Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 671/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act control taxe și impozite -
R O ÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV
ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 671
Ședința publică din 9 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 2: Hîncu Cezar
JUDECĂTOR 3: Bratu Ileana
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâtele Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I, cu sediul în municipiul I,- și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului B, cu sediul în municipiul B, nr. 5, județul B împotriva sentinței nr. 1284 din 17 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit recurentele și contestatoarea intimată - - SRL
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței ă intimata a depus note de concluzii.
Instanța constatând recursurile în stare de judecată, având în vedere că recurentele au solicitat judecarea în lipsă, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 26.06.2008, Contestatoarea - - SRL B, a solicitat în contradictoriu cu intimatele Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană B și Direcția Regională Vamală Interjudețeană I anularea Deciziei nr. 25/28.05.2008 emisă de Direcția Generală Finanțelor Publice Județeană B și a procesului-verbal de control nr. 400/22.01.2002 încheiat de Direcția Regională Vamală Interjudețeană I și exonerarea contestatoarei de la ) obligațiilor fiscale în sumă de 33.315 lei reprezentând: taxe vamale - 6.457 lei; 8.185 lei și majorări de întârziere aferente de 18.673 lei.
În motivarea acțiunii arată reclamanta că prin procesul-verbal de control nr. 400/22.01.2002 întocmit de Direcția Regională Vamală Interjudețeană I - Serviciul de supraveghere vamală și luptă împotriva fraudelor vamale s-a verificat legalitatea operațiunii de import - export pe care contestatoarea a realizat-o în baza facturii nr. -/24.07.1998 pisă de firma din Turcia.
Organele de control au constatat că valoarea înscrisă în factura prezentată de contestatoare la autoritatea vamală română cu ocazia importului unor covoare din Turcia este mai mică decât cea transmisă de autoritatea vamală cu ocazia efectuării controlului "a posteriori".
Contestatoarea menționează că a efectuat operațiunea de import în baza unui contract comercial valabil, existând o corelație deplină între prețul din contract și cel din factura emisă de furnizor. Că pe baza acestor înscrisuri operațiunea a fost înregistrată în evidența contabilă, înscrisurile respective având caracteristicile unor documente justificative în accepțiunea legislației contabile.
Arată Contestatoarea că nu cunoaște cine este emitentul facturii prezentate ulterior la autoritatea vamală și înregistrat de autoritatea vamală română, în baza căreia i s-au stabilit diferențele de taxe vamale și cu majorări.
Precizează contestatoarea că nu sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii juridice fiscale în sarcina sa, în sensul că nu a fost dovedită fapta ilicită a reprezentantului societății și nici certitudinea prejudiciului, motiv pentru care solicită admiterea acțiunii.
În susținere a depus probe cu înscrisuri.
Intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană Baf ormulat întâmpinare prin care solicită respingerea cererii cu precizarea că, contestatoarea datorează diferența de datorie vamală stabilită prin procesul-verbal nr. 400/22.01.2002 întrucât factura prezentată la autoritatea vamală cu ocazia importului are o valoare mai mică decât factura transmisă de autoritatea vamală.
A formulat întâmpinare și intimata Direcția Regională Vamală Interjudețeană I prin care solicită respingerea acțiunii.
Prin sentința nr. 1284/17.12.2008 s-a admis acțiunea și s-a anulat Decizia nr. 25/28.05.2008 emisă de B și procesul verbal de control nr. 400/22.01.2002 întocmit de I și exonerată reclamanta de plata către bugetul starului a sumei de 33.315 lei compusă din: taxe vamale - 6.457 lei; -8.185 lei și majorări de întârziere aferente - 18. 673 lei.
S-a reținut că a data de 29.07.1998 contestatoarea a depus declarația vamală de import pentru cantitatea de 2.060 bucăți covoare prezentând organelor vamale române factura nr. -/24.07.1998 emisă de firma din Turcia în baza unui contract comercial valabil între părți.
Cu ocazia controlului vamal ulterior s-a încheiat de către autoritatea vamală procesul verbal nr. 400/22.01.2002 prin care s-a constatat că prețurile mărfurilor în factura prezentată de contestatoare autorităților vamale române sunt mai mici decât cele prezentate ulterior autorităților vamale din țara de export, respectiv o fotocopie a facturii nr. -/24.07.1998 emisă de firma pentru cantitatea de 2.060 bucăți covoare, factură de care contestatoarea nu a avut cunoștință și nici nu i-a fost prezentată de firma exportatoare sau de autoritatea vamală.
