Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 700/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 700/ Dosar nr-
Ședința publică de la 28 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Bejinaru Mihoc președinte de secție
JUDECĂTORI: Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu Gabriel Barbu
- -
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta C împotriva sentinței civile nr. 41/AF din 30.04.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr-, având ca obiect anulare act control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 21 octombrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 28 octombrie 2008.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin SC nr.41/AF/30.04.2008 a Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ a respins acțiunea formulată de reclamantă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Decizia Nr. 275/14.12.2007, DGFP Baa dmis in parte contestația formulată de reclamantă și înregistrată sub nr. 38888/02.11.2007, desființând decizia de impunere anuală nr. -/19.09.2007 și stabilind ca organele fiscale din cadrul B - Serviciul - Persoane fizice să întocmească o nouă decizie de impunere anuală pentru persoane fizice române cu domiciliul in România pe anul 2003, având in vedere considerentele deciziei și prevederile legale aplicabile in speță. Prin aceeași decizie a fost respinsă ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării actului administrativ fiscal.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat prezenta contestație, solicitând desființarea in parte a deciziei nr. 275/2007 și emiterea unei noi decizii de impunere care să dea relevanță mențiunilor din raportul de expertiză contabilă nr. 1778/2005.
Din considerentele decizie 275/2007rezultă că pârâta DGFP B, la soluția de admitere a contestației formulate, a avut in vedere faptul că reclamanta are în întreținere doi copii minori iar soțul său nu beneficiază de deduceri personale pentru acești copii, urmând ca reclamanta să beneficieze de dispozițiile art. 12 al. 1 și 5 din nr.OG 7/2001 și cele prevăzute de pct. 3 din HG 54/2003. Au fost înlăturate susținerile reclamantei referitoare la cuantumul veniturilor realizate in anul 2003, respectiv in sumă de 7136 lei in loc de 7811 lei cât au stabilit organele de control și la modalitatea de stabilire a regimului de amortizare pentru mijlocul fix achiziționat, respectiv un autoturism Honda.
Este nefondată susținerea reclamantei că, prin Sentința Civilă Nr. 36/AF/23.02.2006 Tribunalul Brașova stabilit, cu autoritate de lucru judecat, cuantumul veniturilor realizate in anul 2003, de 7136 lei, deoarece, prin sentința menționată s-a reținut, in considerente, că proba cu expertiza tehnică este irelevantă deoarece, in realitate, reclamanta a fost in concediu pentru îngrijirea copilului in perioada 01.12.2003 - 21.07.2005 și nu a realizat venituri din activitatea profesională pe parcursul anului fiscal 2004, fără a se stabili veniturile pentru anul 2003.
Reclamanta susține că a realizat venituri in sumă de 7136 lei in anul 2003. Diferența între cuantumul veniturilor pentru anul 2003 stabilit de organele de control, de 7811 lei și cel pe care susține reclamanta că l-a realizat, de 7136 lei rezultă din metoda utilizată de organele de control pentru stabilirea regimului de amortizare cu privire la mijloacele fixe achiziționate de reclamantă. Astfel, organele de control au optat pentru regimul de amortizare liniar.
In aceste condiții, rolul instanței este de a stabili dacă pârâta Bap rocedat in mod corect optând pentru regimul de amortizare liniar.
Potrivit dispozițiilor art. 24 al. 6 lit. b din. 571/2003, in legătură cu regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil, in cazul mașinilor, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată.
Rezultă din actele dosarului că reclamanta, deși a achiziționat un autoturism care constituie un mijloc fix amortizabil, nu și-a exercitat dreptul de opțiune pentru una din metodele de amortizare. In aceste împrejurări, in condițiile in care Codul Fiscal nu prevede obligația organelor fiscale de a interpela contribuabilul in legătură cu modul de amortizare preferat pentru mijloacele fixe iar organele fiscale trebuiau să calculeze impozitul datorat de petentă pentru veniturile realizate in anul 2003, soluția acestora de a opta pentru metoda liniară,ca primă metodă prevăzută de art. 24 al. 6 din Codul Fiscal, este una legală și temeinică.
