Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 159/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 159/2009
Ședința publica din data de 21 ianuarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de reclamanții G și, împotriva sentinței civile nr. 1664/26.09.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C N și, având ca obiect anulare act administrativ emis de autoritățile publice locale.
Se constată că la data de 15.01.2009 reclamanții au depus concluzii scrise prin care solicită admiterea recursului. La data de 20.01.2009 pârâtul a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea recursului iar pârâtul Consiliul Local al Municipiului CNa depus concluzii scrise prin care solicită respingerea recursului ca fiind nefondat.
dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 14.01.2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1664 pronunțată la data de 26.09.2008 în dosarul nr- al Tribunalului Cluja fost respinsă cererea formulată de reclamanții G și în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al municipiului C-N,.
Pentru a dispune astfel instanța reținut în esență că au fost respectate toate cerințele cerute de lege la emiterea hotărârii contestate. Astfel, în dezvoltare se arată că referitor la posibilitatea elaborării unui PUZ pentru o suprafață de 342 mp contrar celor susținute de reclamanți dispozițiile art. 32 alin.3 din Legea nr.289/2006 prevăd că modificările aduse regimului de construire, funcțiunii zonei, înălțimii maxim admise, coeficientului de utilizare al terenului și retragerile clădirilor față de aliniament se stabilesc prin Plan urbanistic zonal. În consecință, elaborarea unui plan urbanistic zonal nefiind condiționată de o suprafață minimă de teren, este posibilă elaborarea unui astfel de plan și luând în considerare o suprafață de 342 mp teren, așa cum este în cazul de față.
De asemenea se arată de către instanță că este adevărat că dispozițiile art. 31 din HG nr. 525/1996 restricționează înălțimea construcțiilor, dar de la aceste restricționări sunt exceptate clădirile autorizate prin Planul urbanistic zonal aprobat potrivit legii, astfel încât dispozițiile alin. 1 nu sunt aplicabile în speță. În acest context se arată că nu trebuie omis nici faptul că în zona pentru care a fost aprobat PUZ există clădiri cu un regim de înălțime ridicat, cum ar fi blocul Spray, care are 10 etaje. Mai mult decât atât se aratăcă pentru, unitate teritorială în care este încadrat imobilul în litigiu, Regulamentul de construire nu face nici o precizare restrictivă cu privire la regimul de înălțime. Totodată, având în vedere construcțiile existente în zonă (ex. blocul Spray), în mod întemeiat a considerat că volumetria și aspectul exterior propus prin documentație se încadrează în reglementările de urbanism aplicabile zonei respective.
Referitor la faptul că suprafața foarte mică de teren rămasă neocupată nu ar permite parcarea a 5 autoturisme, se arată de instanță, din documentația care a stat la baza emiterii hotărârii contestate rezultă că s-a prevăzut ca parcarea să se facă atât în interiorul parcelei cât și la subsolul imobilului, soluție care este conformă cu cerințele prevăzute în Anexa 5 la HG nr. 525/1996, pct. 5.1. De asemenea, s-a prevăzut un procent de 13,25% pentru spațiul, soluție care este de asemenea conformă cu dispozițiile legale în vigoare, respectiv Anexa 6 la HG nr. 525/1996, pct. 6.1.2 care prevede un procent minim de 10%.
Dispozițiile pct. 2.5.6 din anexa 1 la Legea nr. 50/1991 se arată totodată de instanță se referă la necesitatea exprimării acordului vecinilor în formă autentică pentru eliberarea autorizației de construire și nicidecum pentru elaborarea unui plan urbanistic zonal sau de detaliu, astfel încât nici aceste susțineri ale reclamanților nu pot fi reținute ca motiv de nelegalitate a hotărârii contestate. În ceea ce privește consultarea populației, tribunalul constată că au fost respectate dispozițiile Legii nr. 350/2001, în condițiile în care avizul care a stat la baza emiterii hotărârii a fost publicat pe site-ul instituției, iar în ziarul a fost publicat un anunț privind inițierea PUZ și posibilitatea studierii documentației la sediul Consiliului Local.
În ceea ce privește certificatul de urbanism, mai arată instanță așa cum corect a sesizat și pârâtul, acesta este un act de informare care se eliberează oricărei persoane interesate și care face cunoscut solicitantului elementele privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării, astfel încât, urmare a adoptării HCL C-N nr. 797/18.12.2007, în cazul în care se va dori eliberarea unei autorizații de construire, urmează a se emite un nou certificat de urbanism.
