Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 1617/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.1617
Ședința publică din data de 17 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Stan Aida Liliana
JUDECĂTORI: Stan Aida Liliana, Nițu Teodor Tănăsică
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului P - Serviciul Public Finanțe Locale, cu sediul în P,-, județ P, împotriva sentinței nr.179 pronunțată în data de 7 aprilie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta - Auto P 1 SA, prin reprezentant., cu sediul în P, str. - (incinta nr.1, județ P).
Recursul este scutit de la plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-pârât Consiliul Local al Municipiului P-Serviciul Public Finanțe Locale, reprezentat de consilier juridic, în baza delegației nr.77442 /06.10.2009 aflată la dosar și intimata-reclamantă - Auto P 1 SA, reprezentată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale aflată la dosar fila 10.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul este motivat, scutit de la plata taxei de timbru și aflat la cel de-al doilea termen de judecată, după care,
Recurentul-pârât Consiliul Local al Municipiului P-Serviciul Public Finanțe Locale, reprezentat de consilier juridic, depune la dosar un set de înscrisuri în copie xerox, respectiv contract de execuție de lucrări în antrepriză, autorizație de construcție, contract de vânzare cumpărare, 2 planuri și act de dezmembrare prin lotizare, încheiere de intabulare și note scrise. Menționează că aceste înscrisuri se află și în dosarul de fond.
Solicită acordarea cuvântului în susținerea recursului.
Intimata-reclamantă - Auto P 1 SA, reprezentată de avocat, depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri în copie xerox, respectiv copie articol ziar, hotărârea nr.123, adresa nr.20658/2005, concluzii scrise și solicită acordarea cuvântului în combaterea recursului.
Curtea ia act de declarația părților prezente, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul-pârât Consiliul Local al Municipiului P-Serviciul Public Finanțe Locale, reprezentat de consilier juridic, solicită admiterea recursului și pe fond respingerea acțiunii formulată de către reclamantă.
Menționează că societatea reclamantă nu are calitatea de parc industrial, nu face parte din Asociația în participațiune a parcului industrial, respectiv nu are contract cu - SA.
Susține că există un contract de vânzare cumpărare prin care reclamanta a cumpărat un teren situat în intravilanul municipiului P și prin acest înscris, societatea reclamantă nu mai beneficiază de facilități fiscale și totodată, prin vânzare acest teren a ieșit din parcul industrial, devenind bun impozabil de la data transferului de proprietate.
Intimata-reclamantă - Auto P 1 SA, reprezentată de avocat, solicită respingerea recursului ca nemotivat, conform concluziilor scrise pe care le-a depus la dosar. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele,
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- si ulterior precizata, reclamanta - Auto P 1 SA a solicitat anularea Deciziei nr.391/30.07.2008 si anularea, în parte, a deciziei de impunere nr.-/20.06.2008 si a raportului de inspecție fiscală din data de 16.05.2008, toate întocmite de către Serviciul Public Finanțe Locale P, precum si obligarea pârâtului sa restituie sumele încasate in baza acestora.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca în perioada 22.02.2008-15.06.2008 reprezentanții pârâtului au efectuat verificări privind modalitățile de calcul și valorile privind impozitele pe bunurile mobiliare ale reclamantei, că în cadrul acestei inspecții fiscale a fost pusa la dispoziția inspectorilor întreaga documentație, inclusiv planuri cadastrale, însă consilierii nu au vrut sa o includă in raportul de inspecție fiscala, ci au considerat-o ca fiind aplicabila retroactiv, in condițiile în care în perioada 1991-2005 declarațiile reclamantei privind bazele de impozitare pentru terenuri si clădiri aveau ca punct de plecare ridicarea topo si schițele întocmite de proiectanți în perioada privatizării 1990-1993.
S-a mai susținut că, potrivit disp. art.250 pct.9 din codul fiscal, pentru imobilele din parcurile industriale se acorda scutiri de la plata impozitelor.
In dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar actele administrativ-fiscale contestate, declarații de impunere, contestația nr.522/2008, precum si un set de înscrisuri.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiata, arătând că la stabilirea impozitului pe clădiri s-au avut în vedere documentele puse la dispoziție de către reprezentanții reclamantei, că din acestea au rezultat diferențe la mijloace fixe, că impozitul a fost stabilit cu respectarea disp. art.253 din Codul fiscal, că s-a avut în vedere că unele mijloace fixe nu sunt reevaluate, iar altele sunt deja amortizate, precum și că, potrivit dispozitiilor art.250 pct.9 din Codul fiscal, scutirea de la plata impozitelor și taxelor locale se acorda pentru clădirile si terenurile proprietatea parcurilor industriale, iar nu pentru cele situate în incinta acestora.
