Anulare act de control taxe și impozite. Sentința 47/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
Sentința nr. 47/F/2009 Dosar nr-
Ședința publică din data de 6 martie 2009
PREȘEDINTE: Maria Ioniche JUDECĂTOR 2: Doina Tiu
- - - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulate în temeiul Legii contenciosului administrativ de reclamanta ȘI în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA FISCALĂ, având ca obiect anularea act control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 2 martie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru 6 martie 2009.
CURTEA
Asupra acțiunii de față constată că:
La data de 15.04.2008, reclamanta - și - B, a formulat cerere de chemare în judecată a pârâtei Direcția Fiscală B solicitând instanței de judecată ca prin hotărârea ce se va pronunța să se admită acțiunea, și în consecință să se dispună anularea Deciziei de impunere nr. -/8.02.2008, emisă de pârâta Direcția Fiscală și anularea Dispoziției nr. 67/2.04.2008 emisă de pârâta Direcția Fiscală - soluționări contestații a pârâtei, ca fiind nelegale aceste acte fiscale, iar în fapt a invocat faptul că reclamanta are sediul social și desfășoară întreaga sa activitate în interiorul parcului industrial Pro R B, astfel cum este delimitat prin nr.HG 1019/2004.
În drept a invocat prevederile art. 250(1) pct.9 și art. 257(1) lit."l" din Legea nr. 571/2003, potrivit cărora reclamanta nu datorează impozit pe clădirile și terenurile aflate în interiorul parcurilor industriale.
Reclamanta a susținut că împotriva Deciziei de impunere a formulat contestație, care a fost respinsă de pârâtă și că potrivit prevederilor legale invocate, cele două acte administrativ fiscale sunt nelegale, motiv pentru care a solicitat admiterea acțiunii și anularea acestora.
În probațiune a solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriu, și a invocat art. 218 Cod procedură fiscală și art. 8(1) din Legea nr. 554/2004.
Reclamanta a timbrat legal acțiunea (fila 41).
În dovedirea acțiunii a depus actele fiscale atacate: filele 4 -17, copie de pe Contestația formulată împotriva Deciziei de impunere, copie de pe Decizia de impunere.
Față de acțiunea formulată de reclamantă, pârâta Direcția Fiscală B, a formulat Întâmpinare filele 21- 40, solicitând respingerea acțiunii, în apărare a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 alin. 1 pct.9 și art. 257 lit."l" din Legea nr. 571/2003 Cod fiscal.
În apărare pârâta a depus înscrisuri, fila 52-95 raport de evaluare a bunurilor reclamantei, stabilirea și calcularea impozitului, decizia de impunere, declarațiile reclamantei pentru stabilirea impozitului pe tren și clădiri.
Pentru termenul din 7.05.2008, reclamanta a depus Notă de Ședință privind excepția de neconstituționalitate invocată de pârâtă
Cu privire la excepția respectivă pârâta Direcția Fiscală Baf ormulat o Notă de Ședință ( filele 52-54), privind admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția invocată, la care a atașat copii de pe Încheierile pronunțate de Tribunalul Brașov la 23.04.2008 în acest sens și de pe Încheiere Curții de Apel din 9.04.2008 în cauze similare, Încheierea privind sesizarea Curții Constituționale cu această excepție.
În cauză, asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate instanța s-a pronunțat prin Încheierea de ședință din 2.06.2008 (fila 97), în sensul, admiterii cererii de sesizare a Curții Constituționale - Încheiere motivată ( fila 98-99 dosar ) înaintând dosarul Curții Constituționale pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 250 alin.1 pct.9 și art. 257 alin.1 lit."l" din Legea nr. 571/2003 Cod fiscal.
Asupra acestei excepții s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1131/16.10.2008 (filele 100 - 104), în sensul că s-a respins excepția de neconstituționalitate invocată de pârâtă.
Dosarul a fost restituit de Curtea Constituțională, cauza fiind repusă pe rol pentru termenul din 16.02.2009 cu citarea părților.
La termenul din 16.02.2009, pârâta Direcția Fiscală Bad epus un set de înscrisuri în apărare, acte ce au stat la baza emiterii deciziei de impunere și a Dispoziției de soluționare a contestației emise de aceasta.
