Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 663/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr.663

Ședința publică de la 18 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Vasile Susanu judecător

JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu

JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile

Grefier - - -

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V, F, cu sediul în- împotriva sentinței civile nr. 113/05.03.2009 pronunțată de Tribunalul în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul prin avocat în baza împuterniciri avocațiale pe care o depune la dosar, lipsă fiind recurenta Națională de Administrare Fiscală.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul că recursul este motivat, după care;

Întrebat fiind apărătorul intimatului precizează că nu mai are alte cereri de formulat.

alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul intimatului, consideră că recursul este nefondat pentru toate argumentele expuse oral și depuse în scris la dosar. Susține că în mod netemeinic și nelegal, organul fiscal a considerat că o cerere de preschimbare a autorizației conform noii legi din 18.09.2003 adresată organului fiscal atrage anularea autorizației anterioare emisă în baza Decretului-Lege nr.54/1990 eliberată de Consiliul Județean Arată că solicitarea eliberării unei noi autorizații adresată în termen legal Primăriei Tulnici în temeiul Legii nr.507/2002 nu înseamnă încetarea vechii activități pentru care a fost autorizată, ci îndeplinirea unor cerințe stipulate de lege. Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală. Depune la dosar concluzii scrise Nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra recursului în contencios de față;

Prin sentința civilă nr.113/05.03.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr.4315/2008 s-a admis contestația formulată de reclamantul - - și în consecință:

Anulează Decizia nr. 61/21.10.2008, raportul de inspecție fiscală nr. 1349/-/18.08.2008, decizia de impunere nr. 1349/-/18.08.2008 și decizia privind nemodificarea bazei de impunere din 18.08.2008 emise de pârâta DGFP V și exonerează reclamantul de plata obligațiilor fiscale stabilite prin aceste acte.

Pentru a pronunța această sentința instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr- reclamantul - - a formulat contestație împotriva deciziei nr.61/21.10.2008 emisă de Biroul de soluționare a contestațiilor din cadrul DGFP

Reclamantul - - a contestat Decizia nr.61/21.10.2008 emisă de pârâta DGFP V prin care i s-a respins contestația formulată împotriva deciziei de impunere nr.1349/-/18.08.2008.

Prin raportul de inspecție fiscală din 18.08.2008 și decizia de impunere nr.1349/-/18.08.2008 organul fiscal din cadrul DGFP Vas tabilit în sarcina reclamantului obligații fiscale în cuantum de 61.418 lei reprezentând TVA în sumă de 8795 lei, majorări TVA 11.638 lei și impozit pe venit în sumă de 40.985 lei.

Pentru TVA organul fiscal reține că reclamantul a fost plătitor de TVA începând cu 01.02.2000 și s-a retras din această calitate la 18.09.2003 ca urmare a anulării autorizației de funcționare nr.9504/20.06.1996.

Calcularea suplimentară a impozitului pe venit se datorează aceleași anulări autorizației de funcționare începând cu 18.09.2003, dată de la care, potrivit art.2 lit.f din Legea nr.187/1998, reclamantul avea obligația de a vira la bugetul de stat sau bugetele locale impozitul pe venit, respectiv pe profit, calculat pentru întreaga perioadă de scutire.

Reclamantul a obținut autorizația de funcționare nr.9504/20.06.1996 în baza Decretului-lege nr.54/1990 având ca obiect principal de activitate,Alte mijloace de cazare-pensiuni turistice".

Potrivit art.17 al.1 din Legea nr.507/2002 reclamantul avea posibilitatea să-și mai desfășoare activitatea în baza autorizației emise timp de un an de la data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv până la 12.10.2003 (în vigoare la 90 zile de la publicare în Monitorul Oficial a legii -12.10.2002).

Potrivit aliniatului 2 din același articol reclamantul avea obligația să solicite o nouă autorizație până la expirarea acestui termen de 1 an, obligație realizată de acesta prin declarația de mențiuni înregistrată sub nr.24151/18.09.2003 - pentru preschimbarea autorizației (fila 78).

Noua autorizație a fost eliberată la 24.10.2003 sub nr.3.

Art.10 din HG nr.58/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.507/2002 prevăd etapele ce urmează a fi parcurse pentru obținerea autorizației de funcționare și a certificatului de înregistrare.

La litera d din acest articol se prevede obligativitatea primarului de a transmite către biroul unic din cadrul ORC de pe lângă tribunal a unei copii de pe autorizația emisă, certificată pentru conformitate cu originalul, în vederea atribuirii codului unic de înregistrare și eliberării certificatului de înregistrare.

