Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 183/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--5.11.2007
DECIZIA CIVILĂ NR.183
Ședința publică din 20 februarie 2008
PREȘEDINTE: Pătru Răzvan
JUDECĂTOR 2: Barbă Ionel
JUDECĂTOR 3: Olaru Rodica
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul și intervenienții, și, împotriva sentinței civile nr.655/17.09.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Consiliul Local, G și intervenienții intimați, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul recurent, pentru pârâtul intimat se prezintă avocat, lipsă celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la doar, prin registratura instanței, un înscris din partea lui intervenientului recurent.
Se constată că s-a depus la doar, prin registratura instanței, din partea pârâtului intimat concluzii scrise.
Se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, de către, G și o cerere de intervenție în favoarea reclamantului recurent.
Reclamantul recurent depune la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru de 2 lei și timbru judiciar de 0,3 lei, pentru timbrarea cererii de intervenție formulată de, G și la care sunt anexate extrase din ziare.
Reclamantul recurent și avocatul pârâtului intimat arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea, pune în discuție excepția neconstituirii legale a completului de judecată în primă instanță, în condițiile Legii nr. 262/2007 care a modificat art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Reclamantul recurent solicită admiterea excepției, casarea hotărârii atacate, trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Timiș și depune la dosar concluzii scrise.
Avocatul pârâtului intimat solicită respingerea excepției.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin încheierea nr.1583/15.03.2007, Înalta Curte de Casație si Justiție a dispus-/62/2004 al Tribunalului Brașov la Tribunalul Timiș, cu păstrarea actelor îndeplinite.
Anterior, cauza a fost strămutata de la Tribunalul Sibiu la Tribunalul Brașov prin încheierea nr.1166/26.03.2002 a Curții Supreme de Justiție.
Judecând după strămutări succesive în ordine cronologică, evoluția pricinii s-a derulat in modul următor:
Judecătoria Vâlcea, prin sentința civilă nr.6776/2.09.1999 și-a declinat competenta in favoarea Tribunalului Vâlcea, unde s-a format dosarul nr.5550/1999, strămutat la Tribunalul Sibiu prin Încheierea nr.754/3.03.2000 a Curții Supreme de Justiție.
În fața Tribunalului Sibiu, în dosarul nr. 2121/2000, a formulat cerere in interesul reclamantului intervenientul, care a solicita anularea HCL nr.49/1998 cu cheltuieli de judecata, motivând cu aceea ca prin desființarea a doua posturi-inginer sef si conducător auto - măsura adoptata este nelegala si vatămă interesele ale reclamntului precum si interesele sale personale.
Ulterior, în dos.nr.2497/2002, al Tribunalului Brașov au mai depus cereri de intervenție, G, si.
Prin cererea înregistrata la Judecătoria Vâlcea sub nr.5039/26.05.1999, reclamantula solicitat in contradictoriu cu pârâtul al orașului, ca prin hotărâre judecătoreasca sa se constate nulitatea absoluta a HCL nr.49/25.10.1998, prin care, la propunerea primarului din, consiliul local a restructurat in cadrul activității de Gospodărie Comunala, Zone, unicul post de conducere, respectiv postul de inginer sef deținut de reclamant, cu cheltuieli de judecata.
In fapt, reclamantul a arătat, că la data de 25.10.1998 la propunerea primarului s-a votat si aprobat statul de funcții, atât pentru personalul primăriei cat si pentru personalul activităților subordonate, in structura generalizata, fără nominalizare, aprobându-se un nr. total de 62 de posturi.
Cu acest prilej, in cadrul activității Gospodărie Comunala Zone, a fost restructurat postul reclamantului, acela de inginer sef sector, precum si postul de muncitor - șofer al numitului.
Reclamantul a mai arătat reclamant ca această restructurare, este gerată de anumite motive personale pe care le are primarul orașului si a dat de înțeles încă de la venirea sa in conducerea primăriei ca vizează reorganizarea activității, insa, premeditat a propus consiliului local, doar reducerea a doua posturi ( a reclamantului si a conducătorului auto), argumentând cu aceea ca in viitor, activitatea de Gospodărie Comunala Zone, va putea fi coordonata de către unul dintre viceprimari sau alte persoane din aparatul de conducere, insa nici unul dintre aceste persoane nu are studii de specialitate, insa reclamantul, apreciază ca, este singurul corespunzător si capabil sa conducă o activitate care necesita cunoștința de specialitate.