La rândul său reclamanta a depus prin apărător (jurist) în apărare, un set de înscrisuri (filele 108 - 189), în sensul constatării nelegalității actelor administrative fiscale atacat, practică judiciară și a solicitat admiterea acțiunii și anularea actelor fiscale atacate ca fiind emise cu încălcarea prevederilor legale ale Codului fiscal, precum și concluzii scrise ( 187-189).
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, cele două acte fiscale atacate Decizia de impunere nr. -/8634/18.01.2008 și Dispoziția nr. 60/31.03.2008 de soluționare a contestației formulate de reclamantă împotriva Deciziei de impunere, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate de reclamantă și față de prevederile art. 25 alin.1 pct.9 și art. 257 alin. "l" Cod fiscal, Legea nr. 571/2003, constată acțiunea reclamantei ca întemeiată și legală pentru următoarele considerente:
Reclamanta este organizată și desfășoară activitatea în cadrul parcului industrial Pro R, conform nr.HG 10.19/2004, din 25.10. 2004, din 25.10.2004.
Potrivit art. 250 alin.1 pct.9: " pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, după cum urmează: clădirile din parcurile industriale, științifice și tehnologice, potrivit legii", astfel încât reclamanta nu datorează impozit pe teren.
Potrivit art. 257 alin.(1) lit. l: ": erenurile parcurilor industriale, științifice și tehnologice, potrivit legii" astfel încât reclamantul nu datorează impozit pe clădiri și teren pentru perioada de 25.10.2004 - 30.06.2007.
Față de actele de la dosar și față de prevederile legale sus menționate, rezultă că reclamanta nu datorează " ope legis " aceste impozite pe clădiri și teren, impozite pe care pârâta în mod nelegal le-a calculat în sarcina reclamantei, prin Decizia de impunere nr. -/8.02.2008 în valoare de 4.879.416,00 lei impozit pe clădiri și 38.832,00 lei impozit pe teren.
Având în vedere faptul că dispoziția sus menționată din Codul fiscal au fost declarate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1331/2008 ca fiind constituționale, iar pârâta le-a încălcat prin actul fiscal emis, desigur că se impune anularea Deciziei de impunere, constatând că aceasta a fost emisă cu încălcarea prevederilor Codului fiscal.
Dat fiind nelegalitatea deciziei de impunere cu numărul de mai sus, iar contestația reclamantei a fost respinsă de pârâtă prin Dispoziția nr. 67/2.04.2008, desigur că și acest act fiscal este nelegal, motiv pentru care urmează a fi anulat, pentru sumele sus menționate.
În esență, se reține că reclamanta nu datorează impozitul pe clădiri și terenurile cu afectațiune pentru parcul industrial, adică pentru perioada din 25.10.2004 înființarea reclamantei ca parc industrial până la 30.06.2007.
Sancțiunea prevăzută de Codul fiscal reprezintă o măsură cu caracter general, ce se aplică tuturor societăților înființate în baza legii ca parc industrial, și nu se poate reține susținerea și apărarea pârâtei că distorsionează sau amenință să distorsioneze concurența prin favorizare selectivă, această scutire de impozite pe teren și clădiri
Cât privește apărarea pârâtei prin Notele, Concluziile scrise filele 177-182 și înscrisurile depuse la dosar de aceasta, instanța urmează a le înlătura ca nelegale, față de considerentele de fapt și de drept expuse.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta - și - B cu sediul în B,-, județul B, în contradictoriu cu pârâta Direcția Fiscală a Municipiului B cu sediul în B,-, județul B și în consecință:
Anulează în parte Decizia de impunere nr. -/8.02.2008 și a Dispoziției nr. 67/2.04.2008, ambele emise de pârâtă, privind impozitul pe clădiri și teren, reținând în sarcina reclamantei suma de 38.832,00 lei, cu titlu de impozit pe teren și suma de 4.879.416,00 lei, impozit pe clădiri, pentru perioada de 25.10.2004 - 30.06.2007.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 martie 2009.
Președinte Grefier
- - - -
Red. - 6.03.2009
Dact.-9.03.2009/4 ex.
Președinte:Maria IonicheJudecători:Maria Ioniche, Doina Tiu
