Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 177/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- DECIZIE Nr. 177/2009
Ședința publică de la data de 26 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vera Stănișor
JUDECĂTOR 2: Mona Gabriela Ciopraga
JUDECĂTOR 3: Morina
Grefier -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului promovat de pârâtul Primarul Comunei, împotriva sentinței civile nr.354 din 20 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns consilier juridic cu delegație de reprezentare din partea recurentului-pârât și consilier juridic din partea intimatului-reclamant Instituția Prefectului-Județul B (cu delegație de reprezentare fila 12 dosar).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei, de către grefier, după care:
Reprezentanta intimatei depune la dosar, în fotocopie, două exemplare după Ordinul nr.142 din 11 mai 2006 emis de Prefectul Județului B, un exemplar fiind comunicat reprezentantului recurentului, care solicită acordarea unui nou termen pentru a lua cunoștință de acest document și totodată pentru a achita taxa de timbru pusă în vedere de instanță.
Reprezentanta intimatei lasă la aprecierea instanței cererea reprezentantului recurentului.
Instanța, având în vedere că obligația de plată a taxei de timbru a fost stabilită pentru termenul din 29 ianuarie 2009, apreciază că nu se impune amânarea cauzei pentru achitarea taxei de timbru și lasă cauza pentru a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei se prezintă aceleași părți, iar reprezentantul recurentului depune chitanța de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Nemaifiind cereri de formulat sau alte chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul recurentului având cuvântul solicită admiterea recursului și a se casa sentința recurată sub aspectul admiterii excepției de inadmisibilitate a acțiunii, având în vedere că deși este introdusă în numele prefectului, este semnată de subprefect. Deși, conform prevederilor art.6(1) din Legea Prefectului, atribuții de control privind actele de control emise de primării le are doar prefectul și deci și dreptul de a ataca aceste acte în contencios administrativ, instanța de fond a făcut o confuzie între atribuțiile prefectului și ale subprefectului. Pe fondul cauzei, solicită a se constata că prefectul poate verifica doar legalitatea actelor emise de primării, nu și relațiile dintre aceste autorități și subordonații săi așa cum s-a întâmplat în situația de față, astfel încât rezultă că prefectul și-a depășit atribuțiile stabilite prin lege.
În concluzie, solicită, în principal, admiterea recursului pe excepția inadmisibilității acțiunii, iar în subsidiar admiterea recursului ca fiind fondat, a se modifica în tot sentința recurată și a se respinge acțiunea.
Reprezentanta intimatei-reclamante având cuvântul, solicită respingerea recursului atât pe excepția inadmisibilității acțiunii, având în vedere prevederile art.1 alin.1 și art.2 din Legea 340/2004, art.24 alin.1 lit.f din aceeași lege și art.1 și 3 din Legea 554/2004 cu privire la competența ce revine prefectului în promovarea acțiunilor în contencios administrativ formulate ca reprezentant legal al Instituției Prefectului, cât și pe fondul cauzei având în vedere că actul emis de recurentul-pârât nu respectă prevederile legii funcționarilor publici care nu prevede obligația de a se asigura un echipament de protecție sau o ținută specială angajaților primăriei.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
-deliberând-
Asupra recursului contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prin sentința civilă 354/20 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul - a fost respinsă excepția inadmisibilității, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul Instituția Prefectului - Județul B în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL COMUNEI, fiind anulată Dispoziția nr. 3524/2007 a Primarului comunei.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin Dispoziția nr.3524/31.12.2007 Primarul comunei a dispus ca funcționarii angajați în cadrul Primăriei vor purta ținută obligatorie.
S-a avut în vedere raportul secretarului comunei înregistrat sub nr.5941/21.12.2007, iar ca temei de drept s-au invocat Codul muncii, Legea nr.188/1999 privind statul funcționarului public, G nr.1209/2005, Legea nr.161/2003 și art. 14 alin.1 din Legea nr.90/1996 privind protecția muncii.
Cum decizia a fost atacată pentru motive de nelegalitate instanța a constatat că numai Legea nr.90/1996 ar putea constitui un temei de drept adecvat conținutului deciziei, celelalte legi invocate având un caracter general privind statutul și cariera funcționarului public.
Apărarea pârâtei este circumscrisă aceleiași legi privind protecția muncii.
Din întregul conținut al argumentației deciziei se constată că se încearcă diferențierea funcționarilor primăriei de ceilalți cetățeni cu care aceștia intră în contact potrivit raportului de autoritate.
Din întreg conținutul deciziei rezultă că funcționarilor publici li s-a impus o uniformă și nu un echipament de protecție astfel încât în mod greșit s-a indicat Legea nr.90/1996 modificată ca fiind temeiul juridic al deciziei.
Cu privire la faptul că acțiunea este semnată de subprefect în numele prefectului s-a constatat că instanța este legal învestită, acțiunea fiind formulată de instituția prefectului, care, conform Legii nr.340/2004, are atât dreptul, cât și obligația corelativă de a exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative, cum este cel dedus judecății, fiind lipsită de relevanță persoana fizică semnatară ce reprezintă persoana juridică.
Văzând că decizia a cărei anulare se cere este nelegală din punct de vedere al normelor de drept aplicabile, instanța a admis acțiunea și a anulat dispoziția nr.3524/2007 a Primarului comunei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, pârâtul Primarul comunei, legal timbrat cu timbru judiciar - 0,15 lei, taxă de timbru - 2 lei, anulate la dosar.
