Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 2375/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2375
Ședința publică din 7 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTORI: Floarea Tămaș, Eleonora Gheța Maria Hrudei
- -
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare recursul formulat de către pârâtul PRIMARUL COMUNEI, împotriva Sentinței civile nr. 167/CA din 27 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat PREFECTUL JUDEȚULUI B-N, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale - Legea nr. 340/2004.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta reclamantului intimat Prefectul județului B-N, consilier juridic - care depune delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la al doilea termen de judecată, este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.
Raportat la cauza dedusă judecății se reține că recursul este declarat în termen și că la data de 9 septembrie 2009, după dezbaterile de la termenul precedent, a sosit la dosarul cauzei, prin fax înregistrat la registratura instanței, întâmpinare din partea reclamantului intimat Prefectul județului B-N, iar la data de 11 septembrie 2009 s-a înregistrat la dosar aceeași întâmpinare în original, prin intermediul căreia se solicită respingerea recursului și, totodată, judecarea cauzei în lipsă.
Reprezentanta în instanță a reclamantului intimat Prefectul județului B-N depune la dosar, cu titlu de practică judiciară, două sentințe civile pronunțate de Tribunalul Bistrița -N și arată că nu are alte cereri.
Curtea, în temeiul art. 150.pr.civ. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul cu privire la recursul formulat.
Reprezentanta reclamantului intimat Prefectul județului B-N solicită respingerea recursului și menținerea ca fiind temeinică și legală a hotărârii pronunțate de Tribunalul Bistrița -N apreciind că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 304.pr.civ. în ceea ce privește motivele de recurs. Susține oral motivele expuse în întâmpinarea depusă arătând că susținerile recurentului potrivit cărora drepturile acordate prin Dispoziția nr. 373/2008 au fost acordate, în baza acordurilor și contractelor colective, aprobate de către Consiliul Local și care nu au fost atacate de către prefect, nu au relevanță în condițiile în care drepturile salariale aprobate de Consiliul Local nu pot fi decât acelea prevăzute de actele normative în vigoare la acea dată, respectiv OG nr. 6/2007, aprobată prin Legea nr. 323/2007 și modificată prin OG nr. 9/2008 și OG nr. 10/2008, precizând că celelalte drepturi salariale sau alte drepturi bănești ce pot fi negociate de către sindicate sunt numai cele prevăzute la art. 22 din nr. 833/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.167 pronunțată la data de 27.03.2009 în dosar nr- al Tribunalului Bistrița -N s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Prefectul Județului B-N; a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul Prefectul Județului B-N împotriva dispoziției nr.373/30.04.2008 emisă de Primarul comunei și în consecință s-a dispus anularea parțială a dispoziției nr.373/2008 emisă de Primarul comunei referitor la sporul de fidelitate față de instituție și la sporul de mobilitate pentru angajați care desfășoară activități pe teren și obligat primarul comunei să recupereze sumele acordate cu titlu de sporuri de fidelitate și de mobilitate.
Pentru a dispune astfel instanța reținut că acordarea unor drepturi salariale, altele decât cele stabilite prin lege pentru personalul contractual și pentru funcționarii publici, este ilegală chiar dacă la baza stabilirii acestor drepturi stă o dispoziție din Contractul Colectiv de Muncă, o hotărâre a consiliului local, sau acordul pentru aprobarea raporturilor de serviciu.
Potrivit disp.art.12 alin.1 din 130/2006 privind Contractul Colectiv de Muncă, între părți se pot negocia contractele colective care se încheie, dar nu este admis a se negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Conform disp.art.1 din OUG nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, cu modificările și completările ulterioare, se prevede că pentru activitatea desfășurată personalul contractual din sectorul bugetar primește un salariu de bază precum și celelalte drepturi salariale prevăzute prin dispoziții legale în vigoare, corespunzătoare fiecărui domeniu de activitate.
Nici OG nr.6/2007, OG nr.92008 și OG nr.10/2008 care reglementează drepturi salariale ale personalului bugetar nu prevăd acordarea sporului de fidelitate, a sporului de pentru lucru sistematic cu publicul ori a sporului de mobilitate pentru personalul care prin natura funcției are atribuțiuni de deplasare în teren, iar astfel de drepturi salariale nu pot fi negociate prin contractul colectiv de muncă pentru salariații bugetari, din considerentele anterior menționate.
Pe de altă parte, prin dispoziția atacată au fost încălcate și prevederile art.14 (3) din nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, modificată, conform cărora nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale și nici nu poate fi angajată și efectuată din aceste bugete dacă nu există bază legală pentru această cheltuială.
Împotriva soluției menționate a declarat recurs Primarul comunei, comuna solicitând admiterea acestuia și anularea sentinței.
În susținerea celor solicitate s-a arătat că acordul colectiv și contractul au fost supuse controlului de legalitate adoptate prin hotărârea deliberativă ce a primit avizul și în aceste circumstanțe decizia este rezultatul îndeplinirii obligației instituite de lege de a pune în executare hotărârea consiliului.
