Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 877/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 877
Ședința publică din data de 3 iunie 2009
PREȘEDINTE: Preda Popescu Florentina
JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
-
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în T,-, Cod poștal -, Județ D,AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE cu sediul în B, sector 6, nr. 34-40,. 4, Cod poștal - împotriva sentintei nr.189 din 20.03.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata reclamantă - T, STR. -, nr. 2, Cod poștal -, Județ
Recursuri scutite de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul pârât -Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B, reprezentată de consilier juridic și intimata reclamantă. A reprezentată de avocat din Baroul București.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședintă, care învederează că
Părțile prezente prin apăratori, arată că alte cereri nu mai are de administrat, iar Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru intimata reclamantă. A depune la dosar întâmpinare pe care o comunică și reprezentantului recurentei pârâte
Părțile prezente prin apăratori, arată că alte cereri nu mai are de administrat,iar Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul arată că în mod corect i-au fost calculate obligațiile fiscale cei-i incumbă - -, instanța de fond în mod greșit a anulat deciziile prin apliocarea greșită a legii.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca nefondată și și menținerea deciziilor nr. 1550/2008 și 908/2008 ca fiind temeinic și legal încheiate.
Avocat pentru intimata reclamantă. având cuvântul arată că recurenta confundă valoarea reziduală cu valoarea de intrare a bunului, astfel că recurenta nu putea stabili o altă valoare reziduală decât cea stipulată de contractul încheiat între părți, neputându-se invoca de către aceasta necunoașterea valorii reziduale deoarece contractul de leasing a fost atașat cererii de autorizare, iar la pct. 2.6. se preciza valoarea bunului de 24.200 euro.
Solicită respingerea celor doua recursuri și menținerea soluției instanței de fond ca legală și temeinică. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursurilor de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal nr. 5335/120/14.10.2008, reclamanta - - a chemat în judecată Direcția Generală a Finanțelor Publice D și Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția municipiului B pentru Accize și Operațiuni Vamale, solicitând anularea deciziilor nr. 20/2008 emisă de DGFP D, 150/2008 și 908/2008 emise de -, anularea procesului verbal de control nr. 1502/2008 emis de Biroul Vamal, B și obligarea pârâtei - Direcția municipiului B pentru Accize și Operațiuni Vamale să încheie operațiunea de import a încărcătorului Volvo pentru care s-a încheiat declarația vamală de import temporar ( ) nr. -/2003 la valoarea reziduală.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a încheiat contractul de leasing financiar extern 288/LP/15.07.2003 cu Internațional AB Suedia pentru două echipamente - un excavator și un încărcător Volvo; pentru încărcătorul Volvo a încheiat /2003 cu termen de închidere 7.10.2007 la Vama și B, iar pentru excavatorul Volvo a încheiat nr. -/3.09.2003 cu termen de închidere 3.09.2007.
A mai arătat reclamanta că la 20.07.2004 contractul de leasing pentru încărcătorul Volvo l-a cesionat Societății de construcții hidrotehnice -, încheind un acord de cesiune și un nou contract de leasing financiar între noul utilizator - și Internațional AB Suedia, cesionarul achitând în continuare ratele de leasing și factura de valoare reziduală, în cuantum de 24.200 euro, prin dispoziția de plată externă din 15.10.2007.
Cum reclamanta nu a încheiat nr. /2003 în termenul acordat de organul vamal -7.10.2007 și nici noul utilizator -, Biroul Vamal de și expoziții B i-a încheiat procesul verbal de control nr. 1502/4.02.2008, în baza căruia Direcția municipiului B pentru accize și operațiuni vamale i-a emis procesul verbal 908/04.2008 și decizia 1550/5.02.2008 pentru obligații suplimentare de plată în cuantum de 88.511 lei și dobânzi de întârziere de 10975 lei, iar contestațiile formulate împotriva acestor acte, prin care invoca calcularea greșită a TVA-ului și solicita recalcularea acestuia la nivelul valorii reziduale a leasingului, i-au fost respinse.
A considerat reclamanta că organele vamale au încălcat prevederile art.89 alin.2 din Regulamentul CEE 2913/1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, care stipulează că autoritățile vamale trebuie să ia măsurile necesare pentru reglementarea situației mărfurilor pentru care nu s-a încheiat un regim în condițiile prevăzute, iar prin titlurile de creanță emise de pârâți i se stabilesc obligații privind TVA -ul care, potrivit Codului Vamal al României și Regulamentului CEE 2913/1992 nu fac parte din drepturile de import și nu pot reprezenta o datorie vamală, considerente pentru care solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Prin întâmpinare, pârâta DGFP Das olicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că reclamanta, până la expirarea termenului de încheiere a contractului nu a solicitat acordarea unui alt regim vamal, iar unitatea vamală nu a fost înștiințată de vreo modificare care să influențeze derularea operațiunii sub regimul vamal aprobat, ceea ce a determinat ca organul vamal să îi calculeze TVA suplimentar și dobânzile de întârziere.
La rândul său, pârâta Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Bas olicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că, deși reclamanta a fost înștiințat la 10.12.2007 că a expirat termenul acordat pentru încheierea declarației vamale de import temporar 90318/7.10.2003 și a solicitat dovada de încheiere / prelungire a acestuia și a atenționat-o că în caz contrar se va proceda la încheierea din oficiu, reclamanta nu a răspuns solicitării și nici nu a intervenit pentru prelungirea operațiunii temporare, astfel că s-au încheiat procesul verbal de control 1502/4.02.2008 și decizia de regularizare nr. 908/4.02.2008, prin care i s-a reținut în sarcină un TVA suplimentar în sumă de 88.511 lei și accesorii în sumă de1 0.975 lei în temeiul OG 92/2003.
A mai arătat pârâta că nu este întemeiată nici susținerea reclamantei privitoare la calculul greșit al TVA -ului la operațiunea de leasing, întrucât pârâta a respectat prevederile art.27 din OG 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, privitoare la plata taxelor vamale la valoarea reziduală a bunului, care nu poate fi mai mică de 20% din valoarea de intrare a bunului, valoarea reziduală reprezentând valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului către utilizator.
Pentru termenul din 12.01.2009 reclamanta și-a precizat acțiunea, în sensul că solicită a se constata și faptul că și-a achitat obligațiile vizând finalizarea importului încărcătorului Volvo, conform nr. /7.10.2003, respectiv TVA-ul în sumă de 17.472 lei și dobânda aferentă acestuia în sumă de 6377 lei prin OP nr. 744/8.12.2008 emis de -, sume calculate la valoarea reziduală de 24.200 Euro, atașând,în copie, actele invocate precum și contractul de leasing financiar încheiat de Internațional AB Suedia și - 359/LP/20.07.2004, filele 38-150 dosar.
La rândul său, pârâta - Baf ormulat răspuns la precizarea acțiunii reclamantei, solicitând respingerea a acesteia, referitoare la achitarea obligațiilor de finalizare a importului, motivat de faptul că suma datorată bugetului de stat nu este cea stabilită de reclamantă, ci cea stabilită de organul vamal, calculată conform dispozițiilor art.27 alin.4 din OG 51/1997, iar plata a fost făcută de reclamantă ulterior introducerii acțiunii la instanță, depunând, odată cu întâmpinarea și un opis cuprinzând, în copie, declarația vamală 90318/2003, factura proformă, autorizația de admitere temporară, înștiințarea 484/2007 și confirmarea de primire a acesteia.
Prin sentința nr. 189 din 20 martie 2009, Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de Contencios Administrativ a admis acțiunea, așa cum a fost precizată de reclamanta dispunând anularea deciziilor nr. 20/2008 emise de DGFP D și nr. 1550/20008 și 908/2008 emise de - Direcția pentru Accize și Operațiuni Vamale a Municipiului B și a procesului verbal nr. 1502/2008 emis de Biroul Vamal de și B, obligând pârâta - Direcția pentru Accize și Operațiuni Vamale a Municipiului B să încheie operațiunea vamală la valoarea reziduală și constatând achitată valoarea TVA-ului în sumă de 17.472 lei și majorările de întârziere de 6.377 lei, calculate la valoarea reziduală.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamanta a fost obligată, prin actele administrativ fiscale contestate, la plata unei sume către bugetul de stat în cuantum de
88.511 lei reprezentând TVA suplimentar și 10.975 lei reprezentând dobânzi de întârziere aferente TVA-ului suplimentar.
S-a constatat că, pentru încărcătorul Volvo L 90 E, importat din Suedia, a încheiat contractul de leasing financiar extern nr. 288/LP/2003 cu Internațional AB Suedia și a încheiat Declarația vamală de import temporar () I 90318/ 7.10.2003 cu termen de închidere 7.10.2007 la Vama și Cum declarația vamală nu s-a încheiat în termenul acordat de vamă, reclamantei i s-a încheiat procesul verbal de control 1502/4.02.2008 de Biroul Vamal, iar pârâtele au emis actele fiscale pentru plata sumelor de 88.511 lei TVA suplimentar și 10.975 lei accesorii, calculate conform art.92 din Legea 141/1997 - Codul Vamal și art.660 din HG 707/2006 privind regulamentul de aplicare a Codului vamal.
Tribunalul a apreciat întemeiată susținerea reclamantei potrivit căreia, chiar dacă în sarcină i se reține, ca imputabilă, neînștiințarea organului vamal de modificarea survenită în derularea contractului de leasing financiar privind încărcătorul Volvo sau nesolicitarea altui regim vamal, această faptă nu putea fi sancționată decât contravențional, având în vedere situația survenită în derularea contractului de leasing financiar extern, deoarece la 20.07.2004, contractul de leasing a fost cesionat de reclamantă Societății de Construcții Hidrotehnice ( ) - B, încheindu-se un nou contract de leasing financiar, între noul utilizator și Internațional AB Suedia, fiind achitate ratele de leasing și factura de valoare reziduală, în valoare de 24.200 Euro, filele 45-48 dosar.
Raportat la această situație de fapt, tribunalul a reținut că pârâtele trebuiau să facă aplicarea în cauză a dispozițiilor art.660 alin.3 din HG 707/2006 privind Regulamentul de aplicare a Codului vamal, potrivit cărora, începând cu data aderării României la UE, operațiunile pentru care s-au depus declarații vamale sub regimul reglementărilor vamale anterioare aderării, se încheie potrivit prevederilor cuprinse în Tratatul de Aderare, aprobat prin Legea 157/2005, iar Regulamentul CEE 2913/1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, prevede la art.89 că " autoritățile vamale iau toate măsurile necesare pentru reglementarea situației mărfurilor pentru care nu s-a încheiat un regim vamal în condițiile prevăzute".
Sub acest aspect a reținut că autoritatea vamală trebuia să calculeze TVA -ul la valoarea reziduală de minim 20% a contractului de leasing, adică la valoarea de 24.200 Euro, fiind vorba de un bun comunitar și de existența unui contract de leasing, aflat în derulare la momentul aderării României la Uniunea Europeană,în acest sens fiind și dispozițiile Ordinului MFP nr. 84/2007 pentru aprobarea măsurilor unitare de aplicare a reglementărilor în domeniul taxelor vamale, TVA și accizelor datorate în vamă, în cazul operațiunilor de leasing aflate în derulare la data aderării care, în Anexă la punctul 1.3 teza II prevăd modalitățile de calcul a TVA- ului pentru mărfurile comunitare.
Tribunalul a constatat că în mod corect s-a aplicat la valoarea reziduală de 24.200 Euro, TVA ul rezultat, în sumă de 17.472 lei și majorările de întârziere de 6.377 lei, care au fost achitate de - B cu OP nr. 744/2008 și 745/2008, filele 42-44 dosar, astfel că reclamanta nu mai poate fi obligată la plata unor sume reprezentând TVA -ul suplimentar și accesorii pentru întârzierea închiderii operațiunii de import pentru care a încheiat nr. I 90318/7.10.2003.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice și Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale
Recurenta pârâtă DGFP Dac riticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie arătând că intimata reclamantă a fost înștiințată din data de 10.12.2007 că a expirat termenul acordat pentru încheierea declarației vamale de import temporar nr. 90318/07.10.2003, fiind atenționată că în caz contrar se va proceda din oficiu la încheierea acesteia, dar cu toate acestea nu a răspuns solicitării organelor competente și nu a intervenit pentru prelungirea operațiunii temporare, astfel încât trebuie să suporte consecința faptelor sale, fiind neîntemeiată soluția de exonerare de răspundere pronunțată de prima instanță.
Recurenta a arătat că sunt corecte actele fiscale reprezentate de decizia de regularizare nr. 208/2008, prin care s-a stabilit în sarcina intimatei contestatoarei TVA suplimentar în valoare de 88.511 lei și accesorii în valoare de 10.975 lei, în temeiul OG nr. 92/2003, calculul TVA făcându-se potrivit art. 27 din OG nr. 51/1997, privind operațiunea de leasing și societățile de leasing, solicitându-se admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii contestației.
Recurenta pârâtă Autorizarea Națională a Vămilor prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Bac riticat la rândul său sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că speța dedusă judecății reprezintă un caz tipic de neînchidere a unui regim vamal de admitere temporară din vina exclusivă a utilizatorului, cu consecința închiderii din oficiu a acestei operațiuni, cât și plata TVA la valoarea de intrare a bunului aferentă valorii reziduale, care nu poate fi mai mică de 20% din valoarea bunului, conform art. 27 din OG nr. 51/1997.
Recurenta a subliniat faptul că în aceste situații, valoarea de referință pentru stabilirea TVA este valoarea declarată în vamă a bunului, conform art. 155 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României aprobat prin G nr. 114/2001.
S-a mai arătat că la 7.10.2003 intimata contestatoare a depus declarația vamală nr. 90318 la Biroul Vamal B - Gara de Nord, în regim de admitere temporară, cu scutire de la garantarea vamală, conform OG nr. 51/1997, termenul de închidere al regimului vamal fiind 07.10.2007, conform autorizației de admitere temporară nr. 20456/7.10.2003.
Recurenta a învederat că la 10.12.2007 Direcția municipiului B pentru Accize și Operațiuni Vamale a înștiințat-o pe reclamantă cu adresa nr. 484 că a expirat termenul acordat pentru încheierea declarației vamale de import temporar nr. 90318/7.10.2003, solicitându-i dovada de încheiere/prelungire a acestuia, atenționând-o asupra consecințelor ce urmau, în sensul încheierii din oficiu a operațiunii vamale, iar până la data de 4.02.2008, intimata contestatoare nu a răspuns solicitării și nu a intervenit pentru încheierea sau prelungirea operațiunii temporare, astfel încât în mod corect organele vamale au aplicat prevederile art. 92 (1), 95 (1) și (2) din Legea nr. 141/1997 și art. 155 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României aprobat prin HG114/2001.
Recurenta a susținut că în mod greșit s-au interpretat și aplicat disp.art. 89 alin. 2 din Regulamentul nr. 2913/1992 de instituirea Codului Vamal Comunitar, deoarece potrivit măsurilor tranzitorii din domeniul vamal ale actului de aderare /1661/2006 RO, când declarația de plasare a mărfurilor sub regim vamal s-a acceptat înaintea aderării României la UE, aceste elemente trebuie să rezulte din legislația aplicabilă în acel stat membru înainte de data aderării, iar potrivit art. 660 din OG nr. 707/2006, operațiunile pentru care s-au depus declarații vamale sub regimul prevăzut în reglementările vamale anterioare Regulamentului se derulează și se încheie potrivit acelor reglementări, iar autorizațiile emise potrivit reglementărilor vamale anterioare își păstrează valabilitatea, aceste dispoziții având incidență și asupra deciziei de regularizare nr. 908/4.02.2008 și a deciziei nr. 1550 din 5.02.2008 prin care s-au calculat obligațiile de plată și accesorii aferente obligațiilor fiscale în sarcina intimatei reclamante, în baza procesului verbal de control nr. 1502/4.02.2008, solicitându-se admiterea recursului și modificarea soluției în sensul menținerii a acestor acte corect emise.
Analizând sentința criticată, prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare:
Părțile din acest proces sunt de acord că în speță este vorba de un caz de neînchidere a regimului vamal de admitere temporară aferent unei operațiuni de leasing, la termenul de închidere menționat în autorizația de admitere temporară nr. 20456 din 7 10.2003, respectiv la 7.10.2007, din vina intimatei reclamante, ca utilizator al bunurilor achiziționate în leasing, ceea ce a îndreptățit organele vamale să procedeze la închiderea din oficiu a operațiunii, calculând și TVA-ul pe care utilizatorul în culpă îl datora.
Neînțelegerile au pornit însă de la valoarea TVA-ului datorat de utilizator, pe care organele vamale l-au calculat la valoarea de achiziție a bunurilor menționate în contractul de vânzare cumpărare, contrar prevederilor art. 27 (3) din OG nr. 51/2007, potrivit cărora, în cazul neîncheierii la termen a regimului vamal suspensiv, utilizatorul bunului cumpărat în leasing este obligat să plătească taxele vamale la valoarea reziduală a bunului, care nu poate fi mai mică de 20% din valoarea de intrare a bunului, or în speță autoritățile vamale au calculat obligații fiscale în sarcina intimatei reclamante conform art. 92 din Legea nr. 141/1997 - Codul Vamal și art. 660 din HG nr.707/2006, privind Regulamentul de aplicare a Codului Vamal, la valoarea bunurilor din declarația vamală.
Pentru depășirea termenului de încheiere a regimului vamal suspensiv de care a beneficiat, intimata reclamantă putea fi sancționată contravențional, potrivit art. 652 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României, însă legea nu prevede ca sancțiune pierderea facilităților vamale acordate cumpărătorilor în sistem de leasing, ci numai calcularea taxelor vamale la valoarea reziduală, care nu poate fi mai mică de 20% din valoarea de intrare a bunului, adică la valoare de 24.200 Euro în cazul încărcătorului Volvo cumpărat din Suedia, aceste taxe fiind plătite pe parcursul soluționării cauzei de către intimată.
De altfel, organele vamale au procedat diferit în cazul excavatorului Volvo dobândit de intimata reclamantă prin același contrat de leasing financiar, la care s-a calculat TVA-ul la valoarea reziduală a bunului, intimatei reclamante aplicându-i-se o amendă contravențională.
Art.89 alin. 1 din Regulamentul CEE nr. 2913/1992 nu stabilește o altă modalitate de calcul al TVA-ului, pentru situația în care nu s-a închis în termen declarația vamală de import temporar, decât cea prevăzută de art. 27 din OG nr. 51/1997, valoarea reziduală neputându-se confunda cu valoarea de intrare a bunului în țară, deoarece valoarea reziduală reprezintă, valoarea la care, se raportează transferul dreptului de proprietate asupra bunului către locatar/utilizator, fiind stabilită de părțile contractante după achitarea de către utilizator a tuturor ratelor de leasing prevăzute în contract, precum și a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului.
Potrivit art. 1 pct. 3 alin. 2 din nr. 84/2007, coroborat cu art. 161 alin. 16 din Codul Fiscal, pentru mărfurile comunitare ce fac obiectul operațiunilor de leasing, taxa pe valoarea adăugată se calculează conform reglementărilor în vigoare la data încheierii contractului.
In speță, contractul de leasing financiar extern nr. /LP s-a încheiat la 15.07.2003, dată la care erau în vigoare prevederilor OG nr. 51/1997, care stipulau la art. 27 alin. 4 că TVA-ul se calculează la nivelul valorii reziduale, care nu poate fi mai mică de 20% din valoarea de intrare a bunului, în speță TVA-ul rezultat fiind în valoare de 17.472 lei și se plătește la data închiderii declarației vamale de import temporar, pentru depășirea acestui termen intimata reclamantă calculând și achitând majorările de întârziere aferente de 6.377 lei, achitate cu nr.744 și 745/2008 depuse în copie xerox la filele 42-44 dosar fond.
Constatând că sentința atacată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare prev. de art. 304 pr.civ. în baza disp.art. 312 alin. 1 pr.civ. Curtea va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în Târgoviște,-, Cod poștal -, Județ D și AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE cu sediul în B, sector 6, nr. 34-40,. 4, Cod poștal - împotriva sentinței nr.189 din 20.03.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata reclamantă - Târgoviște,-, Cod poștal -, Județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 3 iunie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
- - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red./CMF
2 ex./09.06.2009
- - Tribunal D
-
Președinte:Preda Popescu FlorentinaJudecători:Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
