Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 1319/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIE Nr. 1319/CA/2008

Ședința publică de la 16 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ștefan Făt

JUDECĂTOR 2: Marieta Florea

JUDECĂTOR 3: Elisabeta Lazăr

Grefier: - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul Primarul Municipiului A împotriva sentinței civile nr. 1190/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul recurentului, consilier și reprezentantul intimatului, consilier juridic.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că intimatul a depus la dosar, prin registratură, întâmpinare.

Instanța comunică un exemplar din întâmpinare reprezentantului recurentei.

Reprezentantul recurentei depune la dosar delegație de reprezentare, arătând că nu dorește termen de judecată pentru studierea întâmpinării.

Reprezentantul recurentului și reprezentanta intimatului arată că nu mai au cereri de formulat împrejurare față de care instanța acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, modificarea sentinței instanței de fond, iar în urma rejudecării fondului să respingă acțiunea introductivă de instanță, pentru motivele expuse în scris. Instanța de fond a omis să observe faptul că această legislație anuală de salarizare a funcționarilor publici, se completează odată cu apariția unor impozite și situații specifice, situație în care legiuitorul a intervenit și a acordat funcționarilor publici sporuri specifice. Sporul acordat pe calea dispoziției nr.153 este un spor specific, întemeiat pe prevederile art.8 lit.a coroborat cu art.1, art.2 alin.1 pct.2 din HG281/1993. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului formulat, menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală pentru motivele expuse prin întâmpinare. Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr- reclamantul Prefectul Județului Aas olicitat în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului A ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea nulitatea absolută a Dispoziției nr.153/2008 emisă de Primarul municipiului

În motivarea acțiunii petentul susține, că în mod nelegal, a fost acordat prin dispoziția atacată sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare în cuantum de 15% din salariul de bază pentru tot personalul Serviciul Public de Asistență Socială din subordinea Consiliului Local

Acordarea acestui spor a fost întemeiată pe dispozițiile art.8 lit.a din HG 281/2003 însă au fost încălcate dispozițiile art.16 din OG 6/2007 modificată prin OG 9/2008 în ceea ce privește funcționarii publici și cele ale OG 10/2008 în ceea ce privește personalul contractual.

Totodată s-a apreciat ca fiind motiv de nelegalitate și nerealizarea distincției între funcționarii publici și personalul contractual iar dispoziția respectivă nu cuprinde nici o referire la natura sporurilor periculoase și vătămătoare ci numai la referatul Serviciului Public de Asistență Socială.

În drept s-au invocat Legea nr.340/2004, Lege nr.554/2004, Constituția României, Legea 215/2001, /2007, OG 9/2008, OG 10/2008.

Prin sentința administrativă nr.1190/CAF/9 octombrie 2008 Tribunalul Albaa admis acțiunea reclamantului Prefectul Județului A împotriva pârâtului Primarul Municipiului A și a anulat Dispoziția nr.153/2008 emisă de pârât.

Pentru a pronunța această soluție Tribunalul a reținut că dispoziția atacată este nelegală întrucât sporul pentru condiții vătămătoare este reglementat pentru funcționarii publici și personalul contractual bugetar prin lege specială (art.16 alin.1 din OG 6/2007 și art. 14 alin.1 din OG 10/2008) doar sub forma sporului de până la 10% pentru "funcționarii publici care-și desfășoară activitatea în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecvență produse de unități pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență sau stații de bruiaj".

Acordarea unui spor de 15% pentru alte condiții vătămătoare decât cele prevăzute special, este nelegală, HG 281/1993 prin art.8 lit. "a" constituind o reglementare generală care însă a fost concretizată prin legile speciale de salarizare pentru funcționarii publici și personalul contractual.

Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâtul Primarul Municipiului A-, solicitând a se dispune modificarea acesteia în sensul respingerii acțiunii și a păstrării actului atacat.

În motivarea recursului se invocă prev.art.3041, art.299 și următoarele Cod procedură civilă constând în esență în greșita interpretare a actului administrativ atacat cât și a textelor de lege care au stat la baza emiterii dispoziției.

