Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 185/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--16.01.2008
DECIZIA CIVILĂ NR. 185
Ședința publică din 20 februarie 2008
PREȘEDINTE: Pătru Răzvan
JUDECĂTOR 2: Barbă Ionel
JUDECĂTOR 3: Olaru Rodica
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T, împotriva sentinței civile nr. 759/23.10.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat Sindicatul Liber al Salariaților din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului T și pârâții intimați Consiliul Județean T și Direcția Generală a Finanțelor Publice T, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantul intimat domnul - Președintele Sindicatului, pentru pârâta recurentă se prezintă consilier juridic, lipsă celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, consilier juridic depune la dosar delegație pentru reprezentarea în cauză a pârâtei recurente.
Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri și nici excepții, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului formulat.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 759/23.10.2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins acțiunea care face obiectul dosarului nr- al Tribunalului Timiș si cea care face obiectul dosarului nr- al Tribunalului Timiș, acțiuni formulate de către reclamantul Sindicatul Liber al Salariaților din Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T in contradictoriu cu pârâții Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T, Consiliul Județean T și Direcția Generală a Finanțelor Publice T ca fiind rămasa fără obiect; a respins petitul privind obligarea pârâților la plata către reclamanți a sumelor solicitate cu titlu de prima de concediu in continuare și a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Timiș la data de 28.06.2007 sub nr- reclamantul SINDICATUL LIBER AL SALARIAȚILOR DIN DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI Tac hemat in judecata pe pârâții DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T, CONSILIUL JUDEȚEAN T și T solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care sa se dispună obligarea paraților de 1 si 2 la alocarea, calcularea si plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând primele de concediu începând cu data de 01.10.2003 si pana in prezent, si in continuare, actualizate cu indicele de inflație de la data scadentei si pana la data plații efective a fiecărei prime, obligarea paratei de 3 la eliberarea prin trezoreriile proprii a tuturor sumelor reprezentând prima de concediu astfel cum vor fi actualizate si calculate cu rata inflației, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea acțiunii reclamanții au arătat ca au calitatea de funcționari publici in cadrul Direcției Generale de Asistenta Sociala si Protecție a Copilului din T.
Reclamanții au precizat ca potrivit art.34 al.2 din nr.188/1999, republicată, privind statutul funcționarilor publici, funcționarii publici au dreptul pe lângă indemnizația de concediu, la o prima egala cu salariul de baza din luna anterioara plecării in concediu, care se impozitează separat.
Reclamanții menționează ca aceste prevederi legale nu au fost aplicate deoarece au fost suspendate prin fiecare lege a bugetului de stat pana la data de 31.12.2006. Se învederează ca suspendarea dreptului privind prima de vacanta este nelegala, invocând in acest sens disp.art.38 Codul Muncii si art.41al.2 si art.53 al.1 si al.2 din Constituția României, iar in cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendata printr-un alt act normativ de același nivel sau nivel superior, situație in care se vor prevedea in mod expres, data la care se produce suspendarea, precum si durata ei determinata, urmând ca la expirarea datei de suspendare, actul normativ sau dispoziția afectata de suspendare sa reintre de drept in vigoare. Reclamanții au menționat in cererea de chemare in judecata cu titlu exemplificativ o serie de decizii pronunțate de instanțe in litigii având același obiect.
In drept au fost invocate prevederile art. 34(fost 33) alin 2 din L 188/1999, art. 3 alin 1 din OUG 33/2001, art. 32 din L 744/2001, art. 10 alin 3 din L 631/2002, art. 9 pct. 7 din L 504/2003, art. 8 alin 7 din L 511/ 2004, art. 93 din L 188/1999 art. 38 art. 161 alin 4, art. 248 alin 3, art. 284 alin 1 din Codul Muncii, art. 2 pct. 1 lit. c și art. 112.proc.civ, art. 28 alin 1 și 2 din L 54/2003, art. 41 alin 2, art. 53 alin 1 și alin 2, art. 15 alin 2 și art. 16 alin 1 din Constituția României.
In dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar o serie de înscrisuri si anume lista reclamanților - funcționari publici pe care îi reprezintă, Statutul SINDICATULUI LIBER AL SALARIAȚILOR DIN DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T, sentința nr. 86/08.03.2006 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. 57/PJ/2006, practică judiciară constând în sentințe pronunțate de instanțele de judecată din țară în dosare cu același obiect.
Legal citata parata DGFP Taf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamantului in contradictoriu cu DGFP T, acesta neavând calitate procesuala pasiva in prezentul litigiu.
Legal citat paratul Consiliul Județean Taf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamntului.
In considerentele întâmpinării paratul menționează ca nu a existat nici un temei legal pentru includerea sumelor reprezentând prime de concediu in bugetele administrației publice locale.
Legal citat parata Direcția Generală de Asistenta Sociala si Protecție a Copilului din Taf ormulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii reclamantului.
In cuprinsul întâmpinării formulate parata menționează ca deși prin art. 34 alin 2 din Legea nr. 188/1999 s-a prevăzut prima de concediu, insa aceasta prevedere a fost suspendata succesiv, pana in anul 2006 inclusiv. Parata a învederat ca neacordarea primelor este rezultatul apariției unor norme legale si nu refuzului paratei de a achita aceste sume.
Prin serviciul registratura din data de 23.08.2006 reclamantul a depus la dosar răspuns in cuprinsul căruia a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a DGFP T întrucât aceasta instituție este depozitarul drepturilor bănești, implicit a primelor de concediu solicitate.Reclamantul a învederat ca in cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuala activa aparține celui care se poate prevala de acest interes iar calitatea procesuala pasiva aparține celui fata de care se poate realiza interesul respectiv.
Prin sentința civila nr. 2239/07.09.2006 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timiș a admis acțiunea reclamantului astfel cum a fost formulata, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a DGFP T.
Prin sentința menționata s-a dispus obligarea paraților de 1 si 2 la alocarea, calcularea si plata către reclamanți-membrii ai sindicatului a drepturilor bănești reprezentând prime de concediu egale cu salariul de baza din luna anterioara plecării in concediu care se impozitează separat, începând cu luna octombrie 2003 pana in prezent, precum si in continuare, actualizate cu indicele de inflație de la data scadentei si pana la plata efectiva a primelor.
Împotriva sentinței menționate au formulat recurs Direcția Generală de Asistenta Sociala si Protecție a Copilului din T si Consiliul Județean T.
Prin decizia civila nr. 2823/19.12.2006 pronunțată în dosarul nr-, Curtea de Apel Timișoaraa admis recursurile declarate de către parate si a casat sentința atacata, trimițând cauza spre rejudecare instanței de contencios administrativ si fiscal din cadrul Tribunalului Timiș.
In considerentele deciziei, instanța de control a reținut ca in speța se pune in discuție inculcarea drepturilor funcționarilor publici iar competenta de a judeca litigii in cu acest obiect aparține secției de contencios administrativ a tribunalului.
Împotriva deciziei menționate a formulat contestație in anulare reclamantul, contestație care a fost respinsa prin decizia civila nr. 132/21.02.2007 pronunțată în dosarul nr- al Curții de Apel Timișoara, reținându-se in decizie ca nu a fost demonstrat interesul uzitării acestei cai de atac.
Pe rolul secției de contencios administrativ a Tribunalului Timiș cauza a fost înregistrata sub nr-, la data de 13.02.2007.
Aceeași cauza a fost înregistrata la Tribunalul Timiș sub nr-, la data de 04.04.2007.
Reclamantul a solicitat instanței conexarea celor doua dosare, invocând in acest sens excepția de litispendența.
In ședința din data de 16.06.2007 instanța de fond a admis excepția de litispendența si a conexat cele doua dosare, întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 163 alin 1 Cod procedură civilă, si anume exista identitate de parți, obiect si cauza.
