Anulare act de control taxe și impozite. Sentința 66/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA NR. 66
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Alina Răescu JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER - - -
XXX
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanta UNIVERSITATEA în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal s-au prezentat delegat pentru reclamanta UNIVERSITATEA și consilier juridic pentru pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier după care,
Curtea constatând cauza în stare de judecată,a acordat cuvântul părților prezente.
Reprezentantul reclamantei UNIVERSITATEA, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Precizează că până în anul 2001 nu exista un act normativ special care să reglementeze activitatea, singurul act fiind Legea nr.84/1995. Menționează că există dovezi privind acreditarea pentru activitatea ID. Arată că în 2001 apărut singurul act normativ cu trimitere expresă la activitatea ID, iar 2001-2002 fost ultimul an în care s-au făcut înscrieri la ID.
Consilier juridic pentru pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ solicită respingerea acțiunii. Arată că reclamanta a desfășurat activitatea de învățământ la distanță fără a avea autorizație pentru această formă de învățământ.
CURTEA
Asupra acțiunii de față:
La data de 13.09.2007 reclamanta Universitatea " " a formulat contestație împotriva deciziei nr. 114/02.05.2007 emisă de ANAF, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea în fapt a contestației reclamanta a arătat că organele de control fiscal din cadrul ANAF Tg. J au efectuat la sfârșitul anului 2006 și începutul anului 2007, pentru perioada 01.01.2001 - 21.12.2006 un control fiscal vizând pe reclamantă și au constatat că ar trebui obligată la plata TVA pentru veniturile obținute din activitatea de învățământ superior la distanță din locațiile Tg. J și S ale Facultății de Științe Juridice și Administrație și din localitatea Tg. J pentru încasările I de la Facultatea de Științe Economice, pe considerentul că aceste activități sunt neautorizate.
Ca atare, organele de control au considerat activitățile realizate de Universitatea " " Tg. J ca fiind operațiuni impozabile cu TVA și au procedat la calculul bazei impozabile și la stabilirea obligației suplimentare privind TVA în sumă de 749.113 lei, majorări de 818.867 lei și penalități de 132.273 lei.
Reclamanta a arătat, așa cum a detaliat și în contestația nr. 2152/19.03.2007, că activitatea desfășurată de Universitatea " " Tg. J în perioada anilor universitari 1999/2000, 2000/2001, 2001/2002, a fost autorizată încă din 1997, iar din anul 2000 fost acreditată inclusiv activitatea de învățământ la distanță. În acest sens reclamanta a invocat dispoz. HG privind autorizarea conform Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor și HG nr. 696/2000.
Pentru perioada verificată, actele normative care prevăd faptul că nu sunt supuse impozitării cu TVA veniturile realizate în unitățile de învățământ sunt: OG 3/1992, OUG 215/29.12.1999, OUG 17/2000, Legea nr. 84/1995, Legea nr. 571/2003.
A mai arătat reclamanta că pentru specializarea Drept, învățământul la distanță s-a organizat începând cu anul universitar 1999 - 2000, fiind constituite două centre: la Tg. J și
La data începerii învățământului la distanță, specializarea Drept era autorizată, iar din anul 2000 este acreditată, neexistând o filială în acest sens la
Ultima admitere pentru învățământul la distanță specializarea Drept, a avut loc în anul universitar 2001/2002, după care s-a mers în lichidare. Au mai fost înmatriculați studenți la Tg. J, pentru anul universitar 2003/2004, pe baza cifrei de școlarizare repartizate de.
În concluzie, reclamanta a arătat că pentru activitățile de învățământ la distanță era suficient ca facultatea să fie autorizată sau acreditată, cerință pe care o îndeplinea, iar după anul 2001 nu s-a mai organizat concurs de admitere, mergând în lichidare.
Veniturile obținute în urma organizării și desfășurării învățământului la distanță au fost obținute ca venituri proprii, iar acestea nu sunt supuse taxei pe valoare adăugată.
A fost anexată Decizia nr. 114/02.05.2007.
La data de 8 noiembrie 2007 pârâta DGFP Gaf ormulat întâmpinare solicitând respingerea contestației formulată de către reclamantă ca fiind nefondată.
În motivare pârâta a arătat că, în ceea ce privește taxa pe valoare adăugată, în perioada ianuarie 2001 - aprilie 2005 Universitatea " " a încasat de la cursanți taxe școlare pentru activitatea de învățământ universitar învățământ la distanță, specializarea drept, finanțe bănci, economia comerțului, turismului și serviciilor desfășurate la S și Tg. J fără să dețină autorizație provizorie de funcționare sau acreditare, pentru această formă de învățământ, conform Legii nr. 88/1993, modificată și completată prin Legea nr. 144/1999.
De asemenea, în anii 2001 și 2003 universitatea a organizat concurs de admitere la specializarea drept, finanțe-bănci, economia turismului și serviciilor, învățământ la distanță, activitate desfășurată la S și Tg. J, fără să dețină autorizație provizorie de organizare și admitere și pentru care a în casat taxă de participare.
Conform dispoz. art. 2 din Legea nr. 88/1993 și pct. 24 din Legea nr. 144/1999 se reține că instituția de învățământ superior se înființează prin lege numai după parcurgerea procedurilor de evaluare și acreditare, iar specialitățile unei unități de învățământ sunt considerate unități distincte și se supun separat procedurii de evaluare academică și acreditare prevăzute de lege.
Pârâta a mai arătat că, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile în cauză, respectiv art. 6A lit. b din OUG 17/2000, HG 401/2001, Legea nr. 345/2002, pentru a putea beneficia de scutiri de unitatea de învățământ care a desfășurat activități cuprinse în sistemul național de învățământ trebuie să fie autorizată să funcționeze provizoriu sau să fie acreditată.