Expertiza la care face referire reclamanta, deși extrajudiciară, arată că diferența de venit este dată de metoda de amortizare pentru care s-a optat.
Raportat considerentelor expuse, pârâta DGFP B, desființând decizia de impunere pentru anul 2003, procedat in mod corect stabilind ca organele fiscale din cadrul B, la întocmirea noii decizii de impunere pentru anul 2003, să nu aibă in vedere metoda de amortizare degresivă, ci doar să efectueze deducerile personale suplimentare determinate de faptul că reclamanta are in îngrijire doi copii minori.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta C, solicitând modificarea sentinței atacate și admiterea contestației formulate. În motivarea recursului, recurenta reclamantă a arătat că în motivarea sentinței se reține că reclamanta ar fi optat pentru amortizarea liniară, însă reclamanta nu a optat în realitate pentru această metodă de amortizare și nici pentru altă metodă de amortizare, instanța respingând proba cu expertiza tehnică contabilă pe considerentul că ar fi irelevantă din moment ce în perioada 01.12.2003- 21.07.2005 reclamanta a fost în concediu pentru îngrijirea copilului, nerealizând venituri din profesie. Recurenta a învederat că a atacat în termen Decizia de impunere nr.-/19.09.2007 a Administrației Finanțelor Publice B prin care i-a fost stabilit impozitul de 1137 lei la un venit impozabil de 7811 lei ron. Recurenta a mai arătata că este greșită reținerea instanței de fond potrivit căreia organul fiscal a procedat corect când a optat pentru metoda liniară de amortizare, deoarece organul fiscal a optat în locul reclamantei, cu încălcarea art.24 alin.6 Cod fiscal, extinzând aplicarea legii prin analogie în mod incorect.
Intimatul pârât a solicitat respingerea recursului, întrucât sentința atacată ar fi temeinică și legală, dată cu respectarea regulilor de procedură, iar pe fond acțiunea reclamantului nu este întemeiată, expertiza contabilă solicitată de către reclamantă la fond fiind în mod corect respinsă ca fiind irelevantă în cauză.
Examinând actele și lucrările dosarului, precum și sentința atacată prin prisma art.304 ind.1 pr.civ. precum și prin prisma motivelor de recurs, Curtea constată că recursul declarat este fondat si urmează a fi admis în sensul casării hotărârii atacate și trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a contestat Decizia nr.275/14.12.2007 emisă de intimata DGFP
Tribunalul Brașova respins contestația formulată de reclamantă, respingând cererea reclamantei de a admite efectuarea unei expertize tehnice contabile, pentru a stabili corectitudinea modului de calcul și raționamentelor de ordin fiscal reținute în actul fiscal atacat.
Instanța de fond, având în vedere natura litigiului dedus judecății, în cauză sunt incidente dispozițiile art.201 Cod pr.civ. astfel încât ar fi trebuit să admită proba cu expertiza contabilă, fiind de resortul unui expert judiciar de specialitate, adică un expert contabil, să verifice susținerile reclamantei, ale pârâtei, prin raportare la Decizia atacată, pe baza dispozițiilor legale aplicabile în materie. Astfel, instanța de fond trebuia să admită proba, să pună în vedere părților să formuleze obiective pentru a se efectua expertiza, instanța urmând a administra orice alte probe necesare pentru justa soluționare a cauzei.
Ca atare, în baza art.312 pr.civ instanța de recurs urmează a casa hotărârea și să o trimită primei instanțe spre rejudecare, iar instanța de fond - Tribunalul Brașov - urmează să reia judecata în primă instanță potrivi celor de mai sus, cu respectarea regulilor de procedură prevăzute de lege pentru această fază procesuală.
Pentru aceste considerente
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta C împotriva Sent.civ. nr.41/AF/30.04.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, pe care o casează și
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.10.2008
Președinte Judecător JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu
- - - - - - -
Grefier
Red. /31.10.2008
Dact./03.11.2008/3 ex.
Jud. Fond:
Președinte:Georgeta Bejinaru MihocJudecători:Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu Gabriel Barbu
