Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 465/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

- Secția de contencios administrativ și fiscal

DECIZIA CIVILĂ NR.465/R/CA-. Dosar nr.1809/119/R/CA-./2008

Ședința publică din data de: - 16 Iunie 2009

PREȘEDINTE: Maria Ioniche judecător

- - - - judecător

- - - - judecător

- - grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul Consiliul Local Tg.S împotriva Sentinței civile nr.135 din data de 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna - Secția civilă în dosarul nr-, având ca obiect "anulare act emis de autoritate publică locală"

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedură îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza de față au avut loc asupra recursului în ședința publică din data de 9 iunie 2009, când părțile au lipsit, conform celor consemnate prin încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 16 iunie 2009.

Instanța, în urma deliberării, a pronunțat hotărârea de mai jos:

CURTEA:

Asupra recursului de față, constată că:

La data de 07.11.2008, Prefectul Județului C, a formulat acțiune prin care a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local Tg.S, solicitând anularea ca nelegală Hotărârii Consiliului Local Tg.S nr.128/14.10.2008 privind organizarea referendumului local în vederea consultării cetățenilor din municipiul Tg.S, privind modificarea limitelor teritoriale ale județului C, conform inițiativei legislative "Statutul de autonomie al ținutului secuiesc".

Acțiunea reclamantului a format obiectul dosarului nr- al Tribunalului Covasna.

Instanța de fond, analizând actele și lucrările dosarului, a pronunța Sentința civilă nr.135/12.02.2009, prin care a dispus admiterea acțiunii formulate de reclamantul Prefectul Județului C, împotriva pârâtului Consiliul Local Tg.S și a anulat Hotărârea nr.128/14.10.2008, emisă de pârât.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt și în drept, următoarele:

Prin hotărârea nr. 128/14.10.2008, Consiliul local Tg.S hotărât organizarea referendumului în mun.Tg.S la data de 30 noiembrie 2008 pentru a consulta cetățenii în vederea modificării teritoriale a județului conform inițiativei legislative "Statutul de autonomie al S".

Deoarece cetățenii trebuiau să se pronunțe în raport de cuprinsul statutului, instanța de fond a reținut că practic, obiectul referendumului îl reprezintă inițiativa legislativă "Statutul de autonomie al S".

Instanța de fond, examinând dispozițiile art.1, 3, 5, 10, 11, 12, 22, 23, 24, 28, 33, 34, 49 și 51, reținut că Statutul mai prevede la capitolul VI, VII, IX, diferite reglementări cu privire la folosirea limbii materne în învățământ, viața culturală, justiție precum și reglementări referitoare la chestiuni de ordin financiar.

Obiectul referendumului a cărui organizare s-a dispus prin Hotărârea nr.128/2008 emisă de pârât, este înființarea unității administrativ teritoriale S prin lege organică și apartenența municipiului Tg. la acest ținut.

Din conținutul hotărârii ca și din cel al proiectului de statut, s-a constatat însă că prin referendum cetățenii sunt convocați să se pronunțe cu privire la organizarea unei noi unități administrativ teritoriale. În speță nu se urmărește modificarea limitelor teritoriale ale județului C, ci crearea unei regiuni, compusă din teritoriul actual al județului C, al județului H și a unei părți din județul

Conform art.13 alin.1 din Legea nr.3/2000 "problemele de interes deosebit din unitățile administrativ teritoriale și subdiviziunile administrativ teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condițiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local".

3 al aceluiași articol prevede că "proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor, județelor, se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ teritoriale respective prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie".

Art.14 alin.1 prevede că "problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau județene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor județeni".

În raport de aceste texte, instanța de fond a reținut că mai întâi se pune problema de a ști cu privire la care chestiuni se pot pronunța cetățenii unei unități administrativ teritoriale. Față de textele legale menționate, locuitorii unei comune, oraș, municipiu, județ, se pot pronunța cu privire la chestiunile de interes deosebit, chestiuni de interes local al unității administrativ teritoriale respective.

Ca urmare, instanța de fond a analizat dacă poate consiliul local al unei comune ori al unui oraș sau municipiu să stabilească problemele care constituie obiectul referendumului și care exced limitelor unității administrativ teritoriale respective.

Instanța de fond a apreciat că orice chestiune pe care legea o permite a face obiectul unui referendum, trebuie să facă obiectul unei hotărâri a autorității publice de la nivelul unității administrativ-teritoriale respective.

În speță, după cum susține pârâtul, prin hotărârea adoptată s-a urmărit organizarea referendumului pentru modificarea limitelor teritoriale ale județului Tribunalul a reținut că problema ce face obiectul referendumului nu se referă la limita unității administrativ teritoriale a comunei.

Organizarea unui referendum care să privească întregul județ - respectiv modificarea limitelor județului - față de dispozițiile legale amintite, nu putea cădea decât în competența consiliului județean. Într-o asemenea situație, prin hotărâre se putea stabili ca organizarea referendumului să se facă în toate comunele și orașele din județ ori numai în unele din acestea.