Nu în ultimul rând, se arată, contrar susținerilor reclamanților, se constată că la baza emiterii hotărârii contestate a stat un studiu geotehnic întocmit de SC și care privește expres amplasamentul situat pe Calea B nr. 21.
În consecință concluzionează instanța având în vedere că hotărârea contestată a fost emisă cu respectarea prevederilor legale cererea formulată este neîntemeiată.
Împotriva soluției menționate au declarat recurs reclamanții G și solicitând admiterea, modificarea hotărârii și rejudecând admiterea acțiunii.
În susținerea celor solicitate recurenții au arătat că întreaga argumentație adusă de instanță cu privire la elaborarea Planului de Urbanism Zonal este greșită având în vedere următoarele: legea prevede expres modificările aduse Planului de Urbanism General prin PUZ și; PUZ-ul chiar dacă nu precizează suprafața minimă de luat în studiu nu este posibil pe parcela de 342 mp; pe o atare suprafață se poate efectua doar; modificările înălțimii maxime aduse; coeficientul de utilizare a terenului se stabilește prin PUZ în condițiile în care acesta este aprobat conform legii (conform M-010-2000); potrivit normelor tehnice elaborarea unui PUZ de calitate impune o documentare temeinică atât pe teren cât și în baza de date precum și o analiză multicriterială integrală în echipa pluridisciplinară pe sectoare ce intervin în dezvoltarea zonei; documentația PUZ nu respectă conținutul cadru prevăzut de GM-010-2000 în sensul că o parte din elementele acestuia nu sunt tratate corespunzător sau pur și simplu sunt incomplete sau omise.
Referitor la înălțimea construcțiilor reținută de instanță arată recurenții că de asemenea este greșită deoarece legea prevede în mod expres prin alin.2 al art.31 din HG nr.525 ce înseamnă clădire imediată.
Cât privește reținerile referitoare la autoturisme arată recurenții că normativul -93 aprobat prin Ordinul nr.10/N/06.04.1993 stabilește o serie de reglementări de dimensionare însă prin documentație suprafața totală pentru parcare și manevrare este sub limita dimensională pentru numărul autoturismelor și mai mult nu s-a ținut cont de restricțiile impuse de indicativ -93- protecție și combatere incendii.
Nici de limitele respectiv procentul spațiului minimul suprafeței parcelei cerut de HG nr.526/1996 arată recurenții nu se ține seama.
În fine în ceea ce privește studiul geotehnic arată recurenții că instanța nu a ținut seama de recunoașterea făcută de pârâtă în întâmpinare, că la baza avizării a stat alt studiu geotehnic efectuat pentru imobilul din str. - și nu pentru-.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea recursului fundamentat pe aceea că reținerile primei instanțe sunt corecte. În acest context arată intimatul că în conformitate cu dispozițiile legii reținute de instanță, modificările aduse regimului de construire se stabilește prin planul urbanistic zonal a cărei elaborare nu este condiționată de o suprafață minimă de teren; pentru zona în care se situează imobilul nu se impun restricții de înălțime, spațiul și spațiul minim pentru parcare este în conformitate cu cerințele prevăzute în anexele la HG nr.525/1996.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a actelor dosarului, a normelor juridice incidente și a dispozițiilor art.3041și 304.pr.civ. Curtea reține următoarele:
În cursul anului 2007 intimatul s-a adresat autorității de resort în condițiile Legii nr.50/1991 cu cererea nr.75013/14.09.2007. Urmare a solicitării adresate și analizei făcute la 25.09.2007 se eliberează solicitantului certificatul de urbanism nr.5251 - scopul declarat prin emiterea acestuia fiind elaborarea proiectului de autorizare demolare imobil construcție existent situat în C-N, Calea B nr.21, elaborare și pentru construire imobil cu funcțiune mixtă birouri și spațiu comercial.
Prin actul emis la capitolul regim tehnic s-a prevăzut un -CA, S-342 mp, POT max-80%, max-2,4.
Cu privire la caracteristicile parcelelor același act a prevăzut că pentru funcții de interes general și locuințe se consideră construibile parcelele avândminim 800 mpși un front la stradă de minim 18, 0 în cazul construcțiilor cuplate la un lateral și de minim 15, 0 în cazul construcțiilor alipite la două e laterale.
