Anulare acte emise de autoritățile de reglementare. Sentința 586/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 586/2009
Ședința publică de la 17 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul împotriva pârâtei REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA, având ca obiect, în dosarul nr- - anulare acte emise de autoritățile de reglementare Decizia nr. 257/2009 emisă de Regia Autonomă a Pădurilor - ROMSILVA, iar în dosarul conexat nr- - anulare acte emise de autoritățile de reglementare, anulare decizie de încetare contract de muncă OUG nr. 37/2009.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 2 2009, s-a înregistrat la dosar un înscris din partea pârâtei, prin care invocă excepția de conexitate a dos. nr- la prezentul dosar, iar la data de 17 2009 o cerere din partea reclamantului prin care a invocat aceiași excepție de conexitate.
Curtea, după deliberare, având în vedere că, în speță, cele două dosare au obiecte diferite, vizează două Decizii cu numere diferite, însă există între acesteia o strînsă legătură, constată că se impune soluționarea celor două cauze împreună, motiv pentru care potrivit art. 164 cod procedură civilă, dispune conexarea dos. nr- la prezentul dosar.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, apreciază că, prezenta cauză se află în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin acțiunea formulată la data de 21 mai 2009 reclamantul a solicitat anularea parțială a deciziei nr 257 din 24 aprilie 2009 și a anexei care face parte integrantă din această decizie emisă de pârâta REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR-ROMSILVA, în sensul de a constata nelegalitatea art. 1 cu privire la desființarea postului de director (poziția 41 din anexă), cu toate consecințele ce decurg din această anulare.
În dezvoltarea motivelor contestației se arată că, prin decizia nr. 257 din 24 aprilie 2009, Regia Națională a Pădurilor-Romsilva a decis desființarea posturilor de director, director tehnic și director economic de la 41 de direcții silvice unități fără personalitate juridică, din structura Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, prevăzute în anexa care face parte integrantă din această decizie. La nr. crt 41, printre posturile desființate figurează și cel de director, post ocupat de contestator.
Art. III alin 1 din OUG nr. 37/2009 prevede: "Funcțiile publice, funcțiile publice specifice, precum și posturile încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrative-teritoriale prevăzute în anexa la prezenta ordonanță de urgență și care face parte integrantă din aceasta, precum și adjuncții acestuia, se desființează în termen de 32 de zile de la data intrării în vigoare a prezenteiordonanțe de urgență".
Direcțiile silvice din structura Regiei Naționale a Pădurilor nu se regăsesc între instituțiile publice teritoriale deconcentrate.
Rezultă acest fapt dintr-o adresă a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, adresată și potrivit căreia: "În calitatea sa ca agent economic care administrează păduri proprietate de stat și păduri private care se autofinanțează, Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, aflată "sub autoritatea" ministerului și unitățile sale teritoriale, nu fac parte din categoria instituțiilor publice deconcentrate, cu dublă subordonare, în același mod urmând a fi abordate și aspectele care fac obiectul art. 2 din Legea nr 554/2001 și ale Legii nr 2003".
Cu atât mai puțin pot fi încadrați conducătorii direcțiilor silvice în categoria funcționarilor publici. Conform prevederilor Legii nr. 188/1999 republicate, funcționarul public este persoana numită în condițiile legii menționate, într-o funcție publică. Raporturile de serviciu ale funcționarilor publici se exercită în baza actului administrativ de numire în funcție publică și nu în temeiul unui contract individual de muncă.
Pe lângă faptul că OUG nr. 37/22 aprilie 2009 nu poate sta la baza deciziei nr 257 din 24 aprilie 2009 din motivele deja expuse, această ordonanță a fost atacată, atât în instanțele de contencios administrativ cât și la Curtea Constituțională, pentru caracterul său vădit nelegal și abuziv.
În același timp, la data de 26 iunie 2009 reclamantul formulează contestație împotriva deciziei nr. 652 emisă la data de 26 mai 2009 de către aceeași pârâtă prin care solicită anularea acesteia și reintegrarea sa în funcția deținută.
Motivarea întregii contestații ce formează obiectul dosarului nr- al Tribunalului Sălaj este aceeași cu cea invocată în dosarul nr- în esență fiind vorba de nelegalitatea prevederilor art III alin 1 din OUG nr. 37/2009.
La data de 7 octombrie 2009, prin sentința civilă nr. 1927 din 28 septembrie 2009, s-a declinat competența de soluționare a contestației formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA SA, în favoarea Curții de Apel Cluj, contestație formulată în dosar nr-.
La rândul său și dosarul nr- a fost trimis spre competentă soluționare Curții de Apel Cluj urmare a admiterii excepției necompetenței materiale constatată prin sentința civilă nr. 1926/28 septembrie 2009.
Curtea, investită cu soluționarea acțiunii, la data de 2 2009, constată că pârâta REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR-ROMSILVA a invocat excepția de conexitate prin care a solicitat conexarea dosarului nr- la dosarul nr- aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, completul 12F, cu termen de judecată la data de 13 2009, în ambele dosare fiind aceleași părți, având aceeași calitate, respectiv - reclamant și REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR-ROMSILVA - pârâta, a căror obiect și cauză au între ele o strângă legătură.
Consideră că sunt îndeplinite condițiile art. 164 Cod procedură civilă și solicită admiterea excepției cu dispunerea conexării celor două dosare.
Prin încheierea civilă nr. 40 din 17 2009 pronunțată în dosarul nr-, constatându-se incidența dispozițiilor art. 164 Cod procedură civilă, având în vedere că în speță, cele două dosare au obiecte diferite, vizează două decizii cu numere diferite, însă există între acestea o strânsă legătură și se impune soluționarea celor două cauze împreună, s-a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr- al Curții de apel Cluj, cu termen de judecată la data de 17 2009.