S-a mai arătat că inițial primarul in încercarea sa de a-l înlătura pe reclamant, a aplicat varianta desfacerii disciplinare a contractului de munca, precum si varianta detașărilor abuzive ilegale, ambele contestate de către reclamant la instanțele de judecata.
in aceste variante, s-a apelat la excluderea reclamantului prin adoptarea HCL nr.49/1998, adică prin reducerea postului de inginer sef sector, hotărâre pe care reclamantul apreciază ca fiind nelegala si abuziva, fiindu-i vătămate in mod grav drepturile ceea ce a generat implicarea si declanșarea prezentului litigiu.
Tribunalul Sibiu, prin sentința civilă nr.746/ C/22.04.2002, și-a declinat competenta judecării cauzei in favoarea Tribunalului Vâlcea.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia Civilă nr.103/27.01.2003, pronunțată în dosarul nr.4406/2002 a casat sentința susmenționata trimițând cauza la Tribunalul Brașov pentru a fi judecata cu litigiul obiect al dosarului nr.2497/2002.
La Tribunalul Brașov cauza a format obiectul dosarului nr.1415/2003, iar prin încheierea in 12.03.2003, acesta a fost conexat la dos.nr.2497/2002.
Prin sentința civilă nr.2933/C/2.07.2003, pronunțată de Tribunalul Brașov secția de contencios administrativ, in dosarul nr. 2497/2002, a fost respinsă acțiunea formulata de reclamant privind anularea HCL nr.49/98 si acțiunea din dosarul conexat nr.1415/2003, in contradictoriu cu paratul si.
Prin Decizia Civilă nr.103/R/15.04.2004, pronunțată în dosarul nr.144/R/C/2004, Curtea de Apel Brașova admis recursul petentului împotriva sentinței civile nr.2933//C/02.07.2003, pronunțata de Tribunalul Brașov in dosarul nr.2497/2002, pe care a casat-o in tot si a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Brașov sub nr.1644/COM/2004, devenit ulterior nr-.
Prin încheierea din 20.03.2007, pronunțată in dosarul nr-, Tribunalul Brașov, in baza adresei emisa de Înalta Curte de Casație și Justiție
- Secția de contencios administrativ fiscal, prin care s-a admis cererea de strămutare formulata de reclamant si intervenienții, si, a dispus scoaterea de pe rol a cauzei si înaintarea la Tribunalul Timiș, unde a fost înregistrata la data de 28.03.2007, sub același nr-.
Prin notele scrise, paratul prin reprezentantul sau legal Primarul orașului a solicitat respingerea acțiunii, invocând in principal perimarea ca urmarea suspendării judecații la data de 28.09.2004 si excepția autorității de lucru judecat cu trimitere la Sentința Civilă nr.262/1999, pronunțata de Tribunalul Vâlcea, irevocabila prin Decizia Civilă nr.277/R/C/1999 a Curții de Apel Pitești si excepția neîndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de 5 din Legea nr.29/1990.
Pe fondul cauzei se arată că acțiunea reclamantului este nefondată, hotărârea contestată fiind adoptată in conformitate cu dispozițiile Legii nr.69/1991, privind administrația publică locală, care abilitează autoritatea publica locala sa stabilească structura organizatorica, statul de funcțiuni si organigrama întregului personal din cadrul aparatului propriu.
In primul rând, instituția perimării invocata de parat nu operează in cauză, deoarece conform încheierii de ședința din 28.04.2004, cauza a fost suspendată de drept prin existenta certificatului nr.7189/13.07.2004 emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care se confirmă existenta pe rolul acestei instanțe a unei cereri de strămutare si prin care s-a dispus suspendarea judecații in dos. nr- (nr.vechi 1644/2004), până la soluționarea cererii de strămutare.
Nu subzista nici excepția autorității lucrului judecat care a mai fost ridicata de parat in dos.nr.2121/2000, al Tribunalului Sibiu, care a fost respinsă cu ocazia strămutării cauzei, J, păstrând actele îndeplinite.
Tribunalul Timișa respins si excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, in considerarea faptului ca aceasta procedura a fost legala îndeplinita, insă plângerea administrativa nu a fost rezolvată in termenul prevăzut de lege - sentința civilă nr.262/20.05.1999, pronunțată în dosarul nr.2121/2000, al Tribunalului Sibiu.