Analizând actele si lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința nr. 2239/07.09.2006 pronunțata de Tribunalul Timișa fost admisa acțiunea reclamantului, ca reprezentant al membrilor de sindicat, funcționari publici, si s-a dispus obligarea paraților de 1 si 2 la alocarea, calcularea si plata către reclamanți-membrii ai sindicatului a drepturilor bănești reprezentând prime de concediu egale cu salariul de baza din luna anterioara plecării in concediu care se impozitează separat, începând cu luna octombrie 2003 pana in prezent, precum si in continuare, actualizate cu indicele de inflație de la data scadentei si pana la plata efectiva a primelor.
In motivarea sentinței Tribunalul a reținut ca reclamanții, au calitatea de angajați și își desfășoară activitatea profesională ca și funcționari publici la parata Autoritatea de Sănătate Publica T.
Potrivit art.34 al.2 din Legea nr.188/1999 republicată, funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de baza din luna anterioară plecării in concediu, care se impozitează separat.
Așadar, dreptul la prima de concediu s-a născut din lege, ca drept subiectiv care conferă titularului prerogative in virtutea cărora poate pretinde subiectului pasiv a raportului juridic născut sa efectueze o anumita prestație pozitiva, respectiv de a plații suma de bani ce reprezintă prima de concediu.
Instanța a reținut ca in urma comunicării sentinței civile menționate mai sus a fost emisa dispoziția nr. 777/19.10.2006 prin care s-a dispus serviciilor de specialitate punerea ei in executare.
In conformitate cu dispoziția emisa de către Directorul executiv la data de 19.10.2006 s-a dispus punerea in executare a sentinței civile nr. 2239/07.09.2006, iar Serviciul Resurse Umane, Organizare, Salarizare si serviciul Financiar Buget va proceda la calculul si plata către funcționarii publici, membrii de sindicat, care au avut calitatea de reclamanți in dosarul in care a fost pronunțată sentința menționata a drepturilor bănești reprezentând prime de concediu egale cu salariul de baza din luna anterioara plecării in concediu, care se impozitează separat, începând cu luna octombrie 2003 pana in prezent, precum si in continuare, actualizate cu indicele de inflație de la data scadentei si pana la plata efectiva a primelor.
La dosarul nr- al Curții de Apel Timișoara au fost atașate ordinele de plata din care rezulta achitarea sumelor datorate de către parați către reclamant, in calitate de reprezentant al funcționarilor publici, membrii de sindicat.
Totodată reprezentantul reclamantului a declarat in fata instanței ca membrii de sindicat au încasat sumele de bani care au făcut obiectul sentinței civile nr. 2239/07.09.2006, si anume drepturile bănești reprezentând prime de concediu aferente perioadei 2003-2006, actualizate, astfel cum au fost solicitate.
Instanța de fond a constatat ca parații si-au îndeplinit obligația legala de a achita membrilor SINDICATULUI LIBER AL SALARIAȚILOR DIN DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T drepturile bănești reprezentând prime de concediu egale cu salariul de baza din luna anterioara plecării in concediu, începând cu luna octombrie 2003 pana in momentul introducerii acțiunii, si anume anul 2006, precum si in continuare, actualizate cu indicele de inflație de la data scadentei si pana la plata efectiva a primelor. Parații aveau obligația sa achite drepturile bănești solicitate prin prezenta acțiune către funcționarii publici întrucât raportul de serviciu dintre funcționarul public si autoritățile sau instituțiile publice din care aceștia fac parte, trebuie sa se bazeze pe principiul bunei - credințe, al consensualității obligațiilor si drepturilor, inclusiv cele pecuniare, căzute in sarcina fiecărei părți, cu îndeplinirea si realizarea obligațiilor și răspunderilor ce decurg din fisa cu atribuțiunile de serviciu, dar și cu plata integrala a muncii prestate, având in vedere complexitatea, importanta și finalitatea muncii, plata tuturor drepturilor salariale datorate, condițiile in care aceste drepturi sunt stabilite, trebuie efectuate in sprijinul realizării si aplicării normelor juridice, inclusiv cele cuprinse in Legii nr.188/1999, republicată.