Față de cele expuse, s-a apreciat, în primul rând că, în cauză, Consiliul local al mun.Tg.S și-a depășit atribuțiile legale în ce privește stabilirea problemei ce face obiectul referendumului.

Pe de altă parte, separat de cele expuse mai sus, instanța de fond a reținut că dispozițiile referitoare la referendum trebuie corelate cu cele din Constituție și legea administrației publice locale.

Conform art.22 din Legea nr.215/2001, republicată și modificată, se prevede că "delimitarea teritorială a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se stabilește prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin legi și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ teritoriale respective, prin referendum care se organizează potrivit legii".

Conținutul acestui articol vine în sprijinul aprecierii făcute mai sus în sensul că, de principiu, modificarea limitelor teritoriale ale unui județ necesită consultarea cetățenilor din județ și nu la nivelul orașului sau al comunei.

Art.3 alin.3 din Constituție prevede că "teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii".

Prin hotărârea ce formează obiectul prezentului dosar, se intenționează consultarea cetățenilor în vederea creării unei alte forme de organizare administrativ teritoriale, respectiv a unei regiuni autonome, care nu se regăsește în reglementarea actualei Constituții.

În raport de principiul supremației Constituției, înființarea regiunii " S" prin lege organică se poate realiza numai în condițiile în care Constituția este revizuită.

Ca urmare, instanța de fond a mai reținut că, chestiunea în discuție, contrar susținerilor pârâtului, nu este una de interes local, ci una de interes național, astfel că aceasta nu poate face, nici din acest motiv, obiectul unui referendum organizat pe plan local.

Art.12 din Legea nr.3/2000 prevedea la lit.b că "sunt probleme de interes național "organizarea administrației publice locale, a teritoriului".

Acest articol a fost declarat neconstituțional prin Decizia nr.567/11.07.2006, doar prin prisma limitării prerogativelor constituționale ale Președintelui României în acest domeniu, chestiunea de fond privind problema de interes național nefiind atinsă.

Ca urmare a celor expuse, instanța de fond a apreciat că hotărârea adoptată de pârât este nelegală.

Hotărârea atacată este nelegală și prin prisma prevederilor Cartei Europene a Autonomiei Locale.

Carta Europeană a Autonomiei Locale la art.4 arată că "competențele de bază ale autorităților administrației publice locale sunt prevăzute în Constituție sau lege".

Faptul că se urmărește crearea unei regiuni autonome care să cuprindă vechile forme de organizare secuiești, scaunele, conduce la concluzia că înființarea noii regiuni nu are la bază criterii ce țin de autonomia teritorială locală și nici de conceptul de "autonomie locală" astfel cum este definit la art.3 din Carta europeană a autonomiei locale, înființarea acesteia bazându-se mai mult pe criterii de ordin etnic ceea ce, la fel nu este în concordanță cu Constituția și Legea nr.215/2001.

Pentru aceste considerente, s-a admis acțiunea formulată și s-a dispus anularea hotărârii atacate.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs pârâtul Consiliul Local Tg.S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinici, solicitând admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamantului.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanța de fond a soluționat greșit cauza, reținând că obiectul referendumului îl reprezintă inițiativa legislativă "Statutul de autonomie al ținutului secuiesc" și a procedat la prezentarea unor prevederi din acest Statut, fără a menționa că acesta fusese înaintat Parlamentului României.

Recurentul a mai invocat, alături de prevederile art.148, alin.2 din Constituție, și o serie de reglementări europene, obligatorii pentru România, respectiv Cartea europeană a limbilor regionale sau minoritare, ratificată de către România prin Legea nr.282/2007.

De asemenea, recurentul a mai arătat că scopul referendumului contestat de prefect și prin considerentele sentinței atacate, acela de a crea posibilitatea legală pentru înscrierea pe agenda de lucru a legiuitorului a inițiativei legislative privind statutul de autonomie al ținutului secuiesc, în realitate este legal, fiind vorba doar despre o inițiativă legislativă și nu despre modificarea organizării administrativ-teritoriale prin referendum.

Potrivit Carte europene a autonomiei locale, dreptul colectivităților teritoriale local de a adera la o asociație pentru protecția și promovarea intereselor lor comune, trebuie să fie recunoscut de stat. Recurentul a apreciat că nu se poate susține că statul, înființând regiunile dezvoltare ar fi încălcat prevederile art.3, alin.3 din Constituție.

Recurentul a arătat că dacă ar fi așa, atunci nici hotărârea Consiliului local, care vizează consultarea locuitorilor, pentru ca inițiativa legislativă să se poată discuta în Parlamentul României, nu pateu fi calificată drept anticonstituțională.

În concluzie, recurentul pârât a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat, iar în drept, a invocat prevederile art.304, pct.8 și 9 Cod procedură civilă.

