Alte cereri. Sentința 583/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 583/2009
Ședința publică de la 17 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de contestatorul Ministerul Culturii, cultelor și Național având ca obiect contestația la titlu - sentința civilă nr. 273 din 9.06.2009 pronunțată în dosar nr- al Curții de APEL CLUJ, privind și pe intimatul.
La apelul nominal se prezintă intimatul..
Procedura de citare este legal îndeplinită
Contestația la titlu este timbrată cu taxa judiciară de timbru în valoare de 10 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a prezentat referatul cauzei după care, intimatul depune la dosar copia minutei sentinței civile nr. 556 din 5 noiembrie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL CLUJ, copia minutei deciziei nr. 4324 din 14.10.2009, pronunțată în dosarul nr- al Înaltei Curți de Casație și Justiție și extras de pe portalul instanțelor de judecată referitoare la dosarul nr- al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Arată că nu mai are cereri în probațiune.
Curtea, după deliberare, nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, apreciază că, prezenta cauză se află în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Intimatul solicită respingerea contestației la titlu ca neîntemeiată, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată, în valoare de 314 lei, reprezentând contravaloarea transportului pe ruta B - C-N și retur, (filele 43-45).
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 273 din 9 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL CLUJs -a admis cererea de suspendare a executării Ordinului nr.186/27.04.2009 emis de Ministerul Culturii, Cultelor și Național cu sediul în B sos.- nr.30, sector 1, formulată de reclamantul împotriva pârâtului Ministrul Culturii, Cultelor si Național.
S-a dispus suspendarea executării ordinului nr.186/27.04.2009 emis de pârât.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că Ministerul Cultelor și Patrimoniul Național prin ordinul Ministrului Culturii,Cultelor și Național nr.186 din 27 aprilie 2009 în temeiul prevederilor art.97 lit.c și art.99 alin.1 lit.b și art.106 alin.1 din Legea nr.188/1999 și în baza art.III alin.1 și alin.11 din OUG nr.37/2009 precum și a dispozițiilor art.11 alin.1 și 4 și art.5 alin.1 pct.12 din HG nr.9/2009 a hotărât că începând cu data de 24 mai 2009 d-nul este eliberat din funcția de director executiv al Direcției pentru Cultură Culte și Patrimoniu Cultural Național a Județului B-N iar în conformitate cu art.99 alin.3 din Legea nr.188/1999 s-a acordat un termen de preaviz de 30 de zile calendaristice.
Reclamantul a formulat plângere prealabilă împotriva acestui ordin arătând că la data de 30 aprilie i s-a comunicat ordinul atacat prin care s-a stabilit că începând cu data de 24 mai este eliberat din funcție nefiind astfel respectat termenul de 30 de zile și drepturile sale câștigate în baza a numeroase concursuri iar ordonanța în baza căreia s-a adoptat actul contestat este neconstituțională.
Ordinul nr.713 din 27 august 2001 confirmă că începând cu data de 1 septembrie 2001 d-nul s-a definitivat în funcția de director executiv al Direcției pentru Cultură Culte și Patrimoniu Cultural Național a Județului B-
Suspendarea executării actului administrativ poate fi dispusă atunci când legea o prevede, în limitele și condițiile instituite de aceasta regula fiind executarea actului administrativ emis.
Legea contenciosului administrativ, pe care se fundamentează cererea introductivă de instanță, prin dispozițiile art 14 statuează că "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, persoana vătămată poate cere instanței suspendarea executării actului administrativ".
Paguba iminentă, este definită în art. 1 lit. s, ca fiind prejudiciul material viitor, dar previzibil cu evidența sau după caz, perturbarea gravă a unei autorități publice ori a unui serviciu public.
Prevederile legale enunțate relevă că poate fi dispusă măsura suspendării ori de câte ori există un caz bine justificat și o pagubă iminentă pe care executarea actului autorității ar produce-o reclamantului.
Suspendarea actului administrativ atacat se poate pronunța în condițiile art. 14 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ doar în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
Instanța investită cu soluționarea cererii de suspendare a actului administrativ trebuie să verifice îndeplinirea cumulativă a celor două condiții, respectiv a unui caz bine justificat și a unei pagube iminente.
