Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 1236/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1236
Ședința publică din data de 01 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTORI: Floarea Tămaș, Mirela Budiu Eleonora Gheța
- -
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de către reclamanții,,, și, împotriva Sentinței civile nr. 1959 din 3 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI Z și -, privind și pe reclamanții intimați -, -, -, și, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18 martie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
CURTEA:
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1959 pronunțată la data de 3.10.2008 în dosar nr- al Tribunalului Sălaja fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamanților,,, și, împotriva Consiliului Local la Municipiului Z și; s-a luat act de renunțarea la acțiune a reclamantului și au fost obligați reclamanții să plătească pârâtului suma de 2500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel tribunalul a reținut că susținerile reclamantului prin demersul introductiv sunt nefondate deoarece planul de urbanism zonal aprobat prin HCL nr.233 din 03.09.2007 a fost elaborat cu respectarea prevederilor Legii nr.350/2001 atât în ceea ce privește procedurile formale cât și în privința legalității actului administrativ. Astfel, se arată că prin cererea nr. 9275 din 22.02.2007, numitul solicită eliberarea unui certificat de urbanism în vederea construirii de locuințe colective, pe un teren proprietate privată, identificat prin planul de situație anexat;
Prin certificatul de urbanism (CU) nr. 371 din 13 martie 2007 solicitantului i se aduce la cunoștință regimul tehnico-economic al terenului conform reglementărilor urbanistice existente, respectiv Planul Urbanistic General () aprobat în anul 2000 și se precizează că pentru emiterea autorizației de construire în condițiile solicitate este necesar a se elabora o documentație de urbanism de tip plan urbanistic zonal (PUZ).
Au fost respectate astfel prevederile art. 32 alin. 1 din Legea nr. 350/2001, conform cărora "în cazul în care prin documentația înaintată se solicită o derogare de la prevederile documentațiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă, prin certificatul de urbanism se poate solicita elaborarea unei ale documentații de urbanism prin care să se justifice și să se demonstreze posibilitatea intervenției urbanistice solicitate".
În urma emiterii CU nr. 371 din 13 martie 2007 solicitantul a procedat la întocmirea Planului Urbanistic Zonal în scopul derogării de la prevederile iar prin cererea nr. 15758 din 5 aprilie 2007 solicitat emiterea unui nou CU pentru aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru realizarea unor locuințe colective în regim de înălțime.
În aceste condiții se eliberează CU nr. 569 din 10 aprilie 2007 iar prin Hotărârea nr. 171 din 11 iunie 2007, Consiliul local avizează Planul urbanistic Zonal, în conformitate cu prevederile art. 56 și anexa nr. 1 din Legea 350/2001.
Alături de avizul Consiliului local au fost solicitate: avizul Consiliului județean S, avizul Poliției, avizul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, avizul Direcției Județene pentru Cultură, avizul Inspectoratului de Stat în Construcții, avizul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, avizul Direcției de Telecomunicații, Compania de, toate primind răspuns favorabil.
Având în vedere cele arătate se poate constata că prima etapă a procedurii de elaborare a documentației urbanistice, aceea a avizări, a fost parcursă în condițiile prevăzute de Legea 350/2001 și cerințele impuse prin CU nr. 569/2007.
După parcurgerea etapei de avizare s-a procedat la afișarea Hotărârii nr. 171/2007 la sediul Primăriei municipiului Z după care, înainte de aprobarea PUZ, s-a urmat procedura de consultare a populației în condițiile secțiunii a 6-a din Legea 350/2001.
Prin anunțul publicat în presa locală la data de 23.07.2007, se aduce la cunoștință publică intenția de aprobare a Planului Urbanistic Zonal-locuințe colective,- C, publicându-se proiectul de hotărâre însoțit de referatul de specialitate.
De asemenea se face mențiunea că proiectul poate fi consultat și pe site-ul Primăriei Z precum și la Serviciul Urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul acestei instituții, cei interesați având posibilitatea să intervină cu propuneri, sugestii sau opinii până la data de 15.08.2007.
Planul Urbanistic Zonal a fost aprobat în ședința ordinară din data de 3 septembrie 2007.
În intervalul cuprins între data publicării proiectului de hotărâre - 23.07.2007 și data aprobării documentației urbanistice - 3.09.2007, la sediul Primăriei nu a fost înregistrată nici o sesizare cu privire la documentația în discuție.