În cauză, față de recursul declarat de pârât, reclamantul Prefectul județului Caf ormulat întâmpinare (filele 10.12 dosar), solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii Tribunalului Covasna ca legală și corectă.

Recursul a fost legal timbrat.

Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, Sentința civilă nr.135/12.02.2009 a Tribunalului Covasna, prin prisma criticilor formulate în recurs, raportat la prevederile legale incidente în cauză, constată recursul ca nefondat.

Astfel, din examinarea probelor de la dosar, a Hotărârii nr.128/14.10.2008 emisă de recurentul pârât Consiliul Local Tg.S, a prevederilor Legii nr.3/2000, ale Legii nr.285/2004, modificată și a prevederilor Constituției României, precum și a art.4 din Carta europeană, se constată că, instanța de fond a reținut corect situația de fapt și de drept dedusă judecății, pronunțând o hotărâre temeinică și legală.

Cât privește criticile formulate de recurent, se constată că acestea sunt nelegale, pentru următoarele considerente:

Prin adoptarea acestei Hotărâri, Consiliul Local Tg.S a încălcat nu numai dispozițiile Legii nr.3/2000, privind organizarea și desfășurarea referendumului, ci și dispozițiile Legii nr.215/2001, privind administrația publică locală, republicată, cu toate modificările și completările ulterioare, și, mai mult, au fost încălcate prevederile statuate în Constituția României.

Astfel, art.3 din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului statuează expres că "Problemele care, potrivit art.148 din Constituție, nu pot fi supuse revizuirii, nu pot face obiectul referendumului".

Art.12 din Legea nr.3/2000 statuează de asemenea că "sunt probleme de interes național organizarea administrației publice locale a teritoriului". Acest articol a fost declarat neconstituțional prin Decizia nr.567/2006, doar prin prisma limitării prerogativelor constituționale ale Președintelui României î acest domeniu, chestiunea de fond privind interesul național, nefiind atinsă.

Art.20 din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată cu toate modificările și completările ulterioare, prevede că:

"(1) Comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.

(2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.

(3) Unele orașe pot fi declarate municipii, în condițiile legii.

(4) În municipii, se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, ale căror delimitare și organizare se face potrivit legii.

(5) Autoritățile administrației publice locale se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autorități exercită atribuțiile prevăzute la art.81 și, respectiv la art.83, care se aplică în mod corespunzător".

Art.3 din Constituția României, prevede că "teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii".

Hotărârea nr.128/2008 a Consiliului local Tg.S este nelegală și prin prisma prevederilor art.4 din Carta Europeană, unde se arată că " competențele de bază ale autorității administrației publice locale sunt prevăzute în Constituție sau lege.

Instanța reține și caracterul nelegal și neconstituțional al Statutului de autonomiei al ținutului secuiesc, unde printre altele se dorește introducerea limbii maghiare ca limbă oficială, ca protecție a identității naționale maghiare, locuitorii ținutului secuiesc se constituie în comunitate autonomă, teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele județe C, H, precum și scaunul istoric M; scaunele sunt teritorii tradiționale secuiești, garantarea folosirii libere a simbolurilor națiunii maghiare, constituirea Consiliului de, având următoarele competențe: organizarea instituțiilor proprii, adoptarea deciziilor valabile în regiune; Consiliul poate solicita Guvernului să îi atribuie și alte competențe, ce au fost omise din acest statut, iar Consiliul scaunal poate adopta hotărâri cu privire la activitatea poliției locale, numirea și demiterea personalului și la înființarea poliției proprii.

Ca atare, față de cele expuse mai sus, instanța de recurs constată că toate criticile formulate de recurent privind nelegalitatea sentinței Tribunalului Covasna pronunțată în cauză, sunt nefondate, sens î care vor fi înlăturate, constatând, de asemenea, că Hotărârea nr.128/2008 a Consiliului Local Tg.S este nelegală, pentru considerentele corect reținute de instanța de fond.

Nu se poate reține faptul invocat de recurent, că prin hotărârea Consiliului local s-a dorit doar inițiativa legislativă și că privește doar localitatea Tg.S, nefiind vorba de Unitatea administrativ teritorială Județul

În esență, se constată ca nefondat recursul declarat în cauză și, în baza art.312 Cod procedură civilă, acesta va fi respins.

Cât privește apărarea formulată de intimatul reclamant Prefectul județului C, se rețin ca justificate și legale susținerile acestuia.

.//.

Pentru aceste motive,

În Numele Legii,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâtul Consiliul Local Târgu S (cu sediul în Tg.S, nr.24, jud.C) împotriva Sentinței civile nr.135/12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna - Secția civilă în dosarul nr-.

Fără cheltuieli de judecată

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 iunie 2009.

Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Lorența Butnaru

- - - - - -

Grefier,

Red.:-/19.06.2009

Dact.:-/3 ex./24.06.2009

Jud.fond:-

Președinte:Maria Ioniche
Judecători:Maria Ioniche, Lorența Butnaru, Clara Elena

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 465/2009. Curtea de Apel Brasov