Pe fondul cauzei, Tribunalul Timiș, a apreciat ca acțiunea reclamantului astfel cum a fost formulata este neîntemeiata, iar pe cale de consecința urmează a fi respinsa pentru considerentele de fapt si de drept ce urmează:
Prin Hotărârea nr.49/25.10.1998, al orașului, Jud. V, a aprobat statul de funcțiuni pentru personalul de conducere a aparatului propriu si activităților subordonate, pentru un nr. de 62 posturi, din care 3 - personal de conducere, 14 - aparat propriu, 3 - personal de servire, 2 -bibliotecă, 30 - gospodărie comunală, 7- alte activități (apărare civila ) 3 -Casa de Cultura, iar, ca urmare acestei hotărâri au fost desființate doua posturi la activitatea de gospodărie comunala conform anexei 1 la hotărâre, respectiv cel de inginer sef deținut de reclamant si conducător auto deținut de numitul.
Potrivit, art.2 din hotărârea contestata, începând cu aceiași data s-au blocat pana la sfârșitul anului 1999 toate posturile existente in statul nominal de funcții cu excepția postului vacant de analist programator-ajutor.
La baza acestei hotărâri au stat: referatul de specialitate al compartimentului organizare-personal salarizare prin care se propune desființarea a doua posturi la sectorul sere, spatii si zone verzi; referatul compartimentului de gospodărie comunala, tehnic, investiții, acte care au avut in vedere încadrarea in limitele bugetare a activității de gospodărie comunala; HCL nr.46/1998, privind rectificarea bugetului local pe anul 1998, raportul comun de avizare al comisiilor pe domenii ale consiliului local, precum si avizul de legalitate al secretarului primarii.
Ulterior, prin Dispoziția nr.44/7.05.1999, primarul orașului, i-a desfăcut reclamantului contractul de munca in condițiile art.130 al.1 lit.a M, începând cu data de 10.05.1999, ca efect al desființării postului de inginer sef sere, spatii si zone verzi, conform HCL nr.49/1998.
Conform legii administrației publice locale, consiliile locale au competenta materiala generala in rezolvarea problemelor unităților administrativ teritoriale pe care le reprezintă, sau altfel spus, are inițiativa si hotărăște in condițiile legii, in toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege in competenta altor autorități publice locale sau centrale.
Din cadrul acestor atribuțiuni, potrivit art.20 lit.d din nr.69/1991,- privind administrația publica locala in vigoare la data adoptării hotărârii ce face obiectul acțiunii de față - consiliul local aproba, la propunerea primarului, organigrama, nr. de personal din aparatul propriu al consiliului, precum si regulamentul de organizare si funcționare a acestuia.
Totodată, aproba organigramele si nr. de personal la regiile autonome si la serviciile publice de specialitate ale consiliului local.
In exercitarea acestor atribuțiuni, deci, inclusiv cea prevăzuta la art.20 lit.d, consiliul local adopta hotărâri.
Art.44 lit.u din nr.69/1991, abilitează primarul sa elaboreze proiectul de statut al personalului, propune- persoane si salarizarea acestuia si le supune spre aprobare consiliului local.
Așadar, revine exclusiv autorității publice locale - in speță, - dreptul de a aprecia oportunitatea adoptării unor hotărâri care vizează organigrama si nr. de personal la regiile autonome si serviciile publice de specialitate din subordinea consiliilor locale, limitele dreptului de apreciere de care se bucura administrațiile publice sunt stabilite chiar prin lege, iar, in pricina de fata instanța constata ca aceste limite nu au fost depășite prin adoptarea hotărârii contestate de către reclamant.
De altfel, oportunitatea, dreptul de apreciere sau puterea discreționară a autorităților administrației publice reprezintă o anumita libertate de care se bucura administrația publica in activitatea de organizare a executării si de executare in concret a legilor, iar in cadrul controlului de legalitate, instanța de contencios administrativ este chemata sa verifice daca administrația publica nu s-a îndepărtat prin actul emis de scopul legii, sau altfel spus, daca prin actele administrativ săvârșite s-au urmărit scopuri străine interesului general, săvârșind astfel un exces sau deturnare de putere, care reprezintă intr-adevăr un viciu de legalitate, ipoteza in care actul administrativ va fi anulat.
In schimb, nemulțumirea reclamantului, reala fiind, este generata in principal de pierderea locului de munca, insa hotărârea contestata nu cuprinde nici o măsura referitoare la persoana reclamantului, iar decizia de desfacere a contractului de munca nr.44/7.05.1999, in condițiile art.130 lit.a CM, se putea ataca de către reclamant la data respectiva pe calea dreptului comun.