Examinând actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:
Curtea reține că actele administrative atacate în prezenta cauză au fost emise pentru executarea dispozițiilor art. III alin. 1 și alin. 11 din OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice.
Că este așa rezultă din mențiunile operate în formula introductivă a actelor administrative individuale examinate unde se menționează, între altele, și acest temei legal.
Curtea mai reține că reclamantul a învestit instanța în temeiul și aplicarea dispozițiilor art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Astfel fiind, deși s-a solicitat sesizarea Curții Constituționale pe calea excepției de neconstituționalitate, Curtea în examinarea dispozițiilor art. 9 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 cu trimitere la art. 29 alin. 1 și 3 din Legea nr. 47/1992 a constatat că o atare procedură nu mai este necesară deoarece asupra constituționalității OUG nr. 37/2009, în întregul ei, s-a pronunțat jurisdicția de contencios constituțional prin Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009 publicată în Monitorul Oficial nr. 758 din 6 2009.
Astfel, Curtea Constituțională a constatat că egea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice este neconstituțională.
Deși dispozitivul deciziei se referă exclusiv la Legea pentru aprobarea OUG nr. 37/2009, în cuprinsul considerentelor deciziei Curtea Constituțională face o analiză exhaustivă și a constituționalității Ordonanței de urgență constatând că nu există nici un motiv care să o împiedice să-și extindă controlul cu privire la constituționalitatea acesteia.
Așa fiind, instanța de contencios constituțional a constatat că prin reglementările sale ordonanța de urgență a Guvernului afectează statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale, stabilit prin Legea nr. 188/1999, reținându-se în plus că Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competența materială, încălcând astfel dispozițiile art. 115 alin. 6 din Constituție.
Instanța de contencios constituțional a mai reținut căținând cont de existența viciului de neconstituționalitate extrinsecă evidențiat mai sus, constând în emiterea de către Guvern a unei ordonanțe de urgență într-un domeniu care, potrivit art. 115 alin. (6) din Constituție, este sustras competenței sale, Curtea constată că examinarea celorlalte critici de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 nu mai este necesară.
De asemenea, Curtea Constituțională observat că,prin dispozițiile sale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 exprimă o tendință de politizare a structurilor guvernamentale din unitățile administrativ-teritoriale, mai precis la nivelul județelor, și pune în discuție regimul constituțional și legal actual al funcției publice.
Din cele ce preced, rezultă că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat deopotrivă și asupra neconstituționalității OUG nr. 37/2009 chiar dacă din dispozitiv nu rezultă în mod explicit. Curtea are în vedere că jurisdicția constituțională este, în regulă generală, o instanță de precedent și ca orice astfel de instanță și considerentele unei hotărâri judecătorești ale unei asemenea jurisdicții au aceeași valoare ca și soluția dată chestiunii analizate.
Din această perspectivă, Curtea nu a mai considerat necesar să sesizeze instanța constituțională ci s-a mărginit să rețină că din cuprinsul deciziei pronunțate de aceasta din urmă reiese că OUG nr. 37/2009 a fost declarată neconstituțională în întregime.
În acest sens, Curtea urmează a analiza cauza de față prin prisma dispozițiilor art. 9 alin. 3 și 4 din Legea nr. 554/2004.
Din această perspectivă, Curtea reține că actele administrative individuale emise în executarea și aplicarea unei dispoziții legale declarate neconforme cu Constituția înfrânge principiul legalității și drept urmare, sunt nelegale.
Astfel, în temeiul art. 109 rap. la art. 106 din Legea nr. 188/1999 corelat cu art. 9 alin. 5 și 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 se va admite acțiunea reclamantului și ca o consecință se va dispune anularea parțială a Deciziei nr. 257 din 24 aprilie 2009 și a anexei care face parte integrantă din această decizie în sensul constatării nelegalității desființării postului de director (poziția nr. 41) din cadrul direcțiilor silvice precum și anularea deciziei nr. 652 din 26 mai 2009 emisă de către aceeași pârâtă.
Ca o consecință a anulării celor două acte administrative instanța va dispune reintegrarea reclamantului în funcția publică de director al Direcției Silvice S-
În temeiul acelorași dispoziții legale, în special al art. 106 din Legea nr. 188/1999, art. 18 alin. 3 și art. 9 alin. 5 din Legea nr. 554/2004, pârâta va fi obligată să plătească reclamantului despăgubiri egale cu drepturile salariale lunare aferente funcției publice începând cu data de 26.05.2009 și până la reintegrarea efectivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul domiciliat în Șimleu S-. în contradictoriu cu pârâta REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR-ROMSILVA B cu sediul în sector 1 B-dul - G nr. 31 în dosarul nr- precum și în dosarul conexat nr- și în consecință.
Dispune anularea parțială a Deciziei nr.257/24.04.2009 și a anexei care face parte integrantă din această decizie emisă de pârâtă, în sensul constatării nelegalității desființării postului de director ( poziția 41) din cadrul direcțiilor silvice.
Dispune anularea Deciziei nr. 652/26.05.2009 emisă de către pârâta REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR-ROMSILVA B
Dispune reintegrarea reclamantului în funcția publică de director al Direcției Silvice S-
Obligă pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale lunare aferente funcției publice începând cu data de 26.05.2009 și până la reintegrarea efectivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17.11.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red./
4 ex./10.12.2009
Președinte:Claudia IdriceanuJudecători:Claudia Idriceanu