După administrarea probatoriului cu acte și expertiză, instanța de fond pronunțat sentința nr.179 din data de 7 aprilie 2009, prin care a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta - Auto P 1 SA, în contradictoriu cu pârâta Consiliul Local al Municipiului P - Serviciul Public Finanțe Locale, a anulat decizia nr.391/30.07.2008 și, în parte, decizia de impunere nr.-/20.06.2008 și raportul de inspecție fiscala din data de 16.05.2008 - toate întocmite de către parat, a exonerat reclamanta de plata obligațiilor fiscale prevăzute în acestea - privind impozitul pe clădiri, taxa auto si taxa pentru reclamă și publicitate și a obligat pârâtul să restituie reclamantei suma totala de 57.626 lei, reprezentând impozit și taxe nedatorate, precum si dobânzi aferente, suma actualizata cu dobânda legala până la data plații efective.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut din înscrisurile depuse la dosar si din raportul de expertiza întocmit in cauza, că în mod gresit pârâtul a făcut aplicabilitatea disp. art.250 pct.9 fiscal, conform cărora nu se datorează impozit pentru clădirile din parcurile industriale.
Ca urmare, câtă vreme legiuitorul nu a făcut vreo distincție între clădirile din parcurile industriale proprietatea acestora și cele din parcurile industriale proprietatea altor subiecte de drept, tribunalul a apreciat că nu se poate retine distincția învederata de pârât - conform căreia scutirea se aproba doar pentru clădirile proprietatea parcurilor industriale.
Tribunalul a apreciat că modalitatea de calcul a impozitului, efectuată de către parat, este greșită, astfel că a reținut modalitatea stabilita de către expert, în mod detaliat, în cadrul raportului de expertiza, conform căreia reclamanta a achitat în plus impozit pe clădiri în sumă de 32.819,24 lei, suma care urmează sa fie restituita acesteia, împreuna cu dobânzile stabilite de către expert.
Referitor la taxa pentru reclama și publicitate, tribunalul a constatat că reclamanta a avut amplasat la sediul său un singur panou pe care erau trecute datele ei de identificare, acesta fiind, practic, firma societății, astfel că nu erau incidente disp. art. 271 din fiscal, care se referă la panouri sau afișaje amplasate în scop de reclama/publicitate în locuri publice.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Consiliul Local al Municipiului P - Serviciul Public Finanțe Locale, criticând-o pentru nelegalitate și susținând că terenurile și clădirile impozitate de organele de control sunt proprietatea - Auto P 1 SA și nu a Parcului P (deci nici clădirile și nici terenurile pe care sunt amplasate acestea nu fac parte din - P SA), astfel că în mod corect organele fiscale au stabilit și au calculat impozitul aferent acestora în sarcina reclamantei.
Referitor la calculul majorărilor de întârzie, s-a susținut că au fost calculate de organele fiscale potrivit art.119 alin.1 Cod procedură fiscală până la data de 21.04.2007.
În ceea ce privește concluzia Tribunalului Prahova potrivit căreia - Auto P 1SA nu datorează taxa pentru reclamă și publicitate, întrucât aceasta a avut amplasat la sediul său un singur panou, învederează că această taxă a fost calculată pentru o singură firmă amplasată în P,- în suprafață de 6 mp. și nu la sediul societății din str. -, cum în mod eronat a reținut instanța de fond.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței nr.179/07.04.2009 a Tribunalului Prahova, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
În dovedirea celor susținute în recurs s-au depus la dosar înscrisuri și o schiță de plan a Parcului P cu suprafețele și proprietarii acestora.
Prin concluziile scrise intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat susținând în esență că sentința recurată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate iar Tribunalul Prahovaa procedat corect la anularea Deciziei nr.39/2008 și în parte Decizia de impunere nr.-/2008 împreună cu raportul de inspecție fiscală emise de recurenta-pârâtă.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, precum și sub toate aspectele conform art. 3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursul este fondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Din dispozițiile Codului fiscal, respectiv art.257 alin.1) coroborat cu art.250 pct.9 rezulta cu claritate că nu se datorează impozit prin efectul legii, pentru clădirile și terenurile care sunt în proprietatea parcurilor industriale.
