Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 4467/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4467
Ședința publică de la 03 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat
JUDECĂTOR 3: Laura
Grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Tg-J împotriva sentinței nr.1137 din 31 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul a fost declarat în termen legal, și este scutit de taxa de timbru.
S-a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
S-a referit că intimatul reclamant nu a depus întâmpinare.
Apreciindu-se îndeplinite dispozițiile art. 150 Codul d e procedură civilă, instanța reține cauza spre soluționare.
Deliberând,
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 1137 din 31 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Tg- S-a dispus restituirea către reclamant sumei de 4445 lei, diferență taxă de primă înmatriculare. S-a dispus anularea adresei nr. 6674 din 06.02.2009 emisă de pârâtă, sumă actualizată. S-au respins excepțiile invocate de pârâtă.
La pronunțarea acestei sentințe, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată la Tg-J sub nr. 5378 din 03.02.2009 reclamantul dovedit că a solicitat restituirea sumei de 4462 lei, sumă ce reprezintă diferența între suma de 6287, 00 lei, achitată cu chitanța seria - nr. -, și suma de 1825 lei care i-a fost restituită cu adresa nr. 48050/19.08.2008.
La cererea reclamantului, Tg-J a răspuns prin adresa nr. 6574 din data de 06.02.2009 în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 11 din OUG nr. 50/21-04-2008, se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a acesteia, numai "taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 01.01.2007-30.06.2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare pentru autovehicule".
Ca urmare a cererii reclamantului, prin decizia de restituire nr. 46690/12.08.2008, suma aprobată pentru restituire a fost de 1842 lei din care i s-au restituit efectiv 1825 lei, diferența de 17 lei fiind compensări cu obligații fiscale neachitate.
Tribunalul a constatat că taxa specială ce face obiectul cauzei a fost încasată în baza legislației interne în vigoare anterior datei de 01.07.2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare și în această ipoteză se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. Astfel, reclamantul are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
De asemenea, pentru repararea integrală a prejudiciului, instanța a apreciat că pârâtul trebuie să fie obligat să achite și folosul nerealizat, potrivit art. 1084 rap. la art. 1082 Cod civil, respectiv dobânda legală calculată conform art.3 al.3 din OG 9/2000, de la data încasării sumei până la data restituirii integrale și efective.
În ceea ce privește lipsa calității procesuale instanța a respins această excepție, având în vedere dispozițiile art.8 pr.civ. și art.10 alin.3 din legea nr.554/2004 care reglementează cadrul general privind acțiunile îndreptate împotriva statului și a unor instituții de interes public, indiferent de natura litigiului, consacrând totodată opțiunea reclamantei de a chema în judecată una din instituțiile care apar în sigla celor două adrese, întrucât per a contrario, s-ar realiza o interpretare excesivă și formalistă, raportat și la normele de organizare la administrației publice locale și naționale.
Entitatea care a fost beneficiara plății taxei speciale, după cum chiar pârâta recunoaște plata a fost efectuată la trezoreria statului, deci beneficiarul acestei taxe este Statul Român care conform HG nr.495/2007 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, este reprezentat de ANAF B și unitățile teritoriale subordonate, deci în speță de Târgu- Prin urmare, raportat la obiectul pricinii și dispozițiile legale incidente speței, în mod corect s-a legat cadrul procesual față de pârâta Târgu-J, această autoritate putând fi obligată la restituirea taxei dacă prin ipoteză aceasta nu ar fi avut bază legală.
Cu privire la cererea de introducere în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu, ca având calitate procesuală activă, instanța a reținut că o astfel de cerere este inadmisibilă, raportat la principiul disponibilității procesuale al părților; iar în cazul în care pârâta s-a referit la calitatea procesuală pasivă, tribunalul a respins această cerere, întrucât pentru cauza de față nu are relevanță unde se face venit această sumă la bugetul statului sau la bugetul unei alte instituții publice, relevant în cauză este faptul că suma a fost încasată de Administrația Finanțelor Publice a municipiului Tg.J, în contul trezoreriei orașului, raportul juridic administrativ fiscal stabilindu-se între reclamant și această pârâtă și nu între reclamant și Administrației Fondului pentru Mediu cu sediul în
În ceea ce privește excepția tardivității prezentei acțiuni, tribunalul a respins această excepție, întrucât cererea de față nu vizează decizia de restituire nr.46690 din 12.08.2008, ci adresa de comunicare nr.6574 din 06.02.2009 prin care se dă răspuns reclamantului cu privire la cererea acestuia nr.5378/03.02.2009, fiind contestată în termenul prevăzut de art.207 alin.l din OG. Nr.92/2003.