Cu privire la încălcarea prevederilor art. 32 alin. 3 din Legea 350/2001, se mai arată de instanță că este de observat că s-a solicitat și elaborat o documentație de tip PUZ deoarece, pe lângă procentul de ocupare al terenului (POT), urma să fie modificat și coeficientul de utilizare al terenului (), coeficient care, potrivit chiar textului de lege invocat de reclamanți, nu poate fi modificat decât printr-o astfel de documentație, în aceste condiții este eronată interpretarea reclamanților potrivit căreia în speță ar fi trebuit întocmit un plan urbanistic de detaliu- (conform semnificației fiecărei categorii de documentație potrivit Legii 350/2001).
În concluzie, arată instanța nu se poate vorbi de nelegalitatea documentației urbanistice aprobate prin HCL nr. 233/2007, în condițiile în care, Legea 350/2001, art. 32, permite derogarea de la prevederile prin documentații de tip sau PUZ, în speță tipul de documentație nu poate fi decât Plan Urbanistic Zonal deoarece s-a propus modificarea, competențele de avizare și aprobare au fost respectate, conform art. 56 și anexei nr. 1 la Legea 350/2001, procedura de consultare a populației a fost respectată conform art. 57-61 din legea 350/2001.
Totodată, este de observat că suprafața de 4800. teren intravilan, proprietatea pârâtului, a avut până la data emiterii certificatului de urbanism (pentru care s-a solicitat emiterea unui nou PUZ) stabilit regimul de construire "locuințe individuale și colective mici cu P - niveluri" prin derogare de la, (pârâtul construind anterior o astfel de locuință) care prevede pentru întreaga zonă învecinată locuințe colective de tip -, după cum rezultă din documentația tehnică depusă la dosar.
Cu alte cuvinte, prin aprobarea noului PUZ de către consiliul local nu a avut loc o abatere de la concepția urbanistică generală avută în vedere la elaborarea în anul 2000 ci dimpotrivă, revenire la această concepție, ceea ce este în spiritul principiilor stabilite prin legea nr. 350/2001 chiar dacă concepția în sine privind gestionarea zonei, este criticată sau criticabilă din punctul de vedere al specialiștilor care și-au spus părerea în cauză.
În cele din urmă, tipul și densitatea construcțiilor dintr-o anumită zonă urbană este cu adevărat o problemă de oportunitate ce nu cade sub controlul instanțelor judecătorești atâta vreme cât sunt respectate toate condițiile tehnice prevăzute de lege în materie de urbanism; or, în speță, din acest punct de vedere nu a existat nici o obiecție din partea celor doi specialiști privind respectarea indicatorilor POT și privind terenul în discuție, ca urmare a modificării PUZ așa încât și sub acest aspect criticile reclamanților nu pot fi reținute ca motive de nelegalitate a hotărârii atacate.
Împotriva soluției menționate au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii cererii introductive, obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în fond și în recurs.
În motivarea celor solicitate recurenții au arătat că hotărârea este netemeinică și nelegală pentru următoarele:
Prin demersul inițiat au susținut faptul că potrivit art.32 din Legea nr.350/2001 coroborat cu art.47 din Legea nr.350/2001 PUZ-ul nu poate reprezenta o modificare totală a nefiind legală o astfel de modificare ci dimpotrivă prin PUZ se asigură o corelare între și zona delimitată putându-se cel mult deroga în parte. În cauză prin PUZ s-a realizat o modificare totală a lucru certificat și prin introducerea terenului într-o altă decât cea stabilită pentru teren prin. A fost invocată nelegalitatea PUZ ca urmare a neconformității acestuia cu art.47 din Legea nr.350/2001 în realitate nefiind studiată o zonă ci mai multe parcele alăturate a unuia și aceluiași proprietar, fără a fi studiate vecinătățile și zona în ansamblul său.
Potrivit art.44 alin.3 din Legea nr.350/2001 "documentațiile de urbanism au caracter de reglementare specifică și stabilesc reguli ce se aplică direct asupra localităților și părților din acestea până la nivelul parcelelor cadastrale" iar prin documentațiile de urbanism sunt potrivit art.45, PUZ,.
Practic prin se creează o zonificare a terenului localității în ansamblul său pe baza unei concepții de dezvoltare în perspectivă a localității. Instrumentul specific de zonificare este Unitatea teritorială de referință care cuprinde părți ale teritoriului localității prin delimitarea de zone caracterizate de criterii urbanistice similare și omogene.