Cum din actele depuse la dosar și din susținerile reclamantului rezultă că acesta a solicitat preschimbarea autorizației de funcționare și nu încetarea activității, noua autorizație fiind emisă în termenul prevăzut de art.17 al.1,2 din Legea nr.507/2002 se apreciază că reclamantul a beneficiat în continuare de facilitățile acordate activității de turism - privind scutirea la plata impozitului pe venit și a calității de plătitor de TVA.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs autoritatea pârâtă cu următoarea motivare:

Urmarea declarației de mențiuni depusă de petent și înregistrată sub nr.24151/18.09.2003, s-a radiat din evidența autorizația nr.9504/20.06.1996 cu data de 18 septembrie 2003, în vederea preschimbării acesteia cu o nouă autorizație. Ulterior, acesta a solicitat o nouă autorizație, Primăria Tulnici eliberându-i autorizația de sancționare nr.03/24.10.2003, eliberată în baza Legii nr.507/2002.

Potrivit art.12 alin.1 din HG nr.58/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice economice de către persoane fizice, care stipulează ca: "În termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii autorizației, în condițiile prevăzute de dispozițiile legii, persoanele fizice/asociații familiale care urmează să desfășoare activități economice sunt obligate să se înregistreze în registrul comerțului", petentul trebuia să-și înregistreze la registrul comerțului noua autorizație în termen de 15 zile de la eliberarea acesteia.

Deși - a ridicat o nouă autorizație de funcționare în data de 24.10.2003, acesta nu s-a prezentat în termenul legal pentru înregistrarea acesteia la registrul comerțului.

Potrivit dispozițiilor art.12 alin.6 din HG nr.58/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a legii nr.507/2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice:" nerespectarea termenului de 15 zile prevăzut la alin.1 atrage nulitatea de drept a autorizației emise în condițiile legii (acesta înregistrând noua autorizație în data de 11.03.2005) astfel radierea din evidență a autorizației de funcționare nr.9504/20.06.1996 cu data de 18.09.2003, a rămas definitivă, întrucât acesta nu a preschimbat autorizația în termenul legal. Neprezentându-se în termenul legal pentru înregistrarea noii autorizații la registrul Comerțului, Primăria Tulnici face mențiunea că autorizația nr.03/24.10.2003 este valabilă începând cu 21.02.2005, deși corect ar fi trebuit să-i elibereze o nouă autorizație în baza Legii nr.300/2004 (Legea nr.507/2002, fiind abrogată la acea dată).

autorizația în termenul legal, acest fapt a dus la scoaterea din evidența ca plătitor de TVA cu aceeași dată și totodată la pierderea facilităților acordate în conformitate cu art.2 lit.g din legea nr.145/1994, pentru nerespectarea art.5 alin.1 și 2 din Legea nr.187 din 14 octombrie 1998 pentru aprobarea nr.OG63/1997 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea turismului rural".

În ce privește TVA-ul, organul de control în mod justificat nu a permis deducerea acestuia (urmarea pierderii calității de plătitor TVA nu are dreptul să deducă TVA de la data anulării autorizației, conform prevederilor art.22 alin.3 din Legea nr.345/2002R și art.145 alin.3 din Legea nr.571/2003.

De asemenea, de la data anulării autorizației se consideră că nu avea dreptul să înscrie TVA în facturile pe care le-a emis către clienți, conform prevederilor HG 598/2002, art.69(1); Legea nr.571/2003, art.155(1).

Întrucât a încălcat aceste prevederi legale "trebuie să vireze la bugetul de stat taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile emise - conform prevederilor HG 598/2002, art.69(2) lit.a și HG 44/2004, pct.59(1) dat în aplicarea art.155(1) Cod fiscal.

În ceea ce privește impozitul pe venit, acesta a fost calculat ca urmare a pierderii scutirii, în conformitate cu prevederile art.5(2) din Legea nr.187/1998 care prevede: "În cazul în care pensiunile turistice sau pensiunile agroturistice, care beneficiază de scutirea impozitul pe venit. în conformitate cu art.2 lit.f, încetează activitatea într-o perioadă mai mică decât dublul perioadei de scutire, acestea au obligația de a vira la bugetul de stat sau la bugetele locale impozitul pe venit, respectiv pe profit, calculat pentru întreaga perioadă de scutire". (Art.2 lit.f: - scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit. a pensiunii agroturistice").

Curtea analizând actele dosarului constată:

Autorizația nr.9504/20.06.1996 a fost eliberată pe numele reclamantului intimat de Consiliul Județean V, în baza Decretului-Lege nr.54/1990, pentru desfășurarea de activități servicii turistice în sistem de pensiune.