În motivarea recursului s-au susținut că în mod greșit a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii, având în vedere că doar prefectul are capacitatea juridică de drept public, exercitând în exclusivitate controlul legalității actelor administrative ale autorităților publice locale, iar acțiunea a fost semnată de către subprefectul G, fără a fi specificat "pentru", după cum prevede tehnica administrativă privind actele administrației. Fiind confundată Instituția Prefectului cu funcția prefectului s-a reținut greșit că instituția prefectului are obligația corelativă de a exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative, putând introduce acțiune în numele prefectului.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 123 al. 4 din Constituția României, între prefecți și primari nu există raporturi de subordonare, prefectul neputând cenzura raporturile de muncă dintre primar și funcționarii din subordine.
Legal citată, intimata Instituția Prefectului a fost reprezentată în fața instanței și, prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea recursului, arătându-se că acțiunea a fost introdusă de către prefect ca reprezentant al Instituției Prefectului Județului B, fiind semnată pentru prefect de către subprefectul G. Acțiunea a fost introdusă conform dispozițiilor art. 24 al. l lit. f (actual art. 19 al. l lit. e) din Legea 340/2004, art. 1 al. 8, art. 3 al. l din Legea 554/2004, în mod legal instanța de fond reținând faptul că ținuta stabilită prin Dispoziția nr. 3524/2007 a Primarului comunei nu este echipament de protecție, ci o uniformă.
La solicitarea instanței a fost depusă de către intimată Ordinul nr. 142/11 mai 2006 emis de Prefectul județului
Examinând recursul formulat pentru motivele arătate, în condițiile art. 304, 3041Cod procedură civilă, instanța îl apreciază ca fiind fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Motivele de recurs referitoare la modalitatea de soluționare excepției inadmisibilității acțiunii, excepție întemeiată pe împrejurarea că acțiunea formulată a fost semnată de către subprefect, și nu de către prefect, vizează aspectul procedural al exercitării de către subprefect a dreptului, recunoscut prefectului, de a formula acțiunea. În consecință, având în vedere principiul rolului activ al instanței prevăzut de art. 129 Cod procedură civilă în sensul calificării cererilor și apărărilor formulate de părți, din această perspectivă se impune a fi examinată cauza sub aspectul dovedirii calității subprefectului de reprezentant al prefectului pentru formularea acțiunii.
legislativă a dreptului prefectului, ca reprezentant al Guvernului pe plan local, de a verifica legalitatea actelor administrative ale primarului și de sesizare a instanței pentru luarea măsurilor necesare a fost realizată prin dispozițiile art. 1 al. 8, art. 3 al. l din Legea 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 19 al. l lit. e, art. 20 din Legea 340/2004 republicată.
Dispozițiile arătate recunosc dreptul de a formula acțiunea în contencios administrativ împotriva actelor administrative considerate nelegale doar prefectului, nu și instituției prefectului, aceasta din urmă fiind, conform dispozițiilor art. 2 al. l, 2 din Legea 340/2004 republicată, instituția publică organizată pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor ce îi revin potrivit Constituției și altor legi.
În situația în care lipsește titularul dreptului la acțiune - prefectul, exercitarea atribuțiilor acestuia se asigură de către subprefectul desemnat prin ordin al prefectului, conform dispozițiilor art. 3 al. 2 din HG 460/2006.
În prezenta cauză, la solicitarea instanței, intimata reprezentată de prefect, a depus la dosar Ordinul 142/11 mai 2006 emis de Prefectul județului B prin care începând cu data de 08 mai 2006 erau delegate subprefectului județului o serie de atribuții, fără a fi menționată și cea privind verificarea măsurilor întreprinse de către primar și sesizarea organelor competente în vederea stabilirii măsurilor necesare.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 6 al. 2 din legea 340/2004 exercitarea drepturilor instituției prefectului se realizează de către prefect sau de către o persoană anume desemnată prin ordin acestuia.
În aceste condiții, semnarea acțiunii de către subprefect în numele prefectului nu a fost justificată prin dovezile depuse la dosar, consecința care se impune constând în lipsa dovezii calității subprefectului de reprezentant al titularului dreptului la acțiune.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. l, 3 coroborat cu art. 304 pct. 9, art. 3041Cod procedură civilă și art. 161 alin. l teza a II-a, alin. 2, va fi admis recursul, va fi modificată în tot sentința recurată și în sensul admiterii excepției lipsei dovezii calității de reprezentant și anulării acțiunii.
Ținând seama de modul de soluționare a acestei excepții, nu se mai impune examinarea motivelor de recurs privitoare la fondul litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
Admite recursul contencios administrativ promovat de recurentul - pârâtPRIMARUL COMUNEI, județul B împotriva sentinței civile nr. 354 din 20 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - reclamantăINSTITUȚIA PREFECTULUI - JUDEȚUL
Modifică în tot sentința recurată, în sensul că:
Admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant și, în consecință, anulează acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Red. /11 martie 2009
Tehnored. 3 ex.
12 martie 2009
Președinte:Vera StănișorJudecători:Vera Stănișor, Mona Gabriela Ciopraga, Morina
