Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 83/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE CIVILĂ NR. 83/2010
Ședința publică din data de 18 ianuarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta -. SRL împotriva sentinței civile nr. 319 din 30 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N în contradictoriu cu intimații DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B N, ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare OUG nr. 50/2008.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 21,5 lei și timbru judiciar in valoare de 0,5 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, în data de 09 octombrie 2009 s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatei ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
În data de 07 decembrie 2009 s-a depus la dosar, din partea intimatei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI Boc erere de comunicare a motivelor de recurs, cerere soluționată favorabil la data de 8.12.2009.
În data de 13 ianuarie 2010 s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BNp rin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
În data de 14 ianuarie 2010 s-a depus la dosar completare la motivele de recurs din partea reclamanta -. SRL la care a anexat dovezile ce atestă achitarea taxei judiciare de timbru pentru recursul promovat și taxa judiciare de timbru în cuantum de 4 lei pentru fondul cauzei.
În data de 15.01.2010 s-a depus la dosar, transmisă pe fax, întâmpinare din partea intimatei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicitată judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2. pr. civ, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 319 din 30 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N s-a respins ca neîntemeiată,excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei - SRL, ridicată de chemata în garanție Administrația Fondului pentru Mediu.
S-a respins acțiunea, ulterior extinsă, formulată de reclamanta - SRL, cu sediul în municipiul B,cartier, nr.142,județul B-N, împotriva pârâtelor DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE a județului B-N,cu sediul în mun.B,- și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE a municipiului B, cu sediul în mun.B,--8, județul B-N, ca fiind neîntemeiată.
S-a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului B-N și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului B, împotriva chematei în garanție ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU (), cu sediul în mun.B, nr.294, Corp A, sector 6, ca fiind fără obiect.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că potrivit art.1 alin.1 din OUG nr.50/2008, această ordonanță stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar obligația de plată a taxei intervine, conform art.4 din OUG nr.50/2008: a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România; b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art.3 și 9.
Așa cum rezultă din preambulul OUG nr.50/2008, taxa pe poluare a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Referitor la taxa pe poluare percepută și de alte state membre a Uniunii Europene nici Comisia Europeană și nici Curtea de Justiție a Comunităților Europene, nu a contestat niciodată instituirea taxei, respectiv că ar fi în contradicție cu prevederile art.90 paragraful 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene sau că această taxă nu s-ar datora la prima înmatriculare în România a unui autoturism care a fost înmatriculat anterior în alt stat membru al UE, ci s-a solicitat doar reașezarea modalității de calcul în sensul armonizării legislației românești cu cea europeană.
În cauză, reclamanta nu contestă modalitatea de calul a taxei, ci susține că nu datorează taxa pe poluare, dar instanța constată că, în cazul reclamantei, taxa se datorează și a fost percepută și încasată în mod legal.
Așa fiind, și Decizia de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule cu nr.de înregistrare nr.1378/07 din 20.11.2008 a DGFP B-N (6), prin care s-a stabilit cuantumul taxei pe poluare pentru autoturismul achiziționat de reclamantă din Germania, este o decizie legală și nu este dat nici un motiv pentru anularea ei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta - SRL solicitând admiterea acestuia, modificarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii formulate și extinse și obligării pârâtelor intimate în solidar la restituirea sumei de 5.179 lei și a dobânzii legale calculate de la data plății și până la restituirea efectivă.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9.pr.civ. reclamanta a susținut și detaliat că taxa de poluare încalcă prev. art. 90 din Tratatul de instituire a comunităților europene.
Intimata ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU prin întâmpinarea depusă la data de 9 octombrie 2009 solicită respingerea recursului formulat cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
Intimata DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-N prin întâmpinarea depusă la data de 18 ianuarie 2010 solicită respingerea recursului cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente.
A rezultat din actele depuse în fața instanței de fond că reclamanta a solicitat pârâtei înmatricularea autoturismului marca Renault tip fără plata taxei de poluare prev. de art. 1 din G nr. 50/2008.
Așa cum a stabilit și instanța de fond, refuzul autorității publice de a da curs solicitării reclamantului de înscriere în circulație a autoturismului fără plata taxelor legale, respectiv plata taxei de poluare este justificat din următoarele considerente:
Noul act normativ, respectiv OUG20/2008. (în forma sa inițială) nu este contrar legislației comunitare.
Nu se poate omite că în urma notificărilor emise de Comisia Europeană către Guvernul României, nu au avut loc consultări pentru alinierea noului act normativ legislației comunitare, astfel încât noua taxă să nu fie contrară acesteia, o primă chestiune fiind atribuirea unei noi calificări juridice acesteia, drept taxă de mediu, care să confere legitimitate reglementărilor naționale în raport cu dispozițiile dreptului comunitar, având în vedere că în domeniul mediului, Comunitatea Europeană exercită doar competențe de coordonare, statele membre putând să adopte reglementări proprii derogatorii de la normele dreptului comunitar.
Totodată, în nota de fundamentare a noului act normativ s-a arătat că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar această realitate juridică are drept implicație la nivel național faptul că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
Cu toate acestea, art. 90 din Tratat prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton.
Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din tratat citat mai sus și la jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene, așa încât taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește.
Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din nr.OUG 50/2008 sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului care încep cu programe de înnoire a parcului auto național și continuă cu o serie de alte programe în acest domeniu, inclusiv împădurirea terenurilor degradate sau defrișate.
Totodată, adoptarea ordonanței a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea relativ redusă a taxei de poluare, așa încât, în baza unei cereri de restituire și a chitanțelor care dovedesc plata taxei în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe.
Așadar, Curtea Europeană de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C-132/88. Comisiei Europene parag. 17).
De asemenea, Curtea Europeană de Justiție a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa de poluare este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare.
Apoi, obiectivul taxei este de protejare a mediului atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, criteriile care stau la baza taxei având deci un caracter adecvat scopului propus.
Principala critică adusă noului sistem de taxare este acea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național.
Sub acest aspect este relevantă decizia în cauza C-345/93, parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, incorporată într-un autovehicul național similar.
Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă.
Tot în privința comparație cu autovehiculele deja existent în parcul auto național, Curtea Europeană de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din Tratatul Comunității Europene nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente, (decizia în cauzele conexate C-290/05 și 33305 și parag. 49).
Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește.
Se poate așadar concluziona că nr.OUG 50/2008 (varianta în vigoare la momentul solicitării formulate de reclamant) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din Tratatul Comunității Europene.
Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4. Cota fixă de reducere prev. în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului.
Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterea de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe în condițiile prev. de normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență.
Pe de altă parte, așa cum rezultă din art. 8:
"(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei în conformitate cu prev. alin. (2).
(2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.".
Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei.
În cauza de față, reclamantului-intimat i-a fost percepută taxa de poluare, iar nu taxa specială de primă înmatriculare, taxă care este apreciată de C în conformitate cu exigențele legislației naționale și comunitare, așa încât restituirea ei nu are un temei legal.
În consecință, față cele menționat anterior, în condițiile art. 304 pct. 9.pr.civ. se va respinge recursul declarat și se va menține în întregime hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta - SRL împotriva sentinței civile nr.319 din 30 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
6 ex./20.01.2010
Jud.fond.-
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
