Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 760/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 760
Ședința publică de la 13 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta - SRL cu sediul în C,-. 1, împotriva sentinței numărul 688/21.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.11.2008 când susținerile părților au fost consemnate în acea încheieri și când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 18.11.2008.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 688/21.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- s-a respins cererea in contencios administrativ având ca obiect "anulare act fiscal" formulata de reclamanta cu sediul social în C,-, 1 și punct de lucru în G,-, -. 20 in contradictoriu cu parata DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE G cu sediul în G,-, ca nefondata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrata sub nr- reclamanta SRL C, în contradictoriu cu pârâta DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE Gas olicitat anularea Deciziei 10/2007 prin care s-a respins contestația acesteia împotriva Deciziei nr. 353/2007, și în subsidiar și anularea deciziei nr. 353/2007.
În fapt prin Decizia nr. 353/27.03.2007, Activitatea de Control Fiscal din cadrul DGFP G s-a aprobat reverificarea fiscala a reclamantei pentru TVA de la 06.04.2004 și pana la 30.10.2006 și pentru impozitul pe profit de la 06.04.2004 și pana la 30.06.2005 ca urmare a:
- solicitării verificării realității operațiunilor economice derulate intre SRL G și SRL G, precum și a operațiunilor derulate intre acestea și alte firme din tara, de la înființare și pana în prezent, conform adresei nr. 430/IX/3/2007 emisa de Parchetul de pe langa Judecătoria Galați;
- solicitării IPJ G potrivit adresei nr. 41934/22.12.2006 de a preciza motivele care au condus la situația de a înregistra și solicita TVA de rambursat.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație reclamanta, respinsa ca neîntemeiata. Prin Decizia nr. 10/2007 act împotriva căruia reclamanta a inteles sa formuleze plângerea.
Având în vedere situația de fapt de mai sus, Tribunalul a constatat că decizia contestata este emisa cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
Astfel s-a reținut că nu poate fi reținut motivul de nelegalitatea invocat de reclamanta, în sensul ca decizia este semnata de către alta persoana decât cea prevăzuta de pct. 7.1 din Ordinul ANAF 519/2005 altul fiind organul competent sa soluționeze contestația, întrucât în cauza se aplica dispozițiile art. 179 alin. 2 din nr.OG 92/2003, conform cărora "contestațiile formulate împotriva acestor acte administrativ fiscale se soluționează de către organele fiscale emitente".
De reținut ca prevederile pct. 7.1 din Ordinul ANAF nr. 519/2005 nu se aplica în cauza întrucât acesta face referire la competenta de a semna decizia de soluționare a contestației împotriva actelor administrativ fiscale prev. de art. 179 al. 1 din Codul d e Procedura Fiscala.
Prin urmare, cum Decizia nr. 353/27.03.2007 a fost emisa de DGFP - Autoritatea de Control Fiscal, corect a fost soluționata contestația împotriva acestei decizii de către organul emitent al actului prin Decizia nr. 10/2007, în aplicarea dispozițiilor art. 179 alin. 2 din Codul d e procedura fiscala, decizia fiind semnata de către directorul executiv adjunct al DGFP.
Cat privește reverificarea dispusa prin Decizia de reverificare nr. 353/27.03.2007, Tribunalul a retinut ca a fost legal dispusa, ca urmare a adresei nr. 430/IX/3/2007 emisa de Parchetul de pe langa Judecătoria Galați și la solicitarea IPJ G, potrivit adresei nr. 41934/22.12.2006, situație care se încadrează la lit. caa rt. 102.4 din nr.HG 1050/2004.
Totodată a mai retinut ca potrivit adreselor nr. 41636/14.12.2006 și nr. 55/08.07.2007 emise de sector 3 B, reclamanta a avut sediul declarat în B, sector 3, situația reglementata de lit. daa celuiași articol.
Pe cale de consecința, constatand ca în mod corect, în aplicarea disp. art. 103(3) din nr.OG 92/2003, pârâta a dispus reverificarea fiscala a reclamantei prin decizia de reverificare nr. 353/2007, a retinut ca decizia nr. 10/2007 prin care s-a respins contestația reclamantei împotriva deciziei de reverificare este emisa în conformitate cu dispozițiile legale în domeniu, drept pentru care a respins cererea ca nefondata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamanta, cu următoarea motivare:
Potrivit disp.art.102 din Normele metodologice " Reguli privind inspecția fiscală - (3) Inspecția fiscală se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit, taxă, contribuție și alte sume datorate bugetului general consolidat și pentru fiecare perioadă supusă impozitării. Prin excepție, conducătorul inspecției fiscale competent poate decide reverificarea unei anumite perioade dacă, de la data încheierii inspecției fiscale și până la data împlinirii termenului de prescripție, apar date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuării verificărilor sau erori de calcul care influențează rezultatele acestora".
Interpretarea textelor de lege este strictă și nu sunt permise analogii și extinderi ale aplicabilității, ori situații similare.
Cele două adrese pe care se sprijină motivarea instanței de fond nu se încadrează în condițiile strict și limitativ prevăzute de lege.
Astfel, în adresa cu nr.41934/22.02.2006 a G se vorbește despre o singură operațiune comercială derulată în cursul anului 2006 între subscrisa și "" G și se solicită prin această adresă să se precizeze "motivele care au condus la situația de a solicita și înregistra TVA de rambursat" și totodată G precizează că cele două societăți au ca obiect de activitate recuperarea deșeurilor și resturilor metalice reciclabile pentru care se aplică taxarea inversă. Din această adresă rezultă neechivoc faptul că sesizarea nu cuprinde nici un indiciu ori date noi cu privire la operațiunea derulată între cele două societăți și care a generat returnarea TVA-ului. Mai mult, adresa exclusiv la anul 2006, nicidecum la întreaga perioadă pentru care s-a dispus reverificarea (2005-2006).