În privința staționării, accesului, staționării auto același act a prevăzut că parcela este construibilă numai dacă ar asigura un acces carosabil de minim 4, 0, dintr-o circulație publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obținut prin una din proprietățile învecinate, în cazul fronturilor continue la stradă se va asigura acces carosabil continuate în curtea posterioară printr-un pasaj dimensionat astfel încât să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; iar staționarea se admite numai în interiorul parcului.
Referitor la avize/acorduri același act a prevăzut că se asigură de solicitant; acestea sunt aviz comisie tehnică de amenajare a teritoriului, acord proprietari vecini, numai dacă în raportul de expertiză se menționează necesitatea efectuării lucrării de protejare, aviz serviciu siguranța circulație din cadrul Primăriei iar referitor la studii de specialitate același act a statuat că raportul de expertiză este necesar dacă clădirea care se desființează are perete comun cu clădirile adiacente; studiu geotehnic.
Tot astfel, același act a prevăzut că se vor respecta HG nr.525/1996, Legea nr.350/2001 și toate normativele în vigoare.
La data de 15.11.2007 în urma solicitării și pe baza documentației depuse autoritatea de resort competentă Comisia tehnică de amenajare teritoriului și de urbanism emite avizul nr.94475/43 ce relevă că prin PUZ se clarifică încadrarea funcțională în și - CA la - subzona centrală cu funcțiuni de centru de afaceri, cu clădiri de înălțime medie și accente înalte cu indicii de ocupare pe teren POT max - 80% și max-3,0 /m teren; prin se clarifică amplasarea unui imobil cu spații birouri restras, amplasarea pe teren se face la frontul străzii pe limitele de proprietate estică și vestică și cca 8,80, față de limita nordică; accesul auto și pietonal pe parcelă se face prin gang cu lățimea de 4,70; asigurarea garării auto se face la subsolul construcției, cu sistem cu lift auto pentru 8 locuri și parcarea se realizează la sol în incintă pentru 5 locuri; iar ocuparea terenului:POT 63,2 și 2,94 / teren.
În aceste condiții ale informării, a avizului și depunerii documentelor considerate relevante la 18.12.2007 prin hotărârea nr.797 se aprobă Planul Urbanistic Zonal și Planul Urbanistic de Detaliu - pentru imobilul cu spații de birouri retras- beneficiar prin care se stabilesc reglementările privind încadrarea funcțională în -CA la - subzonă centrală cu funcțiuni de centru de afaceri, cu clădiri de înălțime medie și accente înalte, POT max-80% și max-3,0 /mp teren, regimul de înălțime retras, amplasare, parcare, garare auto, ocuparea terenului POT - 63,2%, - 2,94 precum și avizul Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism nr.94457/9417/15.11.2007.
Din preambulul acestui din urmă act rezultă că la adoptarea acestuia au fost avute în vedere referatul -/43/04.06.2007 al direcției de urbanism; avizul nr.94475/9417/15.11.2007; avizul comisiei de specialitate și prevederile Legii nr.350/2001.
Acest act normativ (Legea nr.350/2001) prin dispozițiile sale reglementează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism. Astfel prin art. 3 prevede că activitatea de amenajare a teritoriuluitrebuie să fie globală, urmârind coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu integrat trebuind să țină seama de cadrul și construit, trebuind să analizeze tendințele de dezvoltare pe termen a fenomenelor și intervențiilor economice, sociale culturale și să țină seama de acestea în aplicare; democratică asigurând participarea populației și a reprezentanților ei la adoptarea deciziilor.
Art.5 din același act normativ mai prevede că activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism trebuie să se desfășoare cu respectarea principiului transparenței, participării populației în procesul de luare a deciziilor și al dezvoltării durabile, iar art.13 prevede că principalele obiective ale activității de urbanism sunt: asigurarea calității cadrului construit, amenajat și plantat pentru toate localitățile, utilizarea eficientă a terenurilor în acord cu funcțiunile urbanistice adecvate; extinderea controlată a zonelor construite.