Decretul-Lege nr.54/1990, a fost abrogat prin legea nr.507/2002, iar în baza art.17 din lege persoanele fizice autorizate în condițiile actului normativ abrogat, își putea desfășura activitatea până la data de 30 iunie 2004, cu aceleași autorizații. La expirarea termenul trebuia obținută o nouă autorizație în condițiile noii legi.

Deci chiar dacă s-a solicitat o nouă autorizație, nu înseamnă că activitatea anterioară a încetat, iar persoana fizică autorizată și-a încetat existența.

Într-adevăr, așa cum a reținut și instanța de fond anularea vechii autorizații nu se putea face decât de organul emitent Consiliul Județean

Ca atare, în mod greșit organul fiscal a considerat o cerere de preschimbare a autorizației, în conformitate cu dispozițiile noii legi conduce automat la nulitatea vechii autorizații. Cum, constatarea faptului că reclamanta-intimată și-a pierdut calitatea de plătitor de TVA se bazează pe încetarea existenței persoanei fizice autorizate, în condițiile mai sus expuse, este firesc în condițiile analizate și de instanța de fond, ca decontările de TVA depuse în perioada septembrie 2003 - ianuarie 2004 de -, să fie valide, susceptibile de a fi onorate de organul fiscal și să nu se stabilească obligații suplimentare.

În concluzie, pe baza celor mai sus expuse și pe temeiul disp.art.312 Cod proc.civilă urmează a respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN MAJORITATE DE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V, F, cu sediul în- împotriva sentinței civile nr. 113/05.03.2009 pronunțată de Tribunalul în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 18 Iunie 2009.

Președinte,

Judecător,

Grefier,

- -

Red.VS/02.07.2009

Tehno ZE/02.07.2009

ex.2

Fond:

OPINIE SEPARATĂ,

în sensul admiterii recursului formulat de

Apreciem că hotărârea pronunțată de instanța de fond este criticabilă, fiind dată cu greșita interpretare și aplicare a legii.

În discuție se află legalitatea acordării facilităților pentru activitatea de turism privitoare la scutirea de impozit pe venit și a calității de plătitor

Reclamantul a obținut autorizația de funcționare nr.9504/20.- pe baza Decretului-Lege nr.54/1990 având ca obiect principal de activitate "alte mijloace de cazare - pensiuni turistice".

Ulterior a fost obținută autorizația de funcționare din data de 24.10.2003, pe care nu a înregistrat-o la registrul comerțului cu nesocotirea art.12 din nr.HG58/2003 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr.507/2002, care prevede un termen limitat de 15 zile pentru această operațiune, sub sancțiunea nulității de drept a autorizației emise.

e a înregistrat autorizația la 11 martie 2005 astfel încât radierea din evidență a autorizației de funcționare nr.9504/20.06.1996 începând cu data de 18.09.2003 a rămas definitivă.

Deși în această situație se impunea eliberarea unei noi autorizații, Primăria Tulnici menționează pe autorizația emisă la 24.10.2003 că aceasta devine valabilă începând cu data de 21.02.2005, nesocotind în acest fel și dispozițiile Legii nr.300/2004.

Așa fiind radierea autorizației de funcționare nr.9504/20.06.1996, a însemnat în fapt dispariția ca entitate, astfel că a fost anulată și calitatea sa de plătitor de

În mod similar, radierea autorizației de funcționare din 18.09.2003 a condus la pierderea facilităților privitoare la scutirea de la plata impozitului pe venit, în conformitate cu art.2 lit.g din Legea nr.145/1994.

Cu toate acestea, deși a pierdut calitatea de plătitor, a continuat să înscrie pe facturile emise către clienți -ul, încălcând prevederile nr.HG598/2002, art.69 din Legea nr.571/2003, astfel încât corect s-a stabilit că urma să vireze la bugetul de stat taxa de valoare adăugată.

În referire la impozitul pe profit, acesta a fost calculat de organele de control ca urmare a pierderii scutirii, în cauză fiind aplicabile disp.art.5 pct.2 din Legea nr.187/1998 care prevăd că, în cazul pensiunilor turistice sau pensiunile agroturistice care beneficiază de scutirea impozitului pe venit, în conformitate cu art.2 lit.f dacă își încetează activitatea într-o perioadă mai mică decât dublul perioadei de scutire, acestea au obligația de a vira la bugetul de stat sau la bugetele locale impozitul pe venit, respectiv pe profit, calculat pentru întreaga perioadă de scutire.

În raport de considerentele expuse, în conformitate cu art.312 Cod proc.civilă, din punctul nostru de vedere, recursul V urma a fi admis și în rejudecare, modificată sentința instanței de fond în sensul respingerii contestației.

Judecător,

Președinte:Vasile Susanu
Judecători:Vasile Susanu, Mariana Trofimescu, Dorina Vasile

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 663/2009. Curtea de Apel Galati