Adresa G nu se încadrează în disp.art.102 pct.4 din Normele Metodologice deoarece, tranzacția în sine făcuse deja obiectul unei verificări a Gc are, prin Raportul de inspecție fiscală nr.11521/28.08.2006 verifică legalitatea tranzacției ce generat TVA, și conchide că "" G are drept de rambursare a TVA-ului în cuantum de 579.262 lei. Prin urmare, care ar fi elementul de noutate ce ar rezulta din adresa în condițiile în care organul de inspecție fiscală verificase operațiunea și cererea nu reprezenta o sesizare ce are la bază o cauză penală, ci doar o solicitare de înscrisuri deja existente?
Cea de-a doua adresă la care face referire motivarea instanței de fond, respectiv nr.430/IX/2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, este în fapt un răspuns la solicitare venită chiar de la intimată, respectiv adresa cu nr.7300/28.02.2008, prin care se solicită sprijinul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați în vederea "identificării calității operațiunilor economice derulate între - "" G și "" G, dar și relația acestora cu alte firme din țară, de la înființare și până în prezent". Deci, adresa nr.430 începe cu formularea " referitor la solicitarea d-voastră", este emisă în aceeași zi cu cererea G, cu o promptitudine suspectă și doar la datele pe care le indica Este în mod clar un tertip folosit de pârâta-intimată pentru a ocoli dispozițiile imperative ale legii și ași crea un cadru aparent care să o încadreze în condițiile speciale de reverificare.
În mod abuziv, G emite adrese către celelalte instituții ale statului care ar putea să-i ofere dreptul la reverificare, în condițiile în care este clar că nu există nici un element nou care să-i confere acest drept. Ne aflăm deci în fața unei simple corespondențe între și parchet care în nici un caz nu aduce vreun element de noutate în cauza de față.
Curtea analizând actele dosarului constată:
Într-adevăr, în conformitate cu disp.art.102 alin.3 din Normele Metodologice de aplicare a Codului d e procedură fiscală, rezultă cu claritate că inspecția fiscală se efectuează o singură dată și numai prin excepție, conducătorul inspecției fiscale poate decide reverificarea unei anumite perioade, dacă este îndeplinită o condiție sine qua non: dacă, de la data încheierii inspecției fiscale și până la data împlinirii termenului de prescripție, apar date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuării valorificărilor sau erori de calcul care influențează rezultatele acestora.
Decizia nr.353/2007, de reverificare a fost emisă în temeiul art.103 Cod proc.fiscală, iar aceste prevederi se referă la inspecția fiscală în sine și nu la reverificarea dispusă în condițiile art.102 alin.(3) Cod proc.fiscală.
De asemenea disp.art.102 alin.4 din aceleași norme prevăd că în situația în care din instrumentarea cauzelor penale de către organele competente nu rezultă existența prejudiciului, reverificarea dispusă în temeiul alin.3 nu este urmată de emiterea deciziei de impunere.
Deci, aceste dispoziții legale nu pot fi invocate ca temei de drept a deciziei de reverificare așa cum se reține în considerentele deciziei de soluționare a contestațiilor împotriva deciziilor de reverificare nr.353/2007, întrucât fac trimitere expresă la disp.art.102(3). Or, nu s-a făcut nici un fel de dovadă de către organele inspecției fiscale că s-ar fi îndeplinit condiția obligatorie cuprinsă în acest articol de lege și de care am făcut deja vorbire.
Adresa Inspectoratului de Poliție, nu se poate constitui în " date suplinitoare" sau în "erori de clacul" așa cum prevede condiția obligatorie impusă de textul art.102 alin.2 din Normele Metodologice.
Faptul că decizia de reverificare nr. 353/2007 și-a produs efectele, materializate în Raportul de inspecție fiscală nr.4737/13.09.2007, nu constituie nici pe departe un mod esențial de dezlegare a pricinii, așa cum reține instanța de fond.
Asta nu înseamnă decât că, din moment ce s-a emis o decizie de reverificare cu înfrângerea unor dispoziții legale imperative, în mod automat toate actele și procedurile efectuate în baza acesteia, sunt nelegale.
În concluzie, în considerarea celor mai sus expuse și pe temeiul disp.art.312 Cod proc.civilă, Curtea constatând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală atunci când respins contestația reclamantei, urmează a admite ca fondat recursul societății reclamante.
În consecință, urmează să modifice în tot sentința civilă supusă recursului și în rejudecare:
- să anuleze decizia nr.10/2007, prin care pârâta Gas oluționat în mod greșit contestația reclamantei împotriva deciziei nr.353/2007;
- de asemenea urmează să fie anulată și decizia nr.353/2007 pentru motivele de nelegalitate expuse mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
ADMITE recursul declarat de reclamanta - SRL cu sediul în C,-. 1,
Modifică în tot sentința numărul 688/21.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- și în rejudecare:
Admite contestația reclamantei - SRL formulată în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice G și anulează deciziile nr. 10/28.05.2007 și 353/27.03.2007, emise de pârâtă.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 18 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. 14.01.2009
Dact. 2 ex.
Fond -,
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Mariana Trofimescu, Dorina Vasile