Astfel pârâtul susține că potrivit art.63 al.4 lit.a din Legea 215/2001, art.21-23 din Legea 273/2006 Primarul este ordonator principal de credite al bugetului local al Municipiului A, iar conform art. 3 din OG 6/2007 este învestit să gestioneze sistemul de salarizare a funcționarilor publici cu încadrarea în resursele financiare aprobate în bugetul local.

În exercitarea acestor atribuții și competențe pârâtul a emis dispoziția atacată fundamentat pe prev.art.31 al.1,2 și 3 din Legea 188/1999, art.1 alin.2 și art.41 din OG 6/2007.

În speță pârâtul apreciază că sunt aplicabile prev.art.8 lit.a din HG 281/1993, s-a demonstrat în cauză pe baza Buletinului de măsurători și determinări nr.575/29.02.2008 al Autorității de Sănătate Publică a Județului A că personalul bugetar (funcționari publici și personal contractual) din Serviciul Public de Asistență Socială își desfășoară activitatea în mod specific, în condiții vătămătoare pentru sănătate.

Art.16 din OG 6/2007 nu exclude aplicarea HG 281/1993 decât în ipoteza condițiilor vătămătoare generate de echipamente ce emit electromagnetice de radiofrecvență, produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență sau stații de bruiaj, ceea ce în cauză nu este cazul.

Mai mult, există și alte sporuri decât cele prevăzute prin legile anuale de salarizare care se aplică funcționarilor publici (ex.: sporul de 50% pentru participarea în comisiile prevăzute de Legea 10/2001- prev. de OUG 209/2005, sau în comisiile de fond funciar prev. de Legea 263/2006).

Recursul pârâtului este scutit de plata taxei de timbru conform art.15 lit. a din Legea 146/1997.

Prin întâmpinare reclamantul intimat solicită respingerea recursului, apreciind că hotărârea atacată este dată cu interpretarea și aplicarea corectă a legii, a raportului între OG 6/2007 și OG 10/2008 ca lege specială și HG 281/1998 ca reglementare generală care se aplică doar în lipsa unor reglementări speciale categoriilor de personal - funcționarilor publici și personalul contractual bugetar.

Recursul pârâtului este nefondat.

Așa cum corect a reținut instanța de fond, primarul, în calitate de ordonator principal de credite al bugetului local are competența de a dispune plata drepturilor salariale pentru acele persoane aflate în aparatul său în măsura în care aceste drepturi sunt prevăzute de lege.

Ceea ce se contestă în speță este posibilitatea acordării sporului de până la 15% în temeiul art.8 lit.a din HG 281/1993 începând cu 1.04.2008 pentru funcționarii publici și personalul contractual bugetar din serviciile publice locale, pentru alte condiții vătămătoare decât cele prevăzute expres în OG 6/2007 și OG 10/2008.

Reclamantul susține că cele două reglementări se exclud, aplicarea sporului prev.de art.16 din OG 6/2007, respectiv art.14 din OG 10/2008 poate avea loc doar pentru condițiile vătămătoare prevăzute în acest text de lege, înlăturând aplicarea lui în celelalte condiții vătămătoare reglementate de art.8 al.1 lit.a din HG 281/1993.

Pârâtul susține contrariul, respectiv că funcționarii publici și personalul contractual bugetar din serviciile publice locale, dacă nu-și desfășoară activitatea în sfera unor electromagnetice, respectiv a unor condiții vătămătoare precum cele prev.de OG 6/2007, OG 10/2008, ci în alte condiții vătămătoare pentru sănătatea lor, pot beneficia de spor în temeiul art.8 lit.a din HG 281/1993.

Instanța de recurs apreciază că soluția instanței de fond care valorifică apărările reclamantului este corectă, întrucât HG 281/1993 este o reglementare cu titlu general, care a fost dată în aplicarea Legii salarizării nr.14/1991, dar care în prezent reglementează doar salarizarea personalului de execuție și conducere prevăzut în anexele 1-10.