Tot astfel se arată că sentința atacată nu analizează împrejurarea că la baza emiterii stă hotărârea consiliului; că acordarea sporurilor s-a făcut în baza contractului colectiv, a principiului autonomiei și posibilității de negociere a drepturilor.
Totodată se arată că susținerea instanței cu privire la obligarea la recuperare este greșită deoarece procedura referitoare la răspunderea patrimonială este reglementată distinct pentru funcționarii publici.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea recursului în considerarea că drepturile bănești instituite prin actul atacat nu se încadrează în situațiile prevăzute de lege și nu pot fi negociate.
Analizând argumentele aduse prin recursul declarat în raport de normele juridice incidente, de art.304 pr.civ. Curtea reține că acestea nu pot conduce la modificarea sau casarea hotărârii atacate.
În acest sens se reține că dispozițiile legale în materie stabilesc în mod strict și limitativ domeniile în care pot fi stabilite măsuri prin acordurile dintre autoritățile publice și sindicatele reprezentative. Astfel, legea privind statutul funcționarilor publici și HG nr.833/2007 prevăd că autoritățile și instituțiile publice pot încheia anual în condițiile legii acorduri care să cuprindă măsuri referitoare la constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă; sănătate și securitate, programul zilnic de lucru, pregătirea profesională și alte măsuri decât cele prevăzute de lege referitoare la protecția celor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale sau desemnați ca reprezentanți ai funcționarilor publici.
Din actele normative arătate rezultă că pot fi negociate acorduri numai cu privire la măsurile exprese respectiv îmbunătățirea condițiilor de muncă, sănătate și securitate în muncă și doar în domenii care nu constituie obiect de reglementare a unor dispoziții legale speciale, negocierea unor clauze referitoare la drepturi a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale sunt interzise potrivit Legii nr.136/1996.
Cu alte cuvinte legiuitorul a recunoscut în favoarea autorităților posibilitatea de a negocia și încheia acorduri dar condiționat de respectarea dispozițiilor instituite prin actele normative anterior enunțate.
În cauză cele invocate a fi fost aprobate prin actul atacat dat și în baza unor hotărâri, acord sau contract în contextul reprezentării tuturor funcționarilor nu vizează măsuri în sensul actelor normative. Cum astfel de măsuri - dotare, durata zilnică de lucru nu sunt vizate în mod concret s-a reținut de instanță - că acordarea sporurilor bănești este ilegală. Desfășurarea activității cu publicul sau pe teren intră în atribuțiile de serviciu ca atribuții firești, normale, compensarea bănească nefiind o condiție de valabilitate a acestei obligații.
Evident se susține de recurenți că trebuia avut în vedere hotărârile adoptate și că astfel s-ar justifica pretențiile. Atare susțineri nu pot fi reținute întrucât în cazul funcționarilor publici drepturile bănești, respectiv sporuri, sume de bani pentru activitatea desfășurată se acordă de lege. Legea stabilește în cazul funcționarilor cu privire la drepturile bănești că se compun din salariul de bază, sporuri de vechime între acestea neincluzându-se și drepturi pentru program cu publicul sau program de teren. este permisă doar pentru măsuri de îmbunătățire a condițiilor - dotări pregătire nu și pentru drepturi bănești acestea nefăcând parte din categoria drepturilor ce pot fi negociate.
Prin urmare în condițiile în care drepturile invocate nu sunt cuprinse în cele expres reglementate în mod greșit se reține de recurenți că sporurile ar fi justificate. Acordarea drepturilor bănești/sporuri este justificată pe baza principiului legalității nu a acordării și în alte instituții a practicii. Salarizarea anumitor categorii de personal bugetar este reglementată prin legi speciale iar în condițiile acestor legi salariul se stabilește în funcție de domeniul de activități specifice nu de similititudinea cu alte activități.
Ca atare în condițiile în care legea nu a prevăzut sporuri pentru activități cu publicul sau pe teren această activitate făcând parte din atribuțiile de serviciu pentru care se primește salariul în mod greșit se reține că cele adoptate prin hotărârea consiliului ar fi legale.
Nici susținerile recurenților referitoare la recuperarea sumelor nu pot fi reținute deoarece în executarea atribuțiilor primarul are obligația de a veghea ca sumele acordate necuvenit să fie recuperate și întrucât s-a dispus anularea actului pe care acestea se fundamentau în mod corect s- apreciat de instanța de fond că primarul trebuie obligat la declanșarea demersurilor în vederea recuperării sumelor aferente acestor drepturi.
Prin urmare constatând că nu sunt motive întemeiate în baza art.312 pr.civ. coroborat cu art.20 din Legea nr.554/2004, Curtea va respinge recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat dePrimarul comuneiîmpotriva Sentinței civile nr. 167 din 27.03.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Floarea Tămaș, Eleonora Gheța Maria Hrudei
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
4 ex./26.10.2009
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Eleonora Gheța Maria Hrudei