Ca urmare a celor arătate este evident că intervenția în reglementarea urbanistică, așa cum este dată de către și, pentru o subzonă limitată este atipică și creatoare de disfuncționalități răpind caracterul omogent al inițial.
S-a invocat prin demersul promovat încălcarea art.32 din Legea nr.350/2001 așa cum aceasta era în vigoare la momentul emiterii actului administrativ atacat, prin aceea că legiuitorul a prevăzut posibilitatea derogării în ceea ce privește POT maxim doar printr-o documentație, prin PUZ putându-se deroga de la regimul de înălțime și max nu și POT max. însă instanța de fond nu a analizat în fapt acest motiv de nelegalitate invocat ci s-a limitat a indica faptul că potrivit legii derogările de la max se realizează prin Urbanistice zonale, lucru necontestat dar și străin motivul invocat care se referă la un al indicator urbanistic și anume POT, nu așa cum din greșeală a avut în vedere instanța de fond.
Totodată se arată că s-a invocat faptul că schimbarea realizată era supusă unei aprobări prealabile a Comisiei de, că studiile geologice au avut în vedere doar parcela în sine și nu au realizat un studiu al întregii zone. Mai arată și faptul că prin documentație nu s-a stabilit cerințele pentru o parcelă pentru a putea fi construită, deși acest lucru era necesar.
Tot astfel se mai arată că printre cerințele de legalitate a actului administrativ se regăsește și cerința ca actul să fie conform legii, să fie în acord cu scopul acestuia. Actul atacat reprezintă o apărare a unei documentații neconforme principiilor instituite de Legea nr.350/2001 și contrare cerințelor acestei legi. Au fost încălcate dispozițiile art.2, art.4, art.12 și art.13 din Legea nr.350/2001 care se constituie chiar în principii ale urbanismului.
Geneza viciilor pe care le prezintă actul atacat rezidă în lipsă și nedocumentarea conformă precum și lipsurile ce le prezintă diversele înscrisuri utilizate în etapa premergătoare emiterii actului și care au stat la baza emiterii acestui act, vicii care conduc la o necompatibilitate a actului cu scopul legii și la neconformitatea acestuia cu legea. Astfel a fost utilizat ca și studiu în cadrul procedurii emiterii actului administrativ Memoriu justificativ, studiu ce nu poate duce la realizarea fundamentării temeinice a actului și nici la coordonarea conformă a activității de amenajare a teritoriului și urbanism.
În dezacord cu dezideratele impuse de către art.3, art.4, art.12, art.13 din Legea nr.350/2001, în lipsa unor fundamentări de natură a justifica măsurile precum și fără o fundamentare corectă, Memoriu privind PUZ în realitate nu prezintă decât o modalitate a zonelor stabilite prin fiind introdusă în altă parcela beneficiarului fără a observa rațiunea pentru care s-a stabilit prin destinația inițială a zonei.
Cele susținute arată recurenții sunt probate în condițiile art.201 alin.3 pr.civ. opiniile expertului fiind în sensul că: dezvoltarea echilibrată nu se poate realiza dacă nu se face un studiu pentru toată zona cel puțin; PUZ nu este justificat, nu poate asigura garanția unei dezvoltări urbanistice armonioase.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimatul a solicitat instanței respingerea recursului ca nefundat cu cheltuieli de judecată.
În susținerea celor solicitate intimatul arată că în recurs se afirma că prin PUZ s-a realizat o modificare totală a iar la fond problema era aceea că pentru anumite modificări aduse trebuia elaborat un document de urbanism din tip iar nu PUZ; nu s-a susținut de recurenți că prin PUZ-ul aprobat și elaborat s-a realizat o modificare totală a.
În ceea ce privește nelegalitatea și neoportunitatea aprobării documentației urbanistice mai arată intimata că în mod corect instanța a considerat că susținerile unt nefondate deoarece au fost respectate prevederile art.32 alin.1 din Legea nr.350/2001; etapa procedurii de elaborare a documentației urbanistvce, a avizării, a fost parcursă în condițiile legii 350/2001 și cerințelor impuse prin CU nr.569/2007; procedura de informare și consultare populației, de asemenea a fost respectată pas cu pas în acord cu legea.
Tot astfel mai arată intimatul că afirmațiile recurenților cu privire la regimul de înălțime al construcțiilor din zonă nu sunt reale, din planșele foto și înscrisurile depuse la dosar, a demonstrat că în zonă nivelul locuințelor depășește iar unele dintre ele au deja PUZ-ul aprobat pentru un regim de înălțime de E+M și D++ mai mult era necesară o documentație de tip PUZ și pentru acest aspect de modificare a regimului de înălțime din P- în așa cum prevede Regulamentul General de Urbanism aprobat prin HG nr.525/1996, art.31 alin.1 și 2.
Totodată arată intimatul că sunt corecte susținerile instanței și cu privire la aceea că prin aprobarea noului PUZ nu a avut loc o abatere de la concepția urbanistică. În cele din urmă tipul și densitatea construcțiilor dintr-o anumită zonă urbană este o problemă de oportunitate ce nu cade sub contralul instanței atâta vreme cât sunt respectate toate condițiile tehnice prevăzute de lege în materie de urbanism. Or în speță instanța reține din acest punct de vedere că nu a exista nici o obiecție din partea celor doi specialiști privind respectarea indicatoarelor POT și privind terenul în discuție ca urmare a modificărilor PUZ. În ceea ce privește impactul urbanistic conform opiniei de specialitate oferite de arhitect nu se poate vorbi despre un impact urbanistic major prin schimbarea regimului de înălțime cu maxim două nivele așa cum permite și Regulamentul general de urbanism de la care se exceptează zonele având PUZ aprobat. Pentru zona respectivă nu s-a instituit prin interdicție temporară de construire până la elaborarea PUZ, așa cum rezultă din regulamentul local de urbanism.
Mai mult arată specialistul zona s-a dezvoltat în general aleatoriu fără a avea la bază principii urbanistice: axe de compoziție, ierarhizarea circulației, puncte de panoramare sau de perspectivă. De asemenea nu au fost propuse prin subzone cu caracter diferențiat amplasate și organizate după anumite principii sau conform unei viziuni urbanistice. În zonă există un număr mare de locuințe, izolate, colective și semicolective, cu două până la patru nivele, fără nici o compoziție, cu amplasament dictat de forma și mărimea parcelei și interesele investitorilor.
Zona ea însăși, deși are un deosebit, se remarcă prin dezechilibre volumetrice iar arhitectura clădirilor diferă în funcție de creativitatea proiectanților. Mai mult, impact negativ îl crează și deținătorii de terenuri cu un grad de ocupare mult sub limita prescrisă în, și care duce la îndesiri nedorite în zonă".
În concluzie arată intimatul au fost respectate și principiile prevăzute de legea urbanismului.
Prin întâmpinarea depusă intimatul Consiliul Local al municipiului Zas olicitat respingerea recursului.
În susținere intimatul arată că nu se poate vorbi de nelegalitate și nici de neoportunitatea documentației urbanistice aprobate prin HCL nr.233/2007 în condițiile în care legea nr.350/2001 prin art.32 permite derogarea de la prevederile prin documentații de tip sau PUZ; în speță tipul de documentație nu poate fi decât PUZ deoarece s-a propus modificarea; cerințele de avizare și aprobare au fost respectate conform art.56 și anexei 1 la Legea nr.350/2001; procedura de consultare populației a fost respectată conform art.56-61 din Legea nr.350/2001.
În conformitate cu prevederile acestei legi mai arată intimatul în cazul în care se solicită o derogare rolul Consiliului local este acela de a aprecia și hotărî cu privire la oportunitatea intervenției urbanistice. Odată stabilit faptul că este oportun a se interveni într-o anumită zonă în sensul modificării reglementărilor urbanistice existente, aprobarea noilor documentații de urbanism întocmite de specialiști (arhitecți) nu este decât formalitate cerută de lege. Cu alte cuvinte arată intimatul gestionarea urbanistică a unităților administrativ teritoriale este în sarcina entităților administrației publice locale singurele în măsură să aprecieze oportunitatea intervențiilor urbanistice. Instanțele pot fi sesizate și pot verifica și dispune numai în privința legalității actelor emise de autoritățile locale.
Sub acest din urmă aspect mai arată intimatul HCL nr.233/2007 este legală având la bază prevederile art.32 din Legea nr.350/2001 astfel cum a fost modificat prin Legea nr.289/2006 care prevede ca în cazul în care prin documentația înaintată se solicită o derogare de la prevederile documentațiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă, prin certificatul de urbanism se poate solicita elaborarea unei alte documentații de urbanism prin care să se justifice și să se demonstreze posibilitatea intervenției urbanistice solicitate. După aprobarea noii documentații de urbanism - Plan urbanistic zonal sau Plan urbanistic de detaliu - se poate întocmi documentația tehnică în vederea obținerii autorizației de construire.
