Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 563/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.563
Ședința publică din data de 22 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Stoicescu Maria
JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Nițu Teodor Tănăsică Elena
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâtaAUTORITATEA NATIONALA A VAMILOR prin DIRECTIA REGIONALA PENTRU ACCIZE SI OPERATIUNI VAMALEcu sediul în B, sector 6,--40, împotriva sentinței nr.450 pronunțată la 11 decembrie 2007 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantulPLUS ROMANIAcu sediul în com. -, sat, Județ P și pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în P,-, Județ
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-reclamantă Plus Romania prin consilier juridic, conform delegației de reprezentare depusă la dosar, lipsind recurenta-pârâtă Autoritatea Națională a Vămilor - prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B și intimata - pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, prin intermediul Serviciului registratură, s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatei-reclamantă Plus Romania, prin care se invocă excepția tardivității declarării recursului.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, acordă cuvântul asupra excepției tardivității recursului declarat de pârâtă.
Consilier juridic solicită admiterea excepției tardivității declarării recursului, întrucât, comunicarea hotărârii instanței de fond s-a făcut la 7 februarie 2008, iar recursul a fost declarat la 27 februarie 2008.
CURTEA:
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamanta PLUS ROMÂNIA a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta P să se dispună anularea deciziei nr. 63 din 3 iunie 2007 prin care, în mod nelegal, a fost respinsă contestația formulată împotriva procesului verbal de control a valorii în vamă nr.9 din 6 aprilie 2007 și a deciziei pentru regularizarea situației nr. 65 din 6 aprilie 2007, întrucât, la 31 octombrie 2006 Biroul Vamal B Sud a dispus anularea determinării definitive a valorii în vamă, conform HG nr.973/2006, iar în urma analizării prețurilor declarate și menționate în factura nr.- din 31 octombrie 2006 emisă de BV Olanda a fost nevoită să constituie o garanție în valoare de 8413 lei pentru a putea ridica mărfurile din vamă.
A mai susținut reclamanta că Biroul Vamal B Sud a ignorat prețul de achiziție al mărfii importate, în mod nejustificat a reținut că nu sunt elemente suficiente pentru determinarea cu titlu definitiv a valorii în vama declarată de reclamantă, stabilind încasarea în totalitate a garanției, iar contestația depusă împotriva procesului verbal de control și a deciziei pentru regularizarea situației, pârâta a respins-o ca neîntemeiată, în mod greșit stabilind că datorită faptului că marfa a fost livrată în cutii și nu pe europaleți, se impunea ca societatea importătoare să prezinte documente justificative aferente plății ambalării de către firma exportatoare sau de către o terță societate, conform punctului 3 din contratul încheiat între furnizor și cumpărător, suma de 8413 lei fiind costul cutiilor în care a fost ambalată marfa.
Prin întâmpinarea formulată la 24 septembrie 2007 pârâta Pas olicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât, reclamanta a importat 32 colete a câte 36 buchete conținând câte 9 fire de trandafiri a căror valoare în vamă declarată a fost de 1624, 32 euro, respectiv 5741 lei, Biroul Vamal B Sud a dispus amânarea determinării definitive a valorii pentru această marfă, cu motivul "suspiciune privind valoarea declarată a mărfurilor", dispunându-se constituirea unei garanții în cuantum de 8413 lei, conform art. 2 din HG 973/2006, precum și prezentarea de documente justificative care să dovedească realitatea și exactitatea valorii în vamă declarate, ulterior reținându-se că nu sunt suficiente elemente pentru determinarea acestei valori, iar garanția stabilită s-a dispus a fi încasată.
După administrarea probelor cu înscrisuri, Tribunalul Prahovaa pronunțat sentința nr.450 din 11 decembrie 2007 prin care a admis contestația formulată de reclamanta PLUS ROMÂNIA, a anulat decizia nr.63 din 3 iulie 2007 emisă de P, procesul verbal de control a valorii în vamă nr.9 din 6 aprilie 2007 emis de Direcția Regională Vamală B, precum și decizia pentru regularizarea situației nr. 65 din 6 aprilie 2007 emisă de Direcția Regională Vamală B - Biroul Vamal B Sud și a dispus restituirea garanției 8413 lei.
Pentru a pronunța această soluție a reținut Tribunalul Prahova că, potrivit contractului de furnizare încheiat la 1 mai 2006 între reclamantă și societatea BV din Olanda la punctul 3 s-au stabilit prețurile, condițiile de plată și ambalarea, iar, în lipsă de stipulație contrarie, livrarea urma a se face pe europaleți, pe cheltuiala și riscul furnizorului.