Instanța de fond a reținut ca pârâții și-au îndeplinit de buna voie obligația legala, litigiul fiind astfel tranșat înainte de soluționarea prezentului dosar, precum si a dosarului conexat. In ceea ce privește petitul privind obligarea pârâților la plata către reclamanți a sumelor solicitate cu titlu de prima de concediu in continuare instanța de fond a respins acest petit motivat de împrejurarea ca instanța nu a putut acorda drepturi bănești pentru viitor, întrucât acordarea acestor drepturi este strâns legata de dovedirea calității active ale beneficiarilor, care in viitor, pot înceta raporturile de serviciu cu pârâții. Reclamanții nu au invocat in sprijinul acestei solicitări nici un temei legal si, totodată, nu au individualizat perioada de timp in viitor, după anul 2006, când au introdus acțiunea de chemare in judecata, pentru care solicita drepturile bănești constând in primele de concediu.Instanța constata ca pârâții si-au îndeplinit obligația legala in sensul ca au achitat reclamanților primele de concediu, actualizate, aferente anilor 2003-2006.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T solicitând admiterea recursului, rejudecarea cauzei pe fond și respingerea acțiuni reclamantului intimat ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului pârâta recurentă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T arată că prin sentința civilă nr. 759/23.10.2007, Tribunalul Timișa obligat pârâta să plătească reclamantului intimat prima de concediu prev. de art. 34 al.2 din Legea nr. 188/1999, aferentă anilor 2003, începând cu data de 01.10.2003,2004, 2005 până în prezent și în continuare.
Tribunalul Timișa respins acțiunea reclamantului intimat pe motiv că acești bani au fost plătiți la data sentinței atacate, fără a mai judeca pe fond cauza. Recurenta arată că respectivele sume au fost plătite de către DGASPC T, dar aceasta s-a făcut pe baza sentinței civile nr. 2239/07.09.2006 a Tribunalului Timiș emisă de o instanță necompetentă, în speță Secția Civilă - Litigii de Muncă a Tribunalului Timiș, care era definitivă și executorie la data respectivă.
DGASPC Taf ost nevoită să pună în executare o sentința civilă pronunțată de către o instanță necompetentă material, care ulterior a fost casată de către Curtea de Apel Timișoara, cu retrimitere spre rejudecare, la Tribunalul Timiș - Secția Comercială și de Contencios Administrativ.
Pe fondul cauzei recurenta arată că dispozițiile art. 34 al. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici cu privire la prima de concediu au fost suspendate până la data de 31.12.2006, iar limitarea dreptului la prima de concediu nefiind rezultatul încheierii unui acord colectiv de muncă, emiterii unui act administrativ de către o instituție publică sau a unei alt fel de tranzacții, ci a apariției în fiecare an a unor acte normative, respectiv legi ale bugetelor de stat pentru fiecare an bugetar. Din acest motiv recurenta, începând cu anul 2003 s-a aflat în imposibilitatea de a acorda funcționarilor publici prima de concediu.
Recursul formulat de către pârâtă este lipsit de interes și prin urmare va fi respins ca atare.
Curtea constată că prin sentința civilă nr. 759/23.10.2007 pronunțată în dosarul nr-, atacată cu recurs în prezenta cauză, a fost respinsă acțiunea promovată de către Sindicatul Liber al Salariaților din Direcția Generală și Protecția Copilului T, acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 34 al.2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Cum acțiunea formulată împotriva pârâtei recurente a fost respinsă, indiferent din ce motiv, recursul este lipsit de interes, astfel că examinarea motivelor invocate de către recurentă este superfluă.
Față de această situație, Curtea, potrivit art. 312 Cod procedură civilă urmează să respingă recursul pârâtei împotriva sentinței civile nr. 759/23.10.2007 pronunțată în dosarul nr-, de către Tribunalul Timiș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T, împotriva sentinței civile nr. 759/23.10.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20.II.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. /15.04.2008
Tehnored. /22.04.2008/2 ex.
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Judecători:,
Președinte:Pătru RăzvanJudecători:Pătru Răzvan, Barbă Ionel, Olaru Rodica