Cazul bine justificat care să determine luarea măsurii suspendării actului administrativ trebuie să îl vizeze pe reclamant și poate fi analizat doar în raport cu situația concretă a celui care afirmă in fața instanței de contencios că suntem în prezența unui astfel de caz care să justifice măsura solicitată.
Împrejurarea invocată de reclamant referitoare la perturbarea activității autorității datorită executării actului administrativ atacat în procedură administrativ jurisdicțională poate fi reținută ca fiind un caz bine justificat având în vedere efectele asupra patrimoniului reclamantului.
Paguba iminentă este definită de disp. art. 2 alin. 1 lit. s din Legea nr. 554/2004 ca fiind prejudiciul material viitor dar previzibil cu evidență sau, după caz, perturbarea previzibilă, gravă a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public ceea ce în cauză nu se poate reține având în vedere situația concretă.
Prezumția de legalitate de care se bucura actul administrativ determina principiul executării acestuia din oficiu.
Suspendarea executării actelor administrative constituie, prin urmare, o situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condițiile anume reglementate.
Cererea de suspendare poate fi introdusă și în perioada recursului prealabil, deci anterior sesizării instanței cu fondul acțiunii, condiție îndeplinită prin declanșarea procedurii prealabile.
Cazurile bine justificate sunt definite potrivit dispozițiilor art 2 lit t din Legea contenciosului administrativ astfel cum a fost modificată prin Legea nr 262/2007,sunt împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natura sa creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Interpretarea textului legal indicat relevă că apărările pârâtei referitoare la imposibilitatea analizării actului administrativ contestat și a cărui suspendare este solicitată nu poate fi realizată de instanța investită cu soluționarea cererii de suspendare pentru că ar echivala cu o antamare a fondului cauzei nu se pot bucura de succes.
Paguba iminentă apare,așadar, în acest caz ca fiind prejudiciul material viitor, dar previzibil cu evidență, suspendarea trebuind admisă, pentru identitate de rațiune, și în cazul unui prejudiciu în derulare, consumat parțial.
Alegațiile pârâtei referitoare la prezumția de legalitate de care se bucură actul administrativ și care permite punerea în executare acestuia nu pot fi contrazise cu argumente în această procedură însă aceste susțineri nu pot paraliza ab initio demersul reclamantului de suspendare a executării actului administrativ, întrucât chiar legiuitorul a pus la dispoziția persoanelor aflate într-o astfel de situație acest mijloc de apărare și prin aceasta asigurat și accesul la o instanță care să analizeze în concret îndeplinirea condițiilor enunțate anterior.
Aserțiunea pârâtei potrivit căreia actiunea este nelegală în raport de prevederile art.106 din Legea nr.188/1999, care statuează că "În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcționarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în condițiile și termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, precum și plata de către autoritatea sau instituția publică emitentă a actului administrativa unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate, și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcționarul public iar la solicitarea funcționarului public, instanța care a constatat nulitatea actului administrativ va dispune reintegrarea acestuia în funcția publică deținută" iar art.97, litc din același act normativ prevede că încetarea raporturilor de serviciu se face prin eliberare din funcția publică; din interpretarea textelor legale, rezultă că doar în cazul aplicării sancțiunilor disciplinare, cu excepția destituirii din funcția publică, se poate solicita suspendarea executării actului de sancționare, când intervine eliberarea din funcția publică, instanța nu poate dispune decât anularea acestuia și reintegrarea în funcția publică deținută nu pot fi primite, legiuitorul ne instituind o astfel de excepție.
Prima condiție fiind aceea a existenței unui act administrativ care în mod evident e susceptibil de a produce efectele urmărite prin emiterea sa iar legiuitorul a statuat că în cazurile care sunt îndeplinite exigențele instituite de art 14 din Legea contenciosului administrativ.
Susținerea potrivit căreia în cazul aplicării sancțiunilor disciplinare, cu excepția destituirii din funcția publică, se poate solicita suspendarea executării actului de sancționare, când intervine eliberarea din funcția publică iar instanța nu poate dispune decât anularea acestuia și reintegrarea în funcția publică deținută este neîntemeiată neavând un suport în dispozițiile legale enunțate,întrucât se urmărește tocmai suspendarea efectelor actelor atacate iar în prezenta cauză efectul este tocmai încetarea raporturilor de serviciu prin eliberarea din funcție, ori prin suspendarea actului se urmărește paralizarea producerii acelor efecte de natura a vătăma drepturile reclamantului.
