Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 540/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 540/
Ședința publică de la 30 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lorența Butnaru
JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C împotriva sentinței civile nr.350/3.04.2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect "anulare act de control taxe și impozite".
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 23 iunie 2009, când părțile au lipsit. Încheierea de ședință din acea zi face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța în baza art.146 alin.1 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, potrivit art.260 alin.1 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea la data de 30 iunie 2009.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 350 din 3.04.2009, pronunțată de Tribunalul Covasna, secția civilă, în dosarul nr-, s-a admis acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta împotriva pârâtei
S-a anulat Decizia nr. 81/18.04.2008 emisă de pârâtă și în consecință admite contestația formulată de reclamantă împotriva Deciziei de impunere nr. 68/8.02.2008 pe care o anulează și exonerează reclamanta de plata impozitului pe profit stabilit suplimentar în suma de 4.136 lei și a majorărilor de întârziere în sumă de 1.129 lei.
A obligat pârâta să plătească reclamantei 3.640 lei cheltuieli de judecată.
S-a respins cererea pârâtei privind micșorarea platei expertului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
În baza raportului de inspecție fiscală încheiat sub nr. 423 la 5.02.2008 de către organele fiscale din cadrul Caf ost emisă Decizia de impunere nr. 68/08.02.2008 privind obligațiile fiscale suplimentare în cuantum de 5.265 lei reprezentând impozit pe profit în sumă de 4.136 lei și majorări de întârziere în suma de 1.129 lei, prin modificarea bazei de impozitare, reținându-se că reclamanta ar fi realizat venituri din activitatea de consultanță și management în beneficiul firmei M -.
Această decizie de impunere a fost contestată de reclamantă motivând că ea nu desfășoară activități de management neavând competență decizională în managementul firmei clientului, statutul său fiind acela de microîntreprindere în ceea ce privește impozitarea veniturilor.
Contestația a fost respinsă de către C prin Decizia nr. 81/18.04.2008, motiv pentru care a fost promovată prezenta acțiune.
În urma analizei actelor dosarului raportat la dispozițiile legale în materie se constată că firma reclamantă nu a desfășurat activități de consultanță și management în favoarea partenerului extern - M din ia. Activitățile desfășurate de reclamantă în favoarea beneficiarului extern sunt activități de prestări servicii care intră în sfera activităților specifice microîntreprinderilor, care au constat în prelucrarea de date furnizate prin utilizarea metodei statistico-matematice. Aceste servicii facturate de reclamantă nu fac parte din sfera serviciilor de consultanță și management. Pe cale de consecință, reclamanta nu a realizat venituri (profit) din activitățile de consultanță și management cum în mod eronat a reținut organul de control fiscal și nu sunt aplicabile disp. art. 107/1 din Codul fiscal.
În aceste condiții, reclamanta nu poate fi obligată la plata impozitului pe profit pentru activități de consultanță și management pe anul 2007, prin urmare nu pot fi calculate nici majorări de întârziere.
De altfel, concluziile expertului contabil - sunt destul de lămuritoare în sensul celor arătate, și nu au fost contestate de niciuna dintre părți.
Relativ la cererea pârâtei privind reducerea onorariului expertului contabil urmează a primi un fine de primire raportat la dispozițiile art. 274 alin. 2 din Cod procedură civilă.
Constatând îndeplinite condițiile legale prevăzute în art. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, în temeiul art. 18 din actul normativ arătat s-a admis cererea reclamantei, s-au anulat cele două acte administrative și a exonerat-o pe aceasta de plata obligațiilor fiscale impuse conform dispozitivului prezentei sentințe.
În baza dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă pârâta căzând în pretenții a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată făcute de reclamantă constând în onorariu expert.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, în termen legal, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
În motivare, recurenta a arătat că instanța de fond a reținut că reclamanta nu a desfășurat activități de consultanță de management și a prelucrat pentru partenerul extern date prin utilizarea metodei statistico-matematice reținând că nu sunt incidente dispozițiile art.107 indice 1 din Codul fiscal.