Același act normativ prin dispozițiile art.39, art.45 prevede că în înțelesul legii prin documentație de amenajare a teritoriului și de urbanism se înțelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, regulamentul general de urbanism și regulamentele locale de urbanism avizate și aprobate conform prezentei legi; ca documentațiile de urbanism sunt: a) planul urbanistic general și regulamentul local aferent acestuia; b) planul urbanistic zonal și regulamentul local aferent acestuia; c) planul urbanistic de detaliu.
Actul normativ menționat mai prevede în art.46 că planul urbanistic general are caracter director și de reglementare operațională; că acesta cuprinde reglementări pe termen scurt cu privire la: stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ; formele de proprietate și circulație a terenurilor; precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite; reglementări pe termen mediu sau cu privire la: traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planșele de amenajare a teritoriului național, zonal și județean.
Totodată în art.47 se mai prevede că planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specifică detaliată și asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localității și cuprinde reglementări referitoare la: modul de utilizare a terenurilor; organizarea arhitectural - urbanistică în funcție de caracteristicile structurii urbane; organizarea rețelei stradale.
Tot astfel prin art.48 se prevede că planul urbanistic de detaliu are caracter de reglementare specifică prin care se asigură condițiile de amplasare, dimensionare, conformare, servire edilitară a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente în corelație cu vecinătățile mediate; cuprinde reglementări cu privire la: asigurarea accesibilității și racordarea la rețele; permisivități și constrângeri urbanistice privind volumele construite și amenajările; relațiile funcționale și estetice cu vecinătățile; și se elaborează pentru reglementarea amănunțită a prevederilor stabilite, planul urbanistic general, planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea condițiilor de construire.
Același act normativ prin art.28 prevede totodată că aplicarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate se asigură prin eliberarea certificatului de urbanism iar art.32 prevede că "în cazul în care prin documentația înaintată se solicită o derogare de la documentația de urbanism în zona respectivă prin certificatul de urbanism se poate solicita elaborarea unei alte documentații de urbanism prin care să se justifice și să se demonstreze posibilitatea intervenției urbanistice solicitate.
Referitor la participarea populației la activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism în art.57 și următoarele actul normativ prevede că: participarea se realizează prin: a) informarea populației; b) consultarea populației; că informarea constituie activitatea prin care se fac publice. a) obiectivele dezvoltării economice sociale privind amenajarea și dezvoltarea urbanistică a localității; b)intențiile autorităților administrative publiceprivind elaborarea unor documentații precum și scopul pentru care acestea sunt elaborate; c)conținutul documentației de amenajare a teritoriuluiși de urbanism care urmează să fie supuse aprobării conform legii; iar consultarea este procesul prin care populația își exprimă opțiunile și opiniile privind prevederile programelor de amenajare urbanistică precum și cele cuprinse în documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism în cadrul procesului de elaborare și adoptare a acestora se realizează prin publicitatea procedurii de desfășurare a consultării și desfășurarea anchetei publice.
Din normele anunțate rezultă că amenajarea teritoriului se face în contextul reglementării stabilite prin documentație de urbanism; că această activitate trebuie să fie una globală, transparentă ce asigură participarea populației la adoptarea deciziilor ce instituie date și elemente ce caracterizează edificarea construcțiilor prin informare și consultare; că aplicarea regulilor instituite prin documentațiile de urbanism (, PUZ, astfel cum sunt definite de lege) se face prin intermediul certificatului de urbanism; că prin acest act dat fiindsolicitarea unor derogărise poatecere elaborarea altei documentații. Tot astfel din dispozițiile enunțate mai rezultă că în condițiile existenței unei documentații de urbanism aprobate indiferent că este PUZ,derogarea, modificareade laaceastă documentațietrebuiedemonstratărespectiv trebuiejustificatăposibilitatea intervenției.
Cu alte cuvinte în contextul solicitării aprobării unei documentații de urbanism derogatorii de la cele anterioare trebuiesă se justificeposibilitatea intervenției. În plus, intenția autorității în adoptarea unei intervenții inclusiv documentația modificatoare, decizia/actul de adoptare a intervenției însoțit de documentația aprobatătrebuie să implice informarea/consultarea populației.
Cerința justificării intervenției nu este întrunită. Astfel, se reține că în zona în care se află imobilul pe care se dorește intervenția potrivit planșelor/schițelor aferente documentației depuse procentul de ocupare maxim existent POT este de 37% iar coeficientul de utilizare este de 0,5.