Așa fiind, întrucât se constata ca HCL nr.49/1998, este temeinică si legală, nu subzistă nici un motiv de nulitate a acestei hotărâri, fiind adoptata in baza si executarea legii, cu cvorumul necesar cerut de lege si adusa la cunoștința celor interesați, in temeiul art.1, art.10 si art.18 din nr.554/2004, acțiunea reclamantului a fost respinsă, conform dispozitivului care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
In temeiul art.274 Cod procedură civilă, reclamantul fiind in culpa procesuala, a fost obligat la plata cheltuielilor de judecata in suma de 4000 lei, reprezentând onorariu avocațial, conform CH nr.79/27.07.2007.
Prin sentința civilă nr. 655/17.09.2007, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timișa respinsexcepțiile invocate; respins acțiunea formulată de reclamantul, in contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al orașului, și G, având ca obiect anulare HCL, nr.49/1998, ca neîntemeiată; a respins in fond cererea de intervenție formulată in interesul reclamantului de intervenienții:, și și a obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecata către paratul Consiliul Local, in cuantum de 4000 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul solicitând admiterea recursului în baza art. 294 și următoarele Cod procedură civilă, coroborat cu art. 105-108 Cod procedură civilă privind nulitatea absolută imperativă a actelor de procedură ce au fost deja îndeplinite în cauză mai mult decât abuziv și defectuos, precum și coroborat cu art. 85-100 Cod procedură civilă și totodată în baza Legii nr. 554/2004, în temeiul inaccesului la justiție.
În motivarea recursului reclamantul recurent a invocat ca motive de recurs și art. 304 Cod procedură civilă, 312 Cod procedură civilă solicitând casarea în totalitate a sentinței Tribunalului Timiș, pe motiv că aceasta este deja lovită de nulitate absolută odată în plus și pentru faptul că a fost pronunțată cu încălcarea grosolană a competenței materiale, judecata în proces fiind făcută unilateral și dirijată politic fără a fi rezolvat fondul cauzei.
Reclamantul recurent mai arată că sentința atacată a fost pronunțată nelegal într-un complet de un singur judecător în loc de doi judecători.
La termenul din data de 20.02.2008, a fost depusă la dosar, prin registratura instanței, de către, G și o cerere de intervenție în favoarea reclamantului recurent.
Analizând actele dosarului, criticile recurentului prin prisma dispozițiilor art. 304 din Codul d e procedură civilă și examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3041din Codul d e procedură civilă,Curtea de Apel constată următoarele:
Examinând excepția nelegalei compuneri a completului de judecată, invocată din oficiu, Curtea observă că hotărârea recurată a fost pronunțată la data de 17.09.2007, de către un complet format dintr-un singur judecător.
Or, Curtea amintește că prin art. I, punctul 15 din Legea nr. 262 din 19 iulie 2007, pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, s-a dispus modificarea art. 10 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prevăzându-se: " litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.Completul de judecată este format din 2 judecători."
Fiind publicată în Monitorul Oficial la data de 30 iulie 2007, modificarea operată prin Legea nr. 262/2007 a intrat în vigoare la 3 zile de la data publicării, respectiv la data de 2.08.2007, conform art. 78 din Constituția României, în cuprinsul legii nefiind prevăzută o altă dată ulterioară pentru intrarea în vigoare
În aceste condiții, Curtea reține că, potrivit art. 10 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, se impunea soluționarea prezentei cauze în fond de către un complet format din doi judecători.
Având în vedere că sentința civilă nr. 655/17.09.2007 a Tribunalului Timișa fost pronunțată la data de 17.09.2007, de către un complet format dintr-un singur judecător, Curtea constată că această hotărâre a fost dată cu încălcarea dispozițiilor legale de ordine publică privind compunerea completului de judecată, fiind incidente în cauză dispozițiile art. 304 punctul 1 Cod de Procedură Civilă, conform cărora modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere "când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale".
Ținând seama de dispozițiile art. 312 alin. 3 teza I Cod de Procedură Civilă, conform cărora "modificarea hotărârii atacate se pronunță pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9, iar casarea pentru cele prevăzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 și 5, precum și în toate cazurile în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi,", Curtea - apreciind că recursul este întemeiat pentru considerentele expuse mai sus - îl va admite și va dispune casarea sentinței civile nr. 655/17.09.2007 a Tribunalului Timiș, iar în temeiul art. 312 alin. 5 Cod de Procedură Civilă, va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul Timiș, în vederea rejudecării cauzei și a pronunțării unei hotărâri judecătorești de către un complet legal compus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 655/17.09.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza la Tribunalul Timiș pentru rejudecarea cauzei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. /20.03.2008
Tehnored. /28.03.2008/ 2 ex.
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Judecător:
Președinte:Pătru RăzvanJudecători:Pătru Răzvan, Barbă Ionel, Olaru Rodica