Împotriva sentinței Tribunalului Gorjs -a declarat recurs de către pârâta Tg-, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele de recurs s-a arătat că reclamantul nu a contestat Decizia de restituire nr. -/12.08.2008, în termenul legal, decizie pe care nici instanța de fond nu a anulat-o, suma rămasă nerestituită prin această decizie a devenit taxa de poluare conform referatului de calcul 16690/12.08.2008. Față de acest aspect, a solicitat instanței de fond introducerea în cauză a Administrației Fondului de Mediu, întrucât taxa achitată și rămasă ca nerestituită nu se face venit la bugetul de stat.
Pe fond, recurenta a susținut că instanța a considerat greșit că încasarea taxei s-a făcut nelegal menționând ca temei al restituirii Tratatul de aderare încheiat cu România cu ocazia intrării în Uniunea Europeană și nu a avut în vedere reglementările care dau dreptul autorităților competente de a avea inițiative legislative în conformitate cu prevederile art. 21 alin.3 din Legea nr. 24/2000.
Recurenta a mai susținut că prevederile art. 11 din OUG nr. 50/2008, reglementează restituirea sumelor achitate de contribuabili în perioada 01.01.2007-30.06.2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, astfel că reclamantul trebuia să solicite restituirea după data de 01.07.2008 la. Tg-J, reglementările comunitare nefiind incidente în această cauză. Recurenta consideră incidente dispozițiile art. 117alin.1 din OUG 92/2003 republicată referitor la restituirea sumelor.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 3041. coroborate cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004.
A solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii.
În cauză s-a formulat întâmpinare de către intimat, prin care s-a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței ca temeinică și legală.
Examinând motivele de recurs, precum și legislația aplicabilă în speță și situația de fapt dovedită cu probele administrate la instanța de fond, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a importat un autoturism second- hand. După introducerea bunului în țară, în vederea înmatriculării, acesta a achitat taxa de primă înmatriculare în sumă de 6.287 lei, cu chitanța seria - nr.- din data de 30.08.2007. Reclamantul s-a adresat Administrației Finanțelor Publice Tg-J, solicitând restituirea taxei de primă înmatriculare, motivând că aceasta este încasată nelegal cu nesocotirea prevederilor art. 90 din Tratatul Comunității Europene.
Procedura restituirii sumelor încasate fără temei legal la bugetul de stat era reglementată la data formulării cererii de restituire de art.117 Cod pr.fiscală. Astfel, conform alin.1,lit d, a textului menționat, sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale se restituie debitorului la cerere. În consecință, cererea debitorului este cea care declanșează procedura restituirii sumelor apreciate ca fiind încasate nelegal la bugetul de stat.
În raport de situația de fapt expusă, rezultă că prima instanță în mod corect a apreciat că reclamantul a parcurs procedura prealabilă, aceea de a depune cerere de restituire a sumelor, iar organul fiscal a refuzat să restituie integral sumele respective.
Reclamantul a solicitat să fie cenzurat refuzul organului fiscal de a-i restitui sumele plătite fără titlu, astfel că în speța de față nu sunt aplicabile prevederile art.205 Cod pr.fiscală, deoarece acest text de lege se referă la posibilitatea de contestare a titlului de creanță sau altor acte administrative fiscale. Legiuitorul a asimilat, conform prevederilor art. 2 alin. 2, actelor administrative unilaterale și refuzul de a rezolva o cerere, referitoare la un drept sau un interes legitim. Practic refuzul de a emite actul, de a soluționa cererea, se circumscrie sferei controlului instanței de contencios administrativ, iar asimilarea a avut ca scop instituirea pentru persoana respectivă, căreia i s-a refuzat emiterea unui act, a dreptului de acces la justiție. Mai trebuie precizat că în conformitate cu prevederile art.7 din Legea 554/2004, procedura prealabilă, respectiv obligativitatea plângerii prealabile, sub forma recursului grațios sau a recursului ierarhic este prevăzută numai în situația vătămării dreptului sau interesului printr-un act administrativ individual.