Este de remarcat că din 1999 Statutul funcționarilor publici a fost reglementat special prin Legea 188/1999 iar din anul 2001 salarizarea funcționarilor publici a fost reglementată deosebit față de alte categorii de salariați prin ordonanțe anuale - OUG 192/2002, OUG 82/2004, OUG 92/2004, OG 2/2006, OG 6/2007.

Prin urmare aceste ordonanțe anuale de salarizare reglementează cu caracter de legislație specială în materie, salarizarea funcționarilor publici.

În ce privește categoria funcționarilor publici cu statut special există alte reglementări cu caracter special care reglementează salarizarea acestor categorii de funcționari publici.

Sporul de condiții vătămătoare pentru funcționarii publici este reglementat în anul 2008 prin art.16 din OG 6/2007, el poate fi acordat numai funcționarilor publici care-și desfășoară activitatea în condițiile vătămătoare prevăzute în ordonanță și numai în procentul prevăzut de ordonanță.

În anul 2008 altă reglementare a sporului de condiții vătămătoare în acte normative cu caracter general este exclusă.

Prin urmare art.8 alin.1 lit.a din HG 281/2003 nu putea constitui temeiul legal al acordării sporului pentru condiții vătămătoare așa cum s-a prevăzut în Dispoziția nr.153/2005 a Primarului Municipiului A pentru că acest spor nu putea fi acordat pentru alte condiții vătămătoare decât cele prevăzute în art.16 din nr.OG6/2007, respectiv art.14 din OG 10/2008.

Pentru a putea fi legal acordat un spor ca cel prevăzut în Dispoziția atacată, nu era suficientă reglementarea lui prin actul de dispoziție al ordonatorului principal de credite ci trebuia să existe o lege specială care reglementând Statutul special al funcționarilor din serviciile de asistență socială să prevadă expres că se acordă un spor de 15% pentru condiții vătămătoare precum cele prevăzute în HG 281/1993.

De exemplu în OG 38/2003 - ordonanța de salarizare a polițiștilor - funcționari publici cu statut special prevăzut în Legea 360/2002, la art.23 se prevede expres: "Dispozițiile legale prin care sunt stabilite sporuri pentru condiții periculoase sau vătămătoare, pentru activități care solicită o încordare psihică foarte ridicată sau care se desfășoară în condiții deosebite de muncă, pentru condiții grele de muncă, pentru activitatea desfășurată în schimb de noapte, precum și alte reglementări se aplică și polițiștilor care se află în situații similare, cu avizul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Normele de aplicare se stabilesc prin ordin al ministrului de interne".

În aplicarea acestei prevederi este emis ordinul ordonatorului principal de credite ca act administrativ dat în aplicarea legii.

Pârâtul recurent invocă în apărarea legalității Dispoziției nr. 153/2008 situații similare în care funcționarilor publici li s-au acordat și alte sporuri prevăzute prin legi speciale.

În speță sporul pentru condiții vătămătoare nu este identic cu sporul de dificultate acordat pentru participarea în comisiile de 10/2001 sau 18/1991, aceste din urmă sporuri având natură distinctă - acordându-se pentru atribuțiile suplimentare pe care funcționarii publici nominalizați în comisiile respective le exercită în emiterea dispozițiilor de restituire a construcțiilor naționalizate sau a terenurilor preluate la stat sau CAP. Un astfel de spor este reglementat printr-o altă lege specială care guvernează funcționarea comisiilor.

În concluzie apreciind că instanța de fond a interpretat și aplicat corect prevederile legale incidente cauzei deduse judecății, instanța de recurs apreciază că nu sunt prezente motivele de modificare a hotărârii, invocate de pârât conform art. 3041, 304 pct.9 Cod procedură civilă astfel încât, conform art.312 al.1 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.

Pentru aceste motive,
În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului A împotriva Sentinței nr.1190/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar -.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 16 XII 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.FM

Dact./ex.2/29 12 2008

Jud.fond.

Președinte:Ștefan Făt
Judecători:Ștefan Făt, Marieta Florea, Elisabeta Lazăr

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 1319/2008. Curtea de Apel Alba Iulia