Potrivit ofertei emisă de furnizor, condiția stipulației contrarii este îndeplinită, fiind stabilit ca livrarea să se efectueze în cutii de carton și nu pe europaleți, astfel că, vânzătorul își îndeplinește obligația în momentul în care mărfurile au fost puse la dispoziția cumpărătorului, la locul de destinație convenit, nevămuite pentru import și nedescărcate din mijlocul de transport cu care au fost aduse, conform reglementărilor, livrarea mărfii ambalată în cutii realizându-se conform condiției de livrare. A mai reținut instanța de fond că, reclamanta a pus la dispoziția Biroului Vamal B Sud toate documentele solicitate pentru stabilirea valorii declarate în vamă, neputându-se accepta punctul de vedere al organelor vamale privind valoarea de 11.561 lei, față de 5741 lei, ceea ce înseamnă că suma de 8413 lei reprezintă costul cutiilor în care a fost ambalată marfa, astfel că a dispus anularea actelor contestate.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B, criticând sentința nr.450 din 11 decembrie 2007 pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitându-se desființarea în totalitate a acesteia și menținerea actelor administrative emise de organele fiscale și vamale.
În motivarea recursului s-a arătat că recurentei i s-au încălcat grav drepturile la apărare, deși cauza s-a judecat pe parcursul a patru termene, nu i s-au comunicat actele administrative, la citația pentru primul termen nu a fost anexată o copie de pe acțiunea reclamantei, neavând astfel, posibilitatea de a formula întâmpinare în termen legal, iar pe fondul cauzei a susținut că Tribunalul Prahova nu a analizat situația în complexitatea ei, nu a ținut seama de motivarea organului de soluționare a contestației, P, trăgându-se o concluzie total eronată vis-a-vis de premisele problemei.
La data de 14 aprilie 2008 intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de prin B și menținerea soluției instanței de fond, întrucât nu au fost încălcate recurentei drepturile la apărare, a fost citată de patru ori, nu s-a prezentat la niciunul din termene, având deci posibilitatea să solicite comunicarea actelor depuse la dosar sau de a trimite un înscris prin care să le ceară, în realitate, recurenta a avut cunoștință de toate actele dosarului, fiindu-i comunicate de către intimată, conform adresei nr.4915 din 15 mai 2007.
Prin aceeași întâmpinare, intimata reclamantă a invocat excepția tardivității depunerii recursului, arătând că la 7 februarie 2008 a fost comunicată către soluția instanței de fond, iar recursul s-a declarat la 27 februarie 2008, fiind deci depășit termenul legal.
Curtea examinând cu prioritate excepția invocată de intimata-reclamantă prin întâmpinare, conform art. 137 pr.civilă, constată următoarele:
Sentința nr.450 din 11 decembrie 2007 a fost comunicată recurentei la data de 7 februarie 2008, conform dovezii de comunicare aflată la fila 125 dosar fond, iar în termen de 15 zile de la data comunicării, această parte era îndreptățită să promoveze calea de atac a recursului, conform art. 301 pr.civilă, cererea de recurs fiind comunicată prin poștă instanței de fond la 27 februarie 2008, conform ștampilei aplicate (fila 6 dosar recurs).
Termenul de recurs este un termen legal, imperativ ce se calculează pe zile libere, conform art. 101 pr.civilă, neintrând înăuntrul său ziua în care începe și cea în care se termină, astfel că, în situația de față, termenul de recurs pentru recurentă a început la 8 februarie 2008 și s-a împlinit la 22 februarie 2008, cererea a fost transmisă către instanța de fond la data de 27 februarie 2008 cu depășirea termenului legal prevăzut de art. 301 pr.civilă.
Având în vedere că recurenta a declarat recurs cu nerespectarea termenului legal și imperativ de 15 zile prevăzut de art. 301 pr.civilă, Curtea constată că excepția invocată de intimata-reclamantă este întemeiată, urmând să o admită, iar în conformitate cu art. 312 alin.1 pr.civilă, recursul declarat va respins ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția tardivității formulării recursului.
Respinge recursul declarat de pârâtaAUTORITATEA NATIONALA A VAMILOR prin DIRECTIA REGIONALA PENTRU ACCIZE SI OPERATIUNI VAMALEcu sediul în B, sector 6,--40, împotriