Anulare acte emise de autoritățile de reglementare. Încheierea 39/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
ÎNCHEIERE CIVILĂ NR. 39 /2009
Ședința publică de la 17 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare cererea formulată de reclamanta - SRL, de suspendarea autorizației de transport pentru operatorul de transport - SRL, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI - DIRECȚIA TRANSPORT RUTIER.
La apelul nominal se prezintă consilier juridic, în reprezentarea intereselor pârâtei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea de suspendare este legal timbrată cu 10 lei taxa judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprez. pârâtei depune la dosar delegația de reprezentare în instanță, întâmpinare, precum și copii de pe atorizația nr. - și nr. - privind operatorul și autorizația nr. - privind operatorul SRL, însoțite de acte anexă, (filele 23-82).
Cu privire la cererea de suspendare a autorizației, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinare și pe care le susține oral în fața instanței, nefiind întrunite nici una din condițiile prevăzute de lege, instanța trebuind astfel să țină cu prioritate cont de faptul că, suspendarea executării actului administrativ reglementată prin art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, poate fi dispusă numai în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, condiții care trebuie îndeplinite cumulativ. Solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, pe care însă nu le poate justifica în acest moement.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată la data de 29 octombrie 2009 reclamanta - SRL a chemat în judecată pârâtul MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI -DIRECȚIA TRANSPORT RUTIER B solicitând anularea autorizației de transport pentru operatorul - SRL pentru traseul: a) Chișinău, cu plecare la orele 19,30-C, cu plecare la orele 17,00; b) Chișinău, cu plecare la orele 18,00-O, cu plecare la orele 16,30; suspendarea autorizației de transport până la soluționarea prezentei acțiuni în anulare, în conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, obligarea pârâtei la plata daunelor morale și materiale, cu aplicarea prevederilor art. 274 alin 2 Cod procedură civilă și art. 242 Cod procedură civilă.
Având în vedere prevederile art. 14 din Legea contenciosului administrativ s-a fixat termen pentru soluționarea cererii de suspendare a actului administrativ pentru data de 17 2009.
În motivarea cererii reclamanta arată că obiectul acțiunii îl constituie anularea autorizației de transport emisă de pârâtă în favoarea operatorului - SRL, act prin care acesteia i-au fost încălcate drepturile și interesele legitime prin executarea transportului de călători după bunul plac, la ore preferențiale, uzând de înscrisuri în fals așa încât întreaga activitate a acesteia se desfășoară înafara cadrului legal.
Cât privește cererea de suspendare a actului administrativ reclamanta învederează instanței că aceasta întrunește cerințele impuse de prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, formulând plângere prealabilă, iar prejudiciul material rezultat este consecința pasivității pârâtei și se cuantifică la suma de 50.000 RON.
Pârâta prin întâmpinare a solicitat atât respingerea acțiunii în contencios administrativ cât și respingerea cererii de suspendare.
Examinând cu precădere cererea de suspendare formulată în cauză, Curtea de apel constată următoarele:
Potrivit art 14 alin 1 din Legea nr. 554/2004 în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau autorității ierarhic superioare, persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
Este bine cunoscut faptul că, actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate care la rândul său, se bazează pe prezumția autenticității și veridicității, fiind el însuși titlu executoriu. Principiul legalității actelor administrative presupune însă, atât ca autoritățile administrative să nu încalce dispozițiile legale, cât și ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege.
Prin urmare, în procesul executării din oficiu a actelor administrative trebuie asigurat un anumit echilibru, precum și anumite garanții de echitate pentru particulari iar legea trebuie să furnizeze individului o protecție adecvată împotriva arbitralului.
În considerarea celor mai sus arătate, se reține că suspendarea executării actelor administrative este considerată ca fiind în realitate, un eficient instrument procedural aflat la îndemâna autorității emitente sau a instanței de judecată, pentru a asigura respectarea principiului legalității.