Suspendarea actelor administrative reprezintă operațiunea juridica care determina încetarea temporara a efectelor juridice, ca urmare a existentei unor dubii cu privire la legalitatea sau oportunitatea acestora.
Suspendarea efectelor juridice ale unor acte administrative poate interveni pe toată durata producerii acestora ori în speță nu se poate reține că efectele actului au fost epuizate întrucât lad ata sesizării instanței reclamantul exercita prorogativele funcției de director executiv al Direcției pentru Cultură Culte și Patrimoniu Cultural Național a Județului B-N, raportul nefiind încetat nu se poate reține incidența prevederilor art.106 din Legea nr.188/1999,pentru a fi necesară repunerea în funcție, aspecte care revin în analiza instanței investite cu soluționarea fondului cauzei.
Examinând contestația la titlu formulată prin prisma motivelor invocate și având în vedere dispozițiile legale incidente, Curtea de apel constată următoarele:
Potrivit sentinței civile nr. 273/9 iunie 2009 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosar nr-, instanța a dispus suspendarea executării Ordinului nr. 186/27 aprilie 2009 emis de pârâtul Ministerul Culturii, Cultelor și Național, la cererea reclamantului.
În fapt, instanța a reținut că Ordinul atacat se fundamentează practic exclusiv pe prevederile modificatoare ale Legii nr. 188/1999 aduse prin OUG nr. 37/2009 drept pentru care cazul bine justificat care să permită suspendarea unui act administrativ, în speță rezidă nu numai din simplele afirmații ale reclamantului dar și în argumentele juridice prezentate și sumar probate, aparent valabile, de natură a crea însă o îndoială în ceea ce privește actele contestate și a căror legalitate nu a fost încă pe deplin confirmată.
Această hotărâre judecătorească a rămas mai apoi irevocabilă prin respingerea recursului în dosar nr- urmare a deciziei pronunțată de ÎCCJ cu nr. 4324/14 octombrie 2009.
Mai mult decât atât la data de 5 noiembrie 2009 prin sentința civilă nr. 556/2009 pronunțată în dosar nr- a Curții de APEL CLUJ -Secția comercială de contencios administrativ și fiscal, instanța a dispus însăși anularea ordinului a cărei suspendare s-a dispus anterior și care constituie în opinia contestatorului temei al contestației la titlu.
În fapt, contestatorul arată că se impune lămurirea înțelesului aplicării și întinderii hotărârii judecătorești (sentința nr. 273/9 iunie 2003) deoarece în opinia acestuia este greșită, inaplicabilă și nelegală în mod vădit.
Curtea reține însă că toate aspectele invocate de contestator în sprijinul susținerii contestației la titlu sunt de altfel critici ce vizează însăși nelegalitatea hotărârii judecătorești, și care pot fi analizate doar într-o eventuală cale de atac ceea ce s-a și realizat de fapt în speță.
Obiectul cererii cu care este investită această instanță este însă o contestație la titlu respectiv de lămurire a înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu formulată în temeiul dispozițiilor art. 400 alin 2 din Codul d e procedură civilă.
Aceste dispoziții legale sunt însă aplicabile în ipoteza în care dispozitivul hotărârii ce se execută este lipsit de claritate și precizie și nu poate fi pus în executare.
În speță însă se poate observa că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a aprecia că dispozitivul hotărârii invocate este necesar a fi lămurit, iar pe această cale nu pot fi luate în discuție motive de nelegalitate a unei hotărâri judecătorești așa cum tinde a solicita contestatorul.
Față de considerentele mai sus expuse, în temeiul dispozițiilor art. 400 alin 2 Cod procedură civilă, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată contestația la titlu formulată de contestatorul MINISTERUL CULTURII, CULTELOR și NAȚIONAL.
Pârâtul aflându-se în culpă procesuală, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă va fi obligat să plătească reclamantului suma de 314 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la titlu formulată de MINISTERUL CULTURII, CULTELOR ȘI NAȚIONAL cu sediul în B șos.- nr. 30 sector 1 în contradictoriu cu intimatul cu domiciliul în B, B-dul - - nr. 23 B 14 județul B-N ca neîntemeiată.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 314 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red./
4 ex./3.12.2009
Președinte:Claudia IdriceanuJudecători:Claudia Idriceanu