Noua documentație de urbanism, cuprinzând intervenția solicitată, poate fi aprobată numai după o perioadă de 12 luni de la data aprobării documentației de urbanism inițiale.
Modificările aduse reglementărilor din Planul urbanistic general asupra procentului de ocupare al terenului (POT) și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei se stabilesc prin Planul urbanistic de detaliu, iar cele aduse regimului de construire funcțiunii zonei, înălțimii maxime admise coeficientului de utilizare al terenului () și retragerii clădirilor față de aliniament se stabilesc prin planurile urbanistice zonale și documentația elaborată de persoane autorizate, în conformitate cu reglementările de specialitate, respectiv Ordinul nr.176.
Cu privire la corectitudinea documentația mai arată intimatul chiar expertul recurenților prin lucrarea depusă la termenul anterior concluzionează că aceasta este corectă, fiind întocmită de persoane autorizate, conform conținutului cadru, că bilanțurile teritoriale sunt corecte.
Referitor la oportunitate mai arată intimatul că singura autoritate competentă a decide este Consiliul local.
Pe parcursul soluționării demersului la 25.02.2009 recurentul prin înscrisul depus a arătat că renunță la judecarea recursului.
Conform art.246 pr.civ. reclamantul poate să renunțe oricând la judecată fie verbal fie prin cerere scrisă.
la speță norma enunțată este pe deplin aplicabilă în condițiile în care prin înscrisul depus s-a relevat că se renunță la judecată.
Prin urmare, constatând incidența normei arătate Curtea în baza art.246 urmează a lua act de renunțarea la judecata recursului formulată de reclamantul.
Trecând așadar și la analiza recursului declarat prin prisma motivelor invocate, a actelor dosarului, a normelor juridice incidente și dispozițiilor art.304 și 3041.pr.civ. Curtea reține următoarele:
În cursul anului 2007 intimatul s-a adresat autorității de resort în condițiile Legii nr.50/1991 cu cererea nr.9275/23.02.2007. Urmare a solicitării adresate la 13.03.2007 se eliberează solicitantului certificatul de urbanism nr.371 - scopul declarat prin emiterea acestuia fiind construirea de locuințe colective.
Prin actul emis în privința regimului economic s-a statuat că acesta este conform locuințe individuale și colective mici (P-) realizate pe baza unor planuri prestabilite.
La capitolul regim tehnic același act a statuat că sunt admise locuințe individuale și colective mici și izolate; parcela are suprafața min. de 1500 mp și un front la stradă de min.20,0 m; clădirea se va retrage de la aliniament cu o distanță de min.4,0 m; înălțimea max.6,0 m, POT max.=15%, max.=1,15(P); 0,24 () și 0,30; împrejmuirea la stradă va avea înălțimea de 1,50 din care un soclu opac de 0,30m.
În privința avizelor și documentelor același act a statuat că sunt necesare: aviz comisie de urbanism, declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că imobilul nu face obiectul unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe; dovada de luare în evidență de la; respectarea art.612 și art.615 civ.
Referitor la studii de specialitate prin același act s-a statuat necesitatea planului urbanistic zonal în corelare cu planul urbanistic de detaliu aprobat în zonă, studiu geotehnic, verificare conform HG nr.925/1995.
Ulterior în contextul informării la 05.04.2007 intimatul se adresează autorității de resort cu cererea nr.15758 iar la 10.04.2007 i se eliberează certificatul de urbanism nr.569 - scopul declarat prin emiterea acestuia fiind pentru planul urbanistic zonal - locuințe colective D+E+
Noul act cu privire la regimul economic a prevăzut că potrivit acesta consta în locuințe individuale și colective mici P- realizate în baza unor planuri prestabilite iar în privința regimului tehnic a prevăzut că se solicita întocmirea PUZ în vederea construirii unor locuințe, plan urbanistic zonal întocmit în corelare cu planul urbanistic de detaliu aprobat.
Referitor la avize, acorduri, studii de specialitate actul menționat a prevăzut că sunt necesare: avizul inspectoratului în construcții, avizul comisiei de urbanism OCPI, avizul consiliului local; studiu geotehnic, planul de urbanism zonal.