Intimata - Auto P 1 SA, nu se regăsește printre societățile asociate în participațiune în scopul constituirii societății administrator ce administrează parcul industrial.
Exploatarea parcului industrial se realizează pe bază de contracte comerciale încheiate între societatea administrator - SA și persoane juridice care pot desfășura activități specifice parcurilor industriale.
- Auto 1 P SA își desfășoară activitatea proprie în clădirile proprietatea sa, înregistrate în evidența contabilă, construite în baza autorizației nr.30/06.02.2006 emisă de Primăria Municipiului P, fapt pentru care datorează impozit pe clădiri bugetului local, potrivit art.253 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2593, încheiat la data de 11 iulie 2007, terenul situat în intravilanul Municipiului P, Șoseaua P-T, km.8, județ Pat recut în proprietatea exclusivă a - Auto 1 P SA, vânzător fiind - SA, societate comercială pe acțiuni, organizată ca parc industrial, înființată prin Hotărârea de Guvern nr.1069/2001.
La capitolul 3.2.3. din contractul de vânzare cumpărare încheiat în data de 11.07.2007 este specificat faptul că - Auto 1 P SA, în calitate de cumpărător se obligă "să suporte toate impozitele și taxele datorate în calitate de proprietar al terenului, începând cu data autentificării".
- Auto 1 P SA este o societate de sine stătătoare, proprietară a terenului, teren care prin cumpărare se desprinde din patrimoniul - SA și devine un lot supus calculului impozitului pe teren, situat în vecinătatea terenului proprietatea - SA, fapt dovedit de actele care atestă că intimata-reclamantă este proprietatea construcțiilor și a terenului în cauză.
În ceea ce privește taxa pentru reclamă și publicitatea - Auto 1 P SA datorează taxa de firmă de mp./an.
Începând cu data de 01.01.2004, această "taxă de firmă" a devenit "taxă pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate", conform art.271 alin.1 din Codul Fiscal.
Conform art.270 alin.1 din Codul Fiscal, beneficiarii de servicii de reclamă și publicitate în baza unui contract sau a unei astfel de înțelegere încheiat cu o altă persoană, datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate.
Aspectele reținute au fost dovedite de recurentă cu actele depuse în recurs, respectiv contract de execuție de lucrări în antrepriză, autorizație de construcție, contract de vânzare cumpărare, 2 planuri și act de dezmembrare prin lotizare, încheiere de intabulare.
Din înscrisurile respective rezultă cu certitudine că terenul parcului industrial a fost dezmembrat, părți din el făcând obiectul înstrăinării așa cum s-a întâmplat și în cazul intimatei, aceasta a devenit proprietara terenului pe care a construit clădirile pentru care datorează impozit potrivit legii.
Prin urmare imobilele aparținând reclamantei nu fac parte din parcul industrial, fiind proprietatea exclusivă a reclamantei-intimate aceasta având obligația achitării impozitului, așa cum a fost calculat de recurentă în baza dispozițiilor legale privind impozitul și taxele locale.
Astfel, impozitul pe clădiri a fost determinat în conformitate cu prevederile art.4 din OG nr.36/2002 privind impozitele și taxele locale, precum și prevederile art.249 al.1 și 2 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, iar impozitul pe teren a fost calculat în baza art.11 din OG nr.36/2002 privind impozitele și taxele locale și art.256 alin.1 și 2 din Codul Fiscal.
Față de cele precizate, reținând incidența în cauză a dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată și pe fond va respinge acțiunea ca nefondată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului P - Serviciul Public Finanțe Locale, cu sediul în P,-, județ P, împotriva sentinței nr.179 pronunțată în data de 7 aprilie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta - Auto P 1 SA, prin reprezentant., cu sediul în P, str. - (incinta nr.1, județ P).
Modifică în tot sentința recurată și pe fond respinge ca nefondată acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Stan Aida Liliana, Nițu Teodor Tănăsică
- - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal; Nr. Notificare 2130
Red. / tehnored. / 4 Ex./ 23.11.2009
Ds. fond - Tribunal P/ Jud. fond
Președinte:Stan Aida LilianaJudecători:Stan Aida Liliana, Nițu Teodor Tănăsică
