Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 4680/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4680
Ședința publică de la 11 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru Judecător
- - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier: -
XXXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta - - SRL, împotriva sentinței nr.713 din data de 01.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât MINISTERUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTĂRII DURABILE - ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat avocat pentru recurenta reclamantă - - SRL, lipsind intimatul pârât MINISTERUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTĂRII DURABILE - ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Avocat pentru recurenta reclamantă - - SRL depune la dosarul cauzei chitanța nr. -/2009 reprezentând taxa judiciară de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei și delegație de reprezentare.
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii:
Avocat pentru recurenta reclamantă - - SRL solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin Sentința nr. 713 din data de 01 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta - " -" SRL, cu sediul în comuna Podari, județul D, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTĂRII DURABILE - ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU, cu sediul în B,-, Corp A, sector 6.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că nu este întemeiată susținerea reclamantei potrivit căreia s-ar fi împlinit termenul de prescripție al dreptului organului fiscal de a stabili diferențele de impozite sau majorări de întârziere, întrucât fondul pentru mediu este un fond extrabugetar, astfel încât creanța nu face parte din categoria creanțelor bugetare prescriptibile în termenul de 5 ani, ci de 3 ani, potrivit dreptului comun.
În ceea ce privește caracterul fondului de mediu, instanța reține că, în forma inițială publicată în MONITORUL OFICIAL NR. 207 din 11 mai 2000, art. 2 din Legea 73/2000 privind fondul de mediu prevedea că,Fondul pentru mediu este un fond special,extrabugetar,care se constituie, se gestionează și se utilizează în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale altor dispoziții legale".
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 29 iunie 2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 7 iunie 2002, fost modificat conținutul art. 2, revăzându-se că,Fondul pentru mediu se constituie, se gestionează și se utilizează în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale Legii nr. 72/1996 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare. Bugetul de venituri și cheltuieli al Fondului pentru mediu se aprobă de către Guvern, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului".
A fost, astfel, înlăturată formularea anterioară a legii care reținea că fondul pentru mediu avea o natură extrabugetară.
Prevederile Legii 72/1996 și, ulterior, ale Legii 500/2002 privind finanțele publice s-au aplicat și se aplică și bugetelor fondurilor speciale, precum și bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, motiv pentru care acest fond face parte din bugetul general consolidat, veniturile respective având natura unor venituri bugetare în înțelesul dat de art. 2 pct. 42 din Legea 5000/2002.
Prin OUG 195/2005 privind protecția mediului s-a stabilit aplicabilitatea prevederilor Codului d e procedură fiscală, precum și reglementarea atribuțiilor în ceea ce privește activitatea de declarare, constatare, control, colectare, soluționare a contestațiilor și executarea silită a contribuțiilor datorate de Fondul pentru mediu.
Faptul că s-a dorit de către legiuitor ca regimul juridic al fondului de mediu să fie același cu cel al fondurilor bugetare rezultă chiar din nota de fundamentare a OUG 195/2005 unde se arată că era necesară clarificarea de urgență a regimului juridic al veniturilor din care se constituie fondul pentru mediu, rezultând, așadar, voința vădită a legiuitorului ca fondul de mediu să urmeze regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuțiilor și al altor sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de OG 92/2003 privind codul d e procedură fiscală.
În raport de aceste considerente, reținem că fondul pentru mediu s-a constituit ca fond special extrabugetar doar până la intrarea în vigoare a OUG 93/2001, când acesta a fost inclus în bugetul de stat, decizie justificată de vreme ce Ministerul Apelor și Protecției Mediului finanțează, din surse ale bugetului de stat, obiective similare.
Astfel, controlul efectuat a avut loc în perioada 01.08.2007 - 08.11.2007, perioada verificată fiind 07.06.2002 - 31.12.2003, când era în vigoare OG 70/1997 privind controlul fiscal, abrogată prin OUG 196/2005.
Așadar, acest text de lege era aplicabil tuturor obligațiilor aferente lunilor verificate, astfel încât nu este aplicabil termenul de prescripție de drept comun de 3 ani, întrucât creanțele privind fondul de mediu aveau și au caracter de creanță fiscală.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs la data de 21 mai 2009, reclamanta - - SRL Podari, arătând că instanța de fond a apreciat în mod eronat caracterul de creanță bugetară a taxei de mediu prevăzută de Legea nr. 73/2000.
În motivare s-a arătat că până în anul 2005 nu a fost reglementată expres natura juridică bugetară a fondului de mediu, neputându-se adăuga la lege.
Au fost invocate dispozițiile art. 2 pct. 42, art. 1 alin. 2 și art. 78 din Legea nr. 500/2002.
În drept recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004.
Analizând cauza prin prisma criticilor formulate, Curtea apreciază recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Referitor la natura Fondului pentru Mediu, la art. 2 alin. 1 din Legea nr. 73/2000, modificată prin OUG nr. 93/2001, se precizează că acest fond se gestionează și se utilizează în conformitate cu prevederile acestei legi și ale Legii nr. 72/1996 privind finanțele publice, fiind astfel înlăturată formularea anterioară legii, care reținerea că fondul avea o natură extrabugetară.
Or, prevederile Legii nr. 72/1996 și ulterior, ale Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice s-au aplicat, respectiv se aplică, între altele și bugetelor fondurilor speciale, precum și bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii.
Astfel, Fondul pentru mediu a făcut și face parte din bugetul general consolidat, veniturile sala având natura unor venituri bugetare în înțelesul dat la art. 2 pct. 42 din Legea nr. 500/2002, fiindu-i aplicabile și dispozițiile OG nr. 11/1996 și OG nr. 61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare, iar în prezent prevederile generale ale Codului d e procedură fiscală, care au prevăzut în mod constant un termen de 5 ani de prescripție pentru dreptul organelor fiscale de a stabili obligații fiscale în sarcina contribuabililor.
Argumentul recurentei, potrivit căruia dispozițiile art. 98 lit. b din OG nr. 11/1996 prevăd un termen de prescripție de 3 ani pentru creanțele bugetare stabilite potrivit Legii nr. 73/2000 este greșit.
Astfel, potrivit art. 98 din OG nr. 11/1996, " dreptul de a cere executarea silită a creanțelor bugetare se prescrie după cum urmează:
a) în termen de 5 ani de la data nașterii dreptului de a cere executarea silită pentru creanțele bugetare provenind din impozite, taxe, alte contribuții stabilite potrivit legii, precum și din majorările aferente;
b) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului de a cere executarea silită pentru alte creanțe bugetare decât cele prevăzute la lit. a, precum și majorările aferente".
Or, în cauză, este necontestat că obligațiile în litigiu reprezintă contribuții stabilite prin Legea nr. 73/2000 la Fondul pentru Mediu, astfel că sunt aplicabile prevederile art. 98 lit. a), care stabilește termenul de 5 ani, între alte creanțe bugetare, și pentru " alte contribuții stabilite potrivit legii".
În concluzie, Curtea apreciază că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, recursul urmând a fi respins, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta - - SRL, împotriva sentinței nr.713 din data de 01.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât MINISTERUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTĂRII DURABILE - ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 2009.
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru - - | JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu - - | JUDECĂTOR 3: Teodora Bănescu - - |
Grefier, |
20 2009
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Sanda Lungu, Teodora Bănescu