Față de avizele și acordurile cerute în baza actelor depuse și urmare a solicitări la 11 iunie 2007 prin HCL 171 se avizează planul urbanistic zonal - locuințe colective - C beneficiar iar la data de 21.06.2007 prin decizia nr.127 Agenția Națională pentru Protecția Mediului C- decide referitor la planul urbanistic zonal pe suprafața de 3060,0 mp ce propune schimbarea destinației zonei din subzonă de locuințe individuale și colective mici (P-E) cu distanță redusă și spații plantate de agrement în - subzonă de locuințe colective mici cu maxim inclusiv, că nu necesită evaluare de mediu.
În baza actelor obținute, a documentației elaborate și a depunerii documentelor considerate relevante la 03.09.2007 prin hotărârea nr.233 se aprobă Planul Urbanistic Zonal locuințe colective str. - nr.129 C - beneficiar.
Memoriu de prezentare aferent hotărârii relevă că scopul planului de urbanism zonal îl constituie schimbarea destinației zonei din subzonă P-E cu densitate redusă și P3 spații plantate de agrement în subzonă de locuințe colective mici cu max niveluri.
astfel documentația stabilește reglementări privind amplasarea clădirilor față de limitele laterale și posterioare ale parcelelor; amplasarea clădirilor unele față de altele pe aceeași parcelă, circulații și accese, staționare, înălțime maximă admisibilă, aspect exterior, POT max, clădiri indivioduale 40% colective max 30%; clădiri individuale 0,6, clădiri colective max 1,2.
Din preambulul hotărârii de aprobare a planului urbanistic zonal rezultă că la adoptarea acestuia au fost avute în vedere referatul serviciului de urbanism nr.31935 din 18.07.2007; hotărârea consiliului local nr.171/2007 privind avizarea și prevederile Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului.
Acest act normativ (Legea nr.350/2001) prin dispozițiile sale reglementează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism. Astfel prin art. 3 prevede că activitatea de amenajare a teritoriuluitrebuie să fie globală, urmârind coordonarea diferitelor politici sectorialeîntr-un ansambluintegrat trebuind să țină seama de cadrul și construit, trebuind să analizeze tendințele de dezvoltare pe termen a fenomenelor și intervențiilor economice, sociale culturale și să țină seama de acestea în aplicare; democratică asigurând participarea populației și a reprezentanților ei la adoptarea deciziilor.
Art.5 din același act normativ mai prevede că activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism trebuie să se desfășoare cu respectarea principiului transparenței, participării populației în procesul de luare a deciziilor și al dezvoltării durabile, iar art.13 prevede că principalele obiective ale activității de urbanism sunt: asigurarea calității cadrului construit, amenajat și plantat pentru toate localitățile, utilizarea eficientă a terenurilor în acord cu funcțiunile urbanistice adecvate; extinderea controlată a zonelor construite.
Același act normativ prin dispozițiile art.39, art.45 prevede că în înțelesul legii prin documentație de amenajare a teritoriului și de urbanism se înțelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, regulamentul general de urbanism și regulamentele locale de urbanism avizate și aprobate conform prezentei legi; ca documentațiile de urbanism sunt: a) planul urbanistic general și regulamentul local aferent acestuia; b) planul urbanistic zonal și regulamentul local aferent acestuia; c) planul urbanistic de detaliu.
Actul normativ menționat mai prevede în art.46 că planul urbanistic general are caracter director și de reglementare operațională; că acesta cuprinde reglementări pe termen scurt cu privire la: stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ; formele de proprietate și circulație a terenurilor; precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite; reglementări pe termen mediu sau cu privire la: traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planșele de amenajare a teritoriului național, zonal și județean.
Totodată în art.47 se mai prevede că planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specifică detaliată și asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localității și cuprinde reglementări referitoare la: modul de utilizare a terenurilor; organizarea arhitectural - urbanistică în funcție de caracteristicile structurii urbane; organizarea rețelei stradale.
Tot astfel prin art.48 se prevede că planul urbanistic de detaliu are caracter de reglementare specifică prin care se asigură condițiile de amplasare, dimensionare, conformare, servire edilitară a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente în corelație cu vecinătățile mediate; cuprinde reglementări cu privire la: asigurarea accesibilității și racordarea la rețele; permisivități și constrângeri urbanistice privind volumele construite și amenajările; relațiile funcționale și estetice cu vecinătățile; și se elaborează pentru reglementarea amănunțită a prevederilor stabilite, planul urbanistic general, planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea condițiilor de construire.