Drept urmare, suspendarea executării constituie o situație de o excepție, putând fi dispusă numai în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.
Art. 14 din Legea contenciosului administrativ prevede posibilitatea suspendării executării actului administrativ numai în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, condiții care trebuie îndeplinite cumulativ.
Prin definiția dată "cazului bine justificat" de art. 2 alin 1 lit t din Legea nr. 554/2004 rezultă că acesta reprezintă împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, în timp ce "paguba iminentă" definită de art. 2 alin 1 lit ș din aceeași lege constă în prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Deși reclamanta nu a justificat în nici un fel îndeplinirea cumulativă a celor două condiții impuse de lege, instanța urmează a face o analiză a acestora în considerarea soluției ce urmează a fi pronunțată.
Astfel, cu privire la existența unui caz care să justifice suspendarea autorizației atacate pe calea contenciosului administrativ se reține că, operatorii de transport - SRL și ROMÂNIA SRL au fost autorizați să efectueze la paritate transport rutier public de persoane prin servicii regulate, pe traseele O-Chișinău și C-N-Chișinău cu respectarea procedurii prevăzute în Acordul rutier bilateral încheiat între România și Republica M la data de 28 octombrie 1992 și a legislației specifice fiecărui stat în parte.
În conformitate cu prevederile art. 3 din Acordul bilateral, articol intitulat "Transport persoane. Transporturi regulate", punctul 2, fiecare din cele două autorități implicate are competența de a se pronunța doar pe segmentul de traseu de pe teritoriul propriului stat și nu poate interveni asupra nici unui aspect care vizează celălalt stat (cu privire la capătul de traseu, stațiile intermediare sau orele de îmbarcare). Astfel, schimbarea orei de plecare din stația capăt de traseu Chișinău a intrat, conform acordului încheiat cu Republica M, în competența de soluționare a autorităților din acest stat pe teritoriul căruia s-a solicitat modificarea. Mai mult chiar, în cazul de față, modificarea capătului de traseu s-a făcut cu aprobarea autorităților competente din Republica M și care și-au dat acordul cu privire la aceste schimbări.
Drept urmare, în cazul de față a operat într-adevăr o modificare a orelor prevăzute în graficul de circulație pe traseul O-Chișinău, respectiv schimbarea orei de plecare din Chișinău dar, toate aceste modificări s-au făcut contrar celor susținute de reclamantă cu respectarea prevederilor legale, ca urmare a demersurilor întreprinse de operatorii de transport, adresate autorității competente din fiecare țară și care, la rândul ei pe bază de schimb de reciprocitate făcut în baza prevederilor art. 3 pct 4 din Acord au aprobat și au autorizat fiecare pe segmentul său de traseu, schimbările produse.
În concluzie, în speță nu este întrunită condiția unui caz bine justificat care să impună adoptarea măsurii suspendării actului administrativ.
Nici chiar cea de-a doua condiție impusă de art. 14 din legea contenciosului administrativ a fi îndeplinită cumulativ respectiv iminența producerii unei pagube materiale nu este întrunită în speță deoarece reclamanta nici măcar nu a fost în măsură să precizeze în ce anume constă paguba care i-a fost produsă și cu atât mai mult nu a făcut nici un fel de referire la vreun prejudiciu, la cuantumul sau iminența acestuia.
Față de considerentele mai sus expuse, instanța constată că în speță nu sunt întrunite condițiile impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 astfel încât cererea reclamantei privind suspendarea actului administrativ în speță autorizația de transport pentru operatorul - SRL la paritate cu operatorul român - ROMÂNIA SRL, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare formulată de reclamanta - SRL C N cu sediul în C-N- 66 județul C în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI -DIRECȚIA TRANSPORT RUTIER cu sediul în B sector 1,-.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17.11.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red./
4 ex./3.12.2009
Președinte:Claudia IdriceanuJudecători:Claudia Idriceanu