Conform certificatului de urbanism - act de informare cu privire la regimul imobilelor și condițiilor necesare cerute de regulamente în vederea realizării de construcții - în zonă este prevăzut un POT max=80% și max=2,4.
Reclamantul anterior emiterii și adoptării hotărârii contestate pe lângă cele două cerințe cu privire la caracteristicile parcelelor a prevăzut că pentru instituții noi și servicii publice în absența unor norme specifice și în funcție de tema beneficiarului, terenul minim construit este de 1000 mp cu un front la stradă de minim 30.0 metri în cazul clădirilor dispuse izolat și de minim 24.0 metri în cazul clădirilor cuplate pe o latură sau alipite la două e, sunt necesare operațiuni funciare de regrupare a parcelelor prin cumpărare cu exercitarea dreptului de preemțiune sau de expropriere de către administrația publică; pentru funcțiuni de interes general și locuințe se considerăconstruibile parcelele având minim 800 mpși un front la stradă de minim 18.0 metri în cazul construcțiilor izolate sau cuplate la un lateral și de minim 15.0 metri în cazul construcțiilor alipite la două e laterale.
În ceea ce privește amplasarea clădirilor același act a prevăzut că cele care adăpostesc funcțiuni publice reprezentative se pot amplasa izolat sau în regim continuu sau discontinuu; clădirile care adăpostesc funcțiuni de interes general și locuințe vor alcătui fronturi continue sau discontinue prin alipire la ele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor până la o distanță de 20.0 metri de la aliniament; în cazul în care parcela se învecinează cu o clădire care prezintă pe una dintre limitele laterale ale parcelei iar pe cealaltă latură se învecinează cu o clădire retrasă de la limita laterală a parcelei și având pe fațada laterală ferestre ale unor încăperi care necesită lumina ă, noua clădire se va alipi de ul existent iar față de limita opusă se va retrage obligatoriu la o distanță egală cu J din înălțime dar nu mai puțin de 4.0 metri; se interzice construirea pe linia de separație a asubzonei centrale de subzona preponderent rezidențială precum și dacă este limita care separă orice funcțiune de o parcelă rezervată funcțiunilor publice sau unei biserici ortodoxe; se admite numai realizarea cu o retragere față de limitele parcelei egală cu J din înălțimea la cornise dar nu mai puțin de 4.0 metri; clădirile se vor retrage față de limita posterioară la o distanță de cel puțin J din înălțimea clădirii măsurată la cornise dar nu mai puțin de 5.0 metri.
Același act cu privire la staționarea autovehiculelor a prevăzut că se admite numai în interiorul parcelei deci în afara circulațiilor publice; în cazul în care nu există spațiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj; aceste parcaje vor fi situate la o distanță de maxim 2, 50 metri, iar cu privire la aspectul exterior al clădirilor a prevăzut că va ține seama de caracterul general al zonei și de arhitecturaclădirilor din vecinătatecu care se află înrelații de co-vizibilitate; se va asigura o tratare similară fațadelor aceleiași clădiri având în vedere perceperea acestora de pe înălțimile înconjurătoare, aspectul clădirilor, reclamelor și elementelor de mobilier va fi subordonat cerințelor specifice unui centru de afaceri dictate de exprimarea prestigiului investitorilor.
Față de cele existente și stabilite în considerarea unei intervenții în zonă s-a solicitat avizarea și aprobarea unui nou PUZ și. Memoriul general ce face parte din proiectul întocmit în vederea aprobării planurilor - zonal/detaliu - cu privire la regimul tehnic menționează un,2%, =2,94 (74 dosar fond) respectiv POT max=80%, max=3 (105 dosar fond).
Din conținutul actelor arătate se observă că se cere derogare de anterior. Pentru aceste derogări nu există un studiu fundamentat sau o altă documentație justificativă care să releve de ce era necesară intervenția care este corelarea cu vecinătatea, cu funcțiunea dominantă a zonei. Simpla mențiune în memoriu ce se considerăoportună investiția fără alte precizări și în lipsa unor referate, studii de specialitate fundamentate nu este în măsură să demonstreze intervenția derogatorie și aceasta doar și numai avândîn vedere că se impunea o relație de co-vizibilitate în contextul în care potrivit planșelor casele din vecinătate au un regim de înălțime mic filele 102-103 dosar fond), iar potrivit dispozițiilor art.14 din HG nr.525/1996 se impunea asigurarea compatibilității.