Același act normativ prin art.28 prevede totodată că aplicarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate se asigură prin eliberarea certificatului de urbanism iar art.32 prevede că "în cazul în care prin documentația înaintată se solicită o derogare de la documentația de urbanism în zona respectivă prin certificatul de urbanism se poate solicita elaborarea unei alte documentații de urbanism prin care să se justifice și să se demonstreze posibilitatea intervenției urbanistice solicitate.
Referitor la participarea populației la activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism în art.57 și următoarele actul normativ prevede că: participarea se realizează prin: a) informarea populației; b) consultarea populației; că informarea constituie activitatea prin care se fac publice. a) obiectivele dezvoltării economice sociale privind amenajarea și dezvoltarea urbanistică a localității; b)intențiile autorităților administrative publiceprivind elaborarea unor documentații precum și scopul pentru care acestea sunt elaborate; c)conținutul documentației de amenajare a teritoriuluiși de urbanism care urmează să fie supuse aprobării conform legii; iar consultarea este procesul prin care populația își exprimă opțiunile și opiniile privind prevederile programelor de amenajare urbanistică precum și cele cuprinse în documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism în cadrul procesului de elaborare și adoptare a acestora se realizează prin publicitatea procedurii de desfășurare a consultării și desfășurarea anchetei publice.
Totodată art.14 din HG nr.525/1996 prevede că autorizarea construcțiilor se face cu condiția asigurării compatibilității dintre destinația construcție cu funcțiunea dominantă a zonei stabilită prin documentația de urbanism sau dacă zona are o funcțiune dominantă tradițională de țesut.
Rezultă din normele enunțate că amenajarea teritoriului se face în contextul reglementării stabilite prin documentație de urbanism; că această activitate trebuie să fie una globală, transparentă ce asigură participarea populației la adoptarea deciziilor ce instituie date și elemente ce caracterizează edificarea construcțiilor prin informare și consultare; că aplicarea regulilor instituite prin documentațiile de urbanism (, PUZ, astfel cum sunt definite de lege) se face prin intermediul certificatului de urbanism; că prin acest act dat fiindsolicitarea unor derogărise poate cere elaborarea altei documentații. Tot astfel din dispozițiile enunțate mai rezultă că în condițiile existenței unei documentații de urbanism aprobate indiferent că este PUZ,derogarea, modificareade laaceastă documentațietrebuiedemonstratărespectiv trebuiejustificatăposibilitatea intervenției.
Cu alte cuvinte în contextul solicitării aprobării unei documentații de urbanism derogatorii de la cele anterioare trebuiesă se justificeposibilitatea intervenției.
Din expunerea rezumativă de mai sus se observă că prin demersurile sale intimatul cerut o derogare de la planurile urbanistice anterioare în contextul solicitării schimbării destinației zonei din subzonă de locuințe individuale și colective mici P- cu densitate redusă și spații plantate de agrement în - subzonă de locuințe colective mijlocii cu maxim niveluri.
Pentru această derogare (care nu vizează doar PUZ ci și ) nu există un studiu fundamentat sau o altă documentație justificativă care să releve de ce era necesară intervenția, care este corelarea cu vecinătatea, cu funcțiunea dominantă a zonei. Simpla mențiune că se consideră oportună intervenția fără alte precizări și în lipsa unor referate, studii de specialitate fundamentate nu este în măsură să demonteze intervenția derogatorie și aceasta doar și numai având în vedere că se impunea o relație de co-vizibilitate în contextul în care potrivit planșelor casele din vecinătate printre care și a recurentului (89,90 dosar) au un regim mai mic de înălțime iar potrivit dispozițiilor Legii nr.350/2001 și art.14 din HG 525/1996 se cere asigurarea compatibilității estetică cu vecinătatea. Ori în această situație dat fiind inexistența unei documentații care să justifice și să demonstreze intervenția, în lipsa unui studiu, referat fundamentat obiectiv asupra intervenției derogatoare susținerile recurenților a referitoare la neîntrunirea cerințelor legii în materie de construcții, activitate urbanistică de amenajare, la nelegalitatea datelor aferente hotărârii și la reținerile greșite ale primei instanțe sunt întemeiate și urmează a fi admise.
Desigur se susține de intimații și Consiliul local că raportat la dispozițiile Legii nr.350/2001 putea solicita derogarea dacă cerința era statuată prin certificatul de urbanism. Această susținere nu poate fi reținută întrucât chiar dacă prin certificat s-a cerut PUZ derogarea prevăzută de acesta - schimbare destinație zonă din în zona nu putea avea loc decât dacă era justificată și demonstrată obiectiv printr-un studiu fundamentat. Ori de o justificare așa cum s-a arătat nu poate fi vorba.