Astfel fiind, critica formulată de recurentă este neîntemeiată, corect prima instanță a apreciat că acțiunea este admisibilă.
Referitor la introducerea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu, această susținere nu poate fi primită, având în vedere că suma a fost încasată de Administrația Finanțelor Publice a municipiului Tg.J, în contul trezoreriei orașului și raportul juridic administrativ fiscal s-a stabilit între reclamant și această pârâtă și nu între reclamant și Administrației Fondului pentru Mediu cu sediul în B, astfel cum corect a reținut prima instanță.
În ce privește aplicabilitatea în cauză a art. 11 din OUG 50/2008 care reglementează restituirea sumelor achitate de contribuabili în perioada 01.01.2008 și 30.06.2008, recurenta dă o interpretare greșită susținând că reclamantul ar fi trebuit să solicite restituirea după data de 01.07.2008 la Tg.J, deoarece textul se referă la achitarea sumelor în perioada menționată și nu la momentul formulării cererilor de restituire. Ori, în cauză s-a probat faptul că reclamatul a achitat taxa specială pentru autoturism la data de 30.08.2007, încadrându-se astfel în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008.
Pe fondul cauzei, se reține că soluția primei instanțe este legală și temeinică, deoarece art. 2141Cod fiscal, care reglementează taxa de primă înmatriculare, nesocotește prevederile art. 90 (86) din Tratatul Uniunii Europene, întrucât România, ca stat membru al acestei comunități a ignorat la adoptarea textului respectiv prevederile Tratatului care sunt obligatorii pentru statele membre.
Astfel, conform textului citat din Tratat, țările membre sunt obligate să nu emită și să nu mențină nici o măsură contrarie regulilor Tratatului.
Ori, în situația reglementării taxei de primă înmatriculare, România a stabilit în mod indirect impuneri interne, pentru produsele provenind dintr-un alt stat membru, superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare.
Astfel, în situația în care un autoturism second hand înmatriculat în România este vândut, nu se percepe taxă de primă înmatriculare.
De altfel, însăși denumirea acestei taxe demonstrează caracterul contrar tratatului, pentru că se referă la taxa de primă înmatriculare în România.
În ceea ce privește susținerea că taxa respectivă ar avea caracter de protecție pentru a nu fi importate autoturisme cu grad ridicat de poluare, Curtea arată că taxa respectivă are caracter pur fiscal, componenta de mediu invocată neputând fi extrasă din formula de calcul și oricum, în situația în care nu se aplică și autoturismelor deja existente pe piața din România, taxa își menține același caracter, în sensul încălcării prevederilor art. 90 din Tratat.
Adoptarea OUG 50/2008, privind taxa de poluare nu produce consecințe, în sensul asanării neconformității taxei de primă înmatriculare cu legislația comunitară.
Așa cum s-a mai arătat în cuprinsul acestei hotărâri, taxa de primă înmatriculare, prevăzută de art.2141Cod fiscal, este o taxă fiscală contrară art.90 din tratat, caracter pe care îl menține în continuare; motiv pentru care trebuie restituită în integralitate, contribuabilului. Instanța de fond a dat o corectă și justă aplicare prevederilor art.148 alin.4 din Constituția României, în sensul că autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării, așa încât judecătorul național trebuie să aplice, în caz de conflict între norma națională și norma comunitară, textul din dreptul comunitar.
Având în vedere motivele expuse mai sus, în baza art. 312 Cod pr.civilă, recursul se va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Tg-J împotriva sentinței nr.1137 din 31 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamant.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.jud.CL
CB/2 ex./23.11.2009
Jud.fond
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Robert Emanoil Condurat, Laura