Recurenta a susținut că organul de control fiscal a constatat cu prilejul efectuării inspecției fiscale că intimata realiza venituri din prestări de servicii, constând în consultanță și management. Acest aspect a rezultat din contractul de servicii încheiat între SC SRL și M- din ia la data de 1.11.2003, valabil pe o perioadă de 2 ani, contract ce a fost prelungit cu încă 5 ani până la data de 31.10.2010.
Recurenta a precizat că din conținutul contractului rezultă că obiectul acestuia constă în prestarea serviciilor de consultanță de către executant în domeniul activității de import export a firmei M-, a managementului financiar.
Recurenta a învederat că din facturi fiscale reiese că relația cu partenerul a avut ca obiect prestări de servicii.
Avându-se în vedere natura prestărilor de servicii efectuate de intimată către beneficiarul său, faptul că acestuia i se furnizează și se prelucrează date și informații în baza cărora acesta ia hotărâri privind activitatea sa economică este indubitabil că aceste raporturi contractuale reprezintă activități de consultanță, chiar dacă din cel de-al doilea contract a fost înlăturată sintagma "consultanță".
Recurenta a invocat și concluzia expertului judiciar care a arătat că încadrarea în categoria venitului de consultanță și management se efectuează prin analizarea contractelor încheiate.
Recurenta a susținut că instanța de fond nu a analizat modul în care s-a procedat la modificarea bazei impozabile și la calculul impozitului pe profit. Nu au fost avute în vedere ponderea veniturilor obținute din activitatea de consultanță și management.
Intimata SC SRL a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Aceasta a susținut că în mod corect instanța de fond a constatat că nu a desfășurat activități de consultanță și management în favoarea firmei M- și în consecință a reținut nelegalitatea și netemeinicia actelor de impunere prin care societatea a fost obligată la plata impozitului pe profit stabilit suplimentar în urma modificării bazei de impunere precum și a majorărilor de întârziere.
Intimata a precizat că nu a desfășurat operațiuni de consultanță și management, ci de prelucrare a datelor furnizate partenerului străin prin utilizarea metodei statistico-matematice.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursul promovat împotriva sentinței civile nr. 350 din 3.04.2009 a Tribunalului Covasna este nefondat.
În mod corect instanța de fond a constatat pe baza probelor administrate în cauză (înscrisuri, raport de expertiză) faptul că reclamanta nu a realizat venituri din activitățile de consultanță și management astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art.107 indice 1 din Codul fiscal.
Atât din contractul încheiat între intimată și firma M- cât și din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, rezultă că activitatea desfășurată de intimată în perioada 2006-2007 fost de prelucrare de date furnizate de partenerul străin prin utilizarea de metode statistico-matematice, astfel serviciile facturate de intimată nu intră în sfera serviciilor de consultanță și management.
Pe cale de consecință intimata nu a realizat în perioada supusă controlului venituri din activități de consultanță și management astfel că nu este plătitoare de impozit pe profit deoarece nu se încadrează în excepția prevăzută la art.107 indice 1 Cod fiscal.
Curtea constată că motivele de recurs invocate de recurentă sunt nefondate. În speță organele fiscale nu au abilitatea legală de a schimba natura juridică a unui contract încheiat în mod legal între două subiecte de drept privat, deoarece în caz contrar încalcă libertatea contractuală.
Potrivit art.977 cod civil interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contractante. În speță părțile contractante au stabilit de comun acord că obiectul contractului încheiat constă în prelucrarea de date prin utilizarea metodei statistico-matematice și furnizarea acestora partenerului extern.
De altfel potrivit art.969 alin.1 Cod civil "Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante".
Pentru aceste considerente Curtea va respinge, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă recursul declarat de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice C, împotriva sentinței civile nr. 350/3 aprilie 2009, Tribunalului Covasna.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice C, cu sediul în Sf.G,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr. 350/3 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna - secția civilă, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, Pt.- aflată în concediu medical, semnează, Vicepreședinte instanță |
Grefier, - |
Red: CEC/30.07.2009
Dact: md/7.08.2009 - 2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Lorența ButnaruJudecători:Lorența Butnaru, Clara Elena Ciapă, Maria