Legat însă de aceasta susțin intimații că derogările nu au impact major, PUZ-ul privea o parcelă restrânsă, nu avea ca obiectiv extinderea zonei construibile. Această susținere nu putea fi primită întrucât dezvoltarea urbanistică în condițiile Legii nr.350/2001 trebuie să fie echilibrată impune anumite măsuri de armonie, de desfășurări controlate a zonelor construibile în măsură să evite impactul negativ chiar și sub aspect arhitectural, de estetică cu vecinătatea, de corelare cu vecinătățile imediate Ori în condițiile existenței unor construcții de nivel mic și a altora de nivel înalt colectiv în aceeași zonă restrânsă nu se poate reține o relație funcțională estetică cu vecinătatea, o desfășurare în armonie cu principiile cerute de actul normativ arătat. Pe de altă parte nu trebuie omis că pentru situații restrânse se impune și aprobarea unui care derogator fiind necesită o justificare și o demonstrare obiectivă a intervenției, iar un PUZ se impunea doar dacă condițiile și regulile anterioare aprobate cu privire la amplasament nu erau suficiente. Ori actele depuse nu relevă o situație de insuficientă iar o justificare pe un eventual considerent al insuficiențelor condiții anterioare cerute nu a fost făcută.
Ca atare raportat la dispozițiile actelor normative ce impun justificarea și la actele dosarului susținerile intimaților apar ca nefondate și urmează a fi respinse.
În plus nici afirmațiile că nu era necesar nu pot fi primite deoarece legiuitorul prin dispozițiile enunțate a delimitat sfera de cuprindere, determinând limitele în care se aduc modificări. Astfel, modificările aduse reglementărilor din planul urbanistic general asupra procentului de ocupare al terenului POT și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei se stabilesc prin iar modificările aduse funcțiunii zonei, înălțimii maxime admise, coeficient de utilizare se stabilesc prin planurile urbanistice zonale.
Planul urbanistic de detaliu are caracter de reglementare specifică se eliberează pentru reglementarea amănunțită a prevederilor stabilite prin și PUZ și în consecință nu se poate reține că nu era necesar cu atât mai mult cu cât prin actul evocat de intimați nu s-au prevăzut detalieri amănunțite, iar prin certificat s-a cerut corelarea celor două planuri.
Ca atare față de cele arătate reținând că cerința întocmirii unei alte documentații de urbanism prin care să se justifice și să se demonstreze posibilitatea intervenției urbanistice era impusă de lege iar o atare justificare nu a fost făcută, intimații nedovedind că a existat un document/studiu referat în sensul demonstrării nesistării intervenției, hotărârea atacată apare ca fiind emisă cu nerespectarea exigențelor legale, context în care în baza art.312 pr.civ. coroborat cu art.20 din Legea nr.554/2004 urmează a fi admis, hotărârea modificată în parte în sensul admiterii acțiunii reclamanților, și și anulării HCL nr.233/03.04.2007 pentru aprobarea Planului URBANISTIC ZONAL- locuințe colective str. - nr.129- beneficiar.
Totodată constatând că pe parcursul demersului recurentul a renunțat la judecata recursului în baza art.246 pr.civ. Curtea va lua act de aceasta.
Tot astfel, constatând incidența art.274, art.276 pr.civ. Curtea va dispune obligarea în solidar a intimaților Consiliul Local Z și la plata în favoarea recurentului reclamant a sumei de 3161,3 lei cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții,,, și, împotriva sentinței civile nr.1959 din 3 octombrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite acțiunea formulată de reclamanții,,, și, în contradictoriu cu Consiliul Local al municipiului Z, și în consecință:
Dispune anularea HCL nr.233/3.09.2007 privind aprobarea Planului URBANISTIC ZONAL- locuințe colective str. - nr.129- beneficiar.
Menține dispozițiile sentinței atacate cu privire la renunțarea la judecată.
Ia act de renunțarea la judecată a recursului formulat de reclamantul împotriva aceleiași sentințe.
Obligă intimații Consiliul Local al municipiului Z, în solidar să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în fond și recurs în sumă de 3161,3 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 1.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Floarea Tămaș, Mirela Budiu Eleonora Gheța
- - - - - -
GREFIER
-
Red./
2 ex./21.04.2009
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Mirela Budiu Eleonora Gheța