Această documentație cerută de art.32 din Legea nr.350/2001 cât și cerută de art.14 din actul normativ arătat nu a fost făcută și nici afișată/informată public. Nici documentația derogatorie ce urmau a fi supuse adoptării hotărârii și nici intenția autorităților sau scopul avut în vedere cu privire la intervenția ce se dorea în zona pentru care anterior erau adoptate și PUZ nu a fost făcută public așa cum rezultă din dispozițiile mai sus enunțate. Or în acest context dat fiind inexistența unei documentații care să justifice și să demonstreze intervenția, în lipsa unui studiu, referat fundamentat obiectiv asupra intervenției derogatoare și în lipsa informării care să cuprindădocumentația avută în vedere la adoptarea hotărârii atacatesusținerile recurenților referitoare la neîntrunirea cerințelor legii în materie de construcții/activitate de amenajare și la reținerile primei instanțe sunt întemeiate și urmează a fi admise.
Desigur se susține de către recurentul Consiliul Local prin demersurile sale că raportat la dispozițiile Legii 350/2001, în practica urbanistică se admite că este solicitat când se intenționează modificări însă se omite a avea în vedere că derogator solicitat față de cel anterior pe aceiași parcelă trebuie să fie justificat așa cum cere art.32 din Legea nr.350/2001. Ori o justificare a intervenției așa cum s-a mai arătat nu a fost făcută nici chiar printr-o eventuală susținere că nu ar fi fost suficiente condițiile/regulile anterior aprobate cu privire la amplasament. Ca atare în lipsa unei documentații care să justifice și să demonstreze intervenția susținerile referitoare la practica avută sunt lipsite de relevanță și urmează a fi respinse.
Nici susținerile constând în aceea că la baza hotărârii ar fi stat referatul nr.-/43 consemnat în procesul verbal aceștia ar fi suficient deoarece se omite a avea în vedere că referatul este anterior tuturor demersurilor făcute de intimați pentru intervenția derogatorie, respectiv datează din 04.06.2007 și prin urmare la acel moment nici măcar intenția derogatorie nu putea fi cunoscută, dar și documentația memoriu tehnic înregistrat la autoritate la 2.11.2007 (52 dosar fond).
În plus nici susținerile legate de aceea că ar fi fost respectate prevederile vizând informarea nu pot fi primite întrucât nu a fost făcută în mod complet așa cum cere art.57. Nu era suficientă publicarea unui aviz și a hotărârii adoptate ci era necesar a se afișaintenția și scopulintervenției inclusiv afișarea conținutului documentației ce urma a fi aprobată pentru a se asigura accesibilitatea și transparența cerută de lege, respectiv pentru a se putea aprecia dacă intervenția este bună sau rea și a se decide în consecință. Cerința informării complete se impunea și ca o condiție a calității actului ce se aprobă dar și sub aspectul asigurării previzibilității și accesibilității - populației care trebuie să dispună de informări suficiente asupra regulilor ce se doresc a fi aprobate, să fie capabilă să prevadă într-o manieră rezonabilă consecințele ce pot apărarea dintr-un act determinat. Cum însă o informare corespunzătoare din perspectiva cerută de Legea nr.350/2004 nu a fost făcută susținerile intimaților vizând informarea sunt nefondate și urmează a fi respinse.
Așadar constatând cele mai sus arătate, Curtea în baza art.312 pr.civ. coroborat cu art.20 din Legea nr.554/2004 urmează a admite recursul, a casa hotărârea și rejudecând a admite acțiunea reclamanților și în consecință a anula al municipiului C-N nr. 797 din data de 18.12.2007 privind aprobarea PUZ și pentru imobilul situat în C-N,- beneficiar.
În temeiul art.274 pr.civ. intimatul va fi obligat să plătească recurenților suma de 6,35 RON cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanțiiG șiîmpotriva sentinței civile nr. 1664 din 26.09.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o casează și rejudecând cauza admite acțiunea reclamanților și în consecință:
Anulează al municipiului C-N nr. 797 din data de 18.12.2007 privind aprobarea PUZ și pentru imobilul situat în C-N,- beneficiar
Obligă intimatul să plătească recurenților suma de 6,35 RON cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
3 ex./19.02.2009
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Mirela Budiu, Mihaela Sărăcuț
