Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 692/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.692
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.03.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Duican Doina
JUDECĂTOR 2: Păun Luiza Maria
JUDECĂTOR 3: Cosma
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamanta - SRL împotriva sentinței civile nr.2636 din data de 14.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX - a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VMALE B, DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ - BIROUL VAMAL G și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta reclamantă - SRL prin reprezentant cu împuternicire la dosar și intimata pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B prin consilier juridic cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recurenta pârâtă a depus la dosar la data de 10.03.2009 precizări.
Reprezentantul recurentei reclamante depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0.15 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta reclamantă, prin reprezentant, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Arată că, a contestat și decizia de soluționare a contestației.
Intimata pârâtă, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală. Arată că, decizia de soluționare a contestației nu a fost contestată prin acțiune, ci la un termen ulterior și a fost considerată tardivă.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de sub nr- pe rolul Tribunalului București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, reclamanta - SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele -Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B, -BV G Zona Liberă și Direcția Generală a Finanțelor Publice Municipiul B, anularea Deciziei de regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de organul vamal nr.9/09.05.2007, procesul verbal nr.2646/09.05.2007 ca și deciziei privind calculul accesoriilor nr.4749/11.09.2007, precum și a deciziei nr.268/17.08.2007 emisă de DGFPMB privind modul de soluționare a contestației.
Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a soluționat cauza prin sentința civilă nr. 2636/14.10.2008, respingând acțiunea reclamantei ca inadmisibilă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că potrivit disp.art.205-218 pr.fiscală, reclamanta avea obligația de a contesta respectivele acte fiscale la autoritatea emitentă și numai după pronunțarea acesteia prin decizie să atace respectiva decizie în fața instanței de contencios.
A mai reținut instanța de fond și faptul că reclamanta avea și posibilitatea de a opta pentru calea de ataca actele fiscale în conf.cu disp.art.6 și 7 din Lg.554/2004. direct la instanța de contencios în termen de 15 zile de la comunicare, dacă partea înțelege să renunțe la calea administrativ jurisdicțională de atac.
A reținut totodată că în speță reclamanta nu a optat pentru nici una din căile de atac prevăzute de lege, solicitând anularea unui act administrativ în fața instanței de judecată, a cărui contestare este tardivă, iar pentru celelalte acte fiscale nu a îndeplinit procedura prevăzută de art.6 din Lg.554/2004.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat recurs reclamanta - SRL, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului formulat, recurenta reclamantă a susținut în esență că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a disp.art.7 și 11 din Lg.554/2004, respingând cererea formulată ca inadmisibilă, deși în cauză a fost făcută dovada faptului că reclamanta s-a adresat autorității emitente solicitând anularea actelor administrativ fiscale.
În drept au fost invocate dispozițiile Lg.554/2004.
Analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente în cauză cât și în temeiul art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul formulat în cauză este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente.
În fapt, obiectul cererii de chemare în judecată, astfel cum aceasta a fost precizată, la data de 12.03.2008, l-a constituit anularea deciziei nr.9/09.05.2007, anularea procesului verbal de control nr.2646/09.05.2007 și anularea deciziei nr.268/17.08.2007 emisă de DGFPMB, prin care a fost respinsă contestația formulată de reclamantă în temeiul disp.art.205 alin.1, art.207 alin.1 și art.209 alin.1 lit.a) din OG 92/2003.
Potrivit disp.art.218 alin.2 pr.fiscală, deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii.
Curtea constată că instanța de fond prin sentința atacată a interpretat și aplicat în mod greșit dispozițiile legale mai sus menționate și a respins ca fiind inadmisibilă acțiunea recurentului-reclamant, reținând în mod eronat faptul că acesta nu a urmat procedura prevăzută de disp.art.205-218 pr.fiscală prin care este reglementată jurisdicția administrativă specială și nici nu a renunțat la această cale cu obligația notificării conf.disp.a art.6 alin.3 și 4 din Lg.554/2004.
În fapt, astfel cum rezultă cin probatoriul administrat în cauză, recurentul reclamant a urmat procedura legală și a contestat actele administrativ-fiscale conform, procedurii prevăzute de disp.art.205-218 pr.fiscală, contestația fiind soluționată prin decizia nr.268/17.08.2007, decizie pe care a înțeles să o atace și prin acțiunea precizată și completată la data de 12.03.2008.
Soluția instanței de fond este greșită întrucât pe de o parte, prin încheierea de ședință din data de 10.09.2008 a respins excepția inadmisibilității și a admis excepția tardivității capătului de cerere privind anularea deciziei nr.268/17.08.2007, deși având în vedere data înregistrării acțiunii, contestarea acesteia a fost făcută în termenul legal de 6 luni prevăzut de disp. art.11 alin.1 lit.a) din Lg.554/2004, iar pe de altă parte în mod greșit a apreciat ca fiind inadmisibilă cererea reclamantei reținând faptul că aceasta a solicitat direct în instanță anularea actelor administrative cu încălcarea disp.art.205-217 pr.fiscală, cât și a prev.art.6 și 7 din Lg.554/2004.
Astfel fiind, Curtea în temeiul disp.art.312 alin.1 și 2 pr.civ. va admite recursul formulat, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamanta - SRL împotriva sentinței civile nr.2636 din data de 14.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX - a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VMALE B, DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ - BIROUL VAMAL G și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 16.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Red.DD GREFIER
EF/2ex.
8.04.2009
Tr.-9
Jud.
Președinte:Duican DoinaJudecători:Duican Doina, Păun Luiza Maria, Cosma
