei de 39,30 lei, cheltuieli de judecată, către reclamantă.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut următoarele:
Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal (art. 214-214) prin Legea nr. 343/2006, sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007 și ea se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial (cu anumite excepții, după modificarea Legii nr. 343/2006 prin nr.OUG 110/2006).
Esențial este însă faptul că taxa specială nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, stat comunitar începând cu data de 01 ianuarie 2007, fiind percepută însă pentru autovehiculele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea acestora în țară.
Rezultă așadar cu puterea evidenței că diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din Uniunea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România.
Drept urmare, trebuie observat că noua reglementare internă introdusă în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 respectiv art. 214-214, contravine în mod vădit politicii legislației europene în materie de fiscalitate. Astfel, conform art. 90 par. 1 din Tratatul Constitutiv al Comunității Europene nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
De asemenea, conform hotărârii în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.
Așadar, rostul acestei reglementări comunitare este tocmai acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone.
În acest context organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a Codului fiscal în timp ce reclamantul susține nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare ceea ce înseamnă că ne găsim în prezența unui conflict de legi în spațiu, ce trebuie soluționat cu precădere.
Astfel fiind, instanța a constatat că într-adevăr în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar care au prioritate față de dreptul național, după cum rezultă fără echivoc din art. 148 din Constituția României, republicată și Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană.
Cu referire la incidența în speță a prevederilor nr.OUG 50/2008 invocată de pârâta -S ca mijloc de apărare, tribunalul a reținut următoarele:
Taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare, neputând produce vreun efect juridic fără a se aduce atingere chiar fundamentelor Uniunii Europene.
Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau a aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută cu încălcarea acestuia.
Din această perspectivă nu s-a putut reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care că o compenseze cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal, în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială.
În acest context trebuie observat că noua taxă instituită prin nr.OUG 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară, are alt mod de calcul și o altă destinație.
Nu poate opera o compensare între sumele achitate anterior în contul bugetului statului (taxa de primă înmatriculare) și sumele care ipotetic ar fi datorate în temeiul nr.OUG 50/2008 la Fondul de mediu (taxa de poluare) întrucât cele două prevederi au naturi juridice diferite (accize resp. taxa de mediu) și se fac venituri la două componente distincte ale sistemului bugetar (bugetul de stat respectiv bugetul fondului de mediu).
Cât privește aplicarea legii civile în timp, evident că restituirea doar a diferenței între cele două taxe, pune problema aplicării noului act normativ, - nr.OUG 50/2008 - și pentru trecut, în sensul că astfel, taxa specială încasată ilegal s-ar valida, cel puțin în parte, prin aplicarea unui act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce, desigur, contravine principiului neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituție.
În concluzie, acțiunea reclamantei a fost apreciată ca întemeiată iar tribunalul, a anulat decizia atacată și a obligat pârâta Șimleu S să-i restituie suma de 12311,44 lei, încasată cu titlu de taxă specială pentru autovehicule.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE ȘIMLEU-S solicitând admiterea acestuia, modificarea în totalitate a hotărârii cu consecința respingerii acțiunii formulată de - TRANS SRL și menținerea deciziei nr. 103 din 4 iulie 2008 emisă de DGFP S-Biroul soluționare contestații și implicit și decizia de restituire nr. 12700/13 iunie 2008 emisă de ȘIMLEU S ca temeinice și legale.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta consideră hotărârea pronunțată ca fiind dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 2141din Legea nr. 571/2003.
Art. 2143prevede că, sunt scutite de plata taxelor speciale autoturismele, atunci când sunt: a) încadrate în categoria vehiculelor istorice, definite conform prevederilor legale în vigoare; b) provenite din donații sau finanțate direct din împrumuturi nerambursabile, precum și din programe de cooperare științifică și tehnică, acordate instituțiilor de învățământ, sănătate și cultură, ministerelor, altor organe ale administrației publice, structurilor patronale și sindicate reprezentative la nivel național, asociațiilor și fundațiilor de utilitate publică, de către guverne străine, organisme internaționale și organizații nonprofit și de caritate.
Raportat la dispozițiile legale invocate în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei rezultă în mod indubitabil că suma solicitată nu se încadra în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.
Dispozițiilor art. 725 alin 1 din Codul d e procedură civilă consacră regula aplicării imediate a legii noi de procedură atât proceselor în curs de judecată începute sub legea veche.
Acest text de lege nu încalcă dispozițiile art. 15 alin 2 din Constituție, având în vedere că legea nouă se aplică din momentul intrării ei în vigoare proceselor începute sub legea veche, dar aflate în curs de judecată.