Din conținutul HG nr. 410/2002 și HG nr. 1082/2003 se reține că Universitatea " " a fost acreditată pentru forma de învățământ la zi și nu pentru forma de învățământ la distanță.
Prin urmare, dat fiind faptul că reclamanta nu deține autorizație de funcționare provizorie pentru forma de învățământ la distanță, specializările drept, finanțe-bănci, economia comerțului, turismului și serviciilor, desfășurate la S și Tg - J, Universitatea " " nu se încadrează în categoria instituțiilor de învățământ care pot beneficia de scutiri la plata TVA. Ca atare, veniturile obținute de contestatoare din taxe de școlarizare și taxe de participare la concursurile de admitere intră în categoria operațiunilor imputabile din punct de vedere al TVA.
La termenul din 8.11.2007 s-a stabilit cadrul procesual, fiind introdusă în cauză, în calitate de pârâtă Agenția Națională de Administrație Fiscală.
În scop probator, la termenul din 06.12.2007 a fost încuviințată pentru reclamantă, proba cu înscrisuri, respectiv HG prin care aceasta a fost acreditată și documente din care să rezulte că pentru filiala S nu au fost înregistrați candidați, iar pentru pârâtă DGFP, proba cu actele care au stat la baza emiterii Deciziei nr. 114/2007, precum și adresa nr. 24319/22.01.2007, emisă de - Direcția de Audit, înscrisuri ce au fost depuse ulterior.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Reclamanta Universitatea " " a fost supusă unei inspecții fiscale ce a vizat perioada 01.01.2001 - 31.12.2006.
A reținut organul fiscal că, în perioada ianuarie 2001 - aprilie 2005 Universitatea " " a încasat de la cursanți taxe școlare pentru activitățile de învățământ universitar, forma de învățământ la distanță, specializările drept, finanțe - bănci, economia comerțului, turismului și serviciilor desfășurate, la S și Tg. J, fără să dețină autorizație provizorie de funcționare sau acreditare pentru această formă de învățământ.
A mai reținut că în anii 2001 și 2003 universitatea a organizat concurs de admitere la specialitățile drept, finanțe-bănci, economia comerțului, turismului și serviciilor, învățământ la distanță desfășurată la S și Tg. J, încasând taxă de participare, fără însă a deține autorizație provizorie de organizare admitere.
Ca atare, organul fiscal a procedat la calcularea TVA asupra veniturilor astfel obținute.
Pentru a verifica legalitatea calculării TVA asupra acestor venituri se au în vedere următoarele considerente:
Pentru perioada verificată precum și pentru forma de învățământ la distanță, specializările drept, finanțe-bănci, economia comerțului, turismului și serviciilor sunt incidente următoarele dispoziții legale: art. 2 din Legea nr. 88/1993 republicată instituțiile de învățământ superior funcționează pe principiul nonprofit. De asemenea, art. 29 din același act normativ stipulează faptul că "- specializările sunt considerate unități distincte. Acestea se supun separat procedurii de evaluare academică și acreditare prevăzute în prezenta lege".
Ca atare, pentru specializările supuse verificării în cauză este necesară acreditarea conform dispozițiilor legale.
De asemenea, conform dispozițiilor art. 15 și 16 din Legea nr. 84/1995 și cele ale Ordinului Ministerului Educației Naționale nr. 3289/19.02.1998, nr. 5181/1998 centrele de învățământ la distanță operează în cadrul specializărilor autorizate sau acreditate conform cu reglementările legale.
Prin HG nr. 696/17.08.2000 pentru Universitatea " " Tg. Jaf ost acreditată specializarea drept, forma de învățământ zi, neexercitând astfel o acreditare sau autorizare de funcționare provizorie pentru forma de învățământ la distanță.
În același sens stau și mențiunile adresei nr. 24319/22.01.2007 emisă de - Direcția Audit.
Se reține astfel că, sunt nefondate susținerile reclamantei privind autorizarea activității desfășurate de Universitatea " " încă din anul 1997, respectiv acreditarea acesteia din anul 2000.
Ca atare, reclamantei nu îi sunt aplicabile dispozițiile OG 3/1992, reluate de OUG 17/2000 privind taxa pe valoare adăugată (art. 6 lit. b) completate de dispozițiile HG nr. 401/2000 privind Normele Metodologice de aplicare a OUG 17/2000 în conformitate cu care sunt scutite de taxa pe valoare adăugată unitățile autorizate de Ministerul Educației Naționale să desfășoare activitățile cuprinse în sistemul național de învățământ reglementate de art. 15 alin. 5 din Legea nr. 84/1995 republicată. Aceasta deoarece nu îndeplinește condiția acreditării/autorizării impusă de lege.
Instanța reține astfel că, în mod corect, organul fiscal a procedat la calcularea TVA asupra veniturilor realizate de reclamantă pentru forma de învățământ la distanță, specializările indicate anterior.
Față de cele arătate anterior, va fi respinsă ca nefondată contestația formulată de către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația formulată de reclamanta UNIVERSITATEA, cu sediul în Mun. Tg. J, str.-, jud. G, în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, cu sediul în Mun. Tg. J, jud. G și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în B, sector 5,-, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Martie 2008.
PREȘEDINTE: Alina Răescu | JUDECĂTOR 2: Iuliana Rîciu |
Grefier, |
red. Jud.
Ex. 5//4.04.2008
Președinte:Alina RăescuJudecători:Alina Răescu, Iuliana Rîciu