Motivat de această situație s-au stabilit în sarcina contestatoarei o datorie vamală suplimentară, recalculându-se obligațiile de plată la nivelul diferenței de 33.315 lei.
Instanța a considerat ca nelegală această obligație fiscală motivat de următoarele: între contestatoare și firma s-a încheiat contractul nr. 11/1997, în baza căruia s-a emis factura nr. -/24.07.1998 de către aceeași firmă în valoare de 161.000 franci belgieni care a fosta achitată la 14.10.1998, aspecte confirmate de autoritatea vamală în procesul-verbal de control.
Totodată contestatoarea a prezentat și note de intrare - recepție a covoarelor, precum și facturi de vânzare ale acestora către diferiți beneficiari interni, dovedind că a evidențiat în contabilitatea firmei operațiunea de import - export așa cum s-a desfășurat ea în realitate, fără ca reprezentantul legal al contestatoarei să săvârșească o faptă ilicită sau de rea credință în situația dată, aspect confirmat și de Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani prin soluția de neîncepere a urmăririi penale față de administratorul firmei (Dosar nr. 2172/P/2002).
Cum contestatoarea a dovedit că între contractul încheiat cu furnizorul mărfii și factura emisă de acesta există o deplină concordanță și că pe baza acestor documente justificative legal întocmite a plătit taxele vamale aferente mărfii importate la acea dată, instanța a considerat că în mod nelegal s-au stabilit în sarcina contestatoarei obligații ulterioare ( în 2002) de plată a unor diferențe de taxe vamale în baza unei facturi (fotocopie) cum se menționează în procesul verbal de control vamal care nu îndeplinește condițiile legale, nefiind confirmată de contestatoare.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs DGFP B și Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I, ambii recurenți arătând, în esență că, la controlul vamal ulterior prin compararea valorilor înscrise în cele două facturi, s-a constatat că valoarea produselor importate a fost subevaluată în vederea diminuării drepturilor vamale de import, fapta constituind contravenție conform art. 386 lit.k) din Regulamentul de aplicarea a Codului Vamal al României, aprobat prin nr.HG 626/1997.
Totodată organele vamale au calculat diferența de datorie vamală de achitat în sumă totală de 33.315 lei, reprezentând: 6.457 lei taxe vamale, 8.185 lei taxa pe valoare adăugată și 18.673 lei majorări de întârziere aferente taxei pe valoare adăugată.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamanta intimată a solicitat respingerea recursurilor, reiterând susținerile din prima instanță.
Recursurile care, în drept, se încadrează conform art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, sunt nefondate.
Astfel este de observat că în prezenta pricină instanța s-a aflat în situația de a aprecia asupra validității unuia din două înscrisuri care, aparent, consemnează aceeași operațiune comercială.
Un prim înscris este reprezentat de factura nr. -/24.07.1998 prin care reclamanta a achiziționat de la firma din Turcia cantitatea de 2.060 covoare cu prețul de 161.000 franci belgieni, iar cel de al doilea de factura nr. -/24.07.1998, emisă în același scop dar cu prețul de 39.599, 13 dolari SUA.
Ori, atâta timp cât factura nr. - a fost emisă în baza unui contract de livrare și mai mult, în urma cercetărilor s-a pronunțat soluția de neîncepere a urmăririi penale față de administratorul reclamantei, instanța consideră că acest înscris consemnează realitatea operațiunii comerciale derulate de acesta din urmă.
Cealaltă factură care nu a fost prezentată instanței și nu a fost în nici un fel asumată de reclamantă, purtând și un alt număr decât cea prezentată organelor vamale românești, nu poate fi reținută pentru stabilirea de obligații fiscale suplimentare.
Având în vederea acestea, Curtea, în baza art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursurile ca nefondate.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâtele Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I, cu sediul în municipiul I,- și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului B, cu sediul în municipiul B, nr. 5, județul B împotriva sentinței nr. 1284 din 17 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
2ex/24.04.2009.
jud. fond.
Președinte:Grosu CristinelJudecători:Grosu Cristinel, Hîncu Cezar, Bratu Ileana