Recurenta mai arată că, în mod nelegal și fără a avea în vedere precizările referitoare la neretroactivitatea legii civile în timp depuse la dosarul cauzei, instanța de fond a reținut că aplicarea OUG nr.50/2008 contravine principiului neretroactivității legii civile consacrat de art. 15 alin 2 din Constituția României. Referitor la acest aspect înțelege să reitereze în fața instanței de recurs motivele pentru car OUG nr. 50/2008 este de imediată aplicare și nu încalcă principiul neretroactivității legii civile în timp.
Pentru sumele nerestituite sau nerambursate în termenul prevăzut de art. 199 (în prezent art. 70) alin 1 și 2 sau de art. 112 alin 2 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 republicată, după caz, contribuabilul are dreptul la dobândă conform dispozițiilor art. 119 din aceeași ordonanță.
Dobânda se calculează începând cu ziua imediat următore expirării termenului prevăzut la pct 1 sau a celui prevăzut la cap I pct 4 alin 3, după caz, până la ziua înregistrării, inclusiv, a operațiunii de compensare și/sau a operațiunii de restituire ori rambursare a eventualelor diferențe rămase după efectuarea compensării, în conturile bugetare corespunzătoare, cu excepția impozitului pe venit.
Dobânda se calculează de organul fiscal competent numai asupra sumei care a fost aprobată a fi restituită, după efectuarea operațiunii de compensare, care se înmulțește cu numărul de zile determinate conform pct 2 și cu nivelul dobânzii prevăzute la art. 115 alin 5 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 republicată.
Plata dobânzii cuvenite contribuabilului se va face numai în baza cererii exprese depuse de acesta la organul fiscal competent.
Recurenta precizează că reclamanta nu a solicitat organului fiscal acordarea dobânzii aferente sumei solicitate la restituire reprezentând taxa specială de primă înmatriculare, conform art. 124 alin 1 din OG nr. 92/2003 republicată și modificată.
Având în vedere că organul fiscal și cel de soluționare contestații din cadrul DGFP S au respectat dispozițiile legale privind taxa specială de primă înmatriculare care au fost în vigoare până în 1 iulie 2008 precum și dispozițiile art. 117 Cod procedură fiscală, și de asemenea faptul că aplicarea principiului priorității dreptului comunitar față de dreptul național revine conform art. 148 alin 4 din Constituția României: "Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin 2" astfel că nu poate fi reținută culpa procesuală pentru a fi obligată instituția recurentă la plata cheltuielilor de judecată.
În subordinea Direcțiilor generale ale finanțelor publice județene funcționează administrațiile finanțelor publice municipale, administrațiile finanțelor publice pentru contribuabili mijlocii, administrațiile finanțelor publice orășenești și administrațiile finanțelor publice comunale, iar în subordinea Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului B, funcționează administrațiile finanțelor publice ale sectoarelor municipiului
Intimata - TRANS SRL prin întâmpinarea depusă la data de 12 ianuarie 2009 solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică (12-13).
Analizând recursul declarat de către pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE ȘIMLEU-S prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041.pr.civ. Curtea l-a apreciat ca fiind fondat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată, reclamanta - TRANS SRL a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE ȘIMLEU-S și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.103 emisă la data de 04 iulie 2008 de către pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S cu consecința obligării pârâtelor la restituirea sumei de 12.311,44 lei actualizată cu dobânda legală, achitată pârâtei cu titlu de taxa specială pentru autoturisme și cheltuieli de judecată.
După rezultă din cuprinsul hotărârii pronunțate de către instanța de fond în soluționarea acestei acțiuni, aceasta a analizat-o doar în raport de una din pârâte respectiv ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE ȘIMLEU-S fără a se pronunța și în raport de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE Și este așa întrucât în dispozitivul hotărârii pronunțate se menționează: "admite acțiunea reclamantei TRANS, anulează decizia nr.103/ 04.07.2008 și obligă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE ȘIMLEU S să-i restituie suma de 12311,44 lei, actualizată cu dobânda legală, de la data plății până la restituirea integrală a sumei achitate pârâtei cu titlu de taxă specială, pentru autoturisme. -"
Se poate susține, așadar, că față de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei și ca atare fiind prezent motivul de recurs prevăzut de art.312 alin.1 și 3.pr.civ. Curtea va admite recursul declarat de către pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE ȘIMLEU S, va casa hotărârea recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru cercetarea fondului, ținând, totodată, seama de toate apărările formulate și de această pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE Șimleul S împotriva sentinței civile nr. 1848 din 03.10.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
G - - - - - - -
Red./
3 ex./11.02.2009
Jud.fond.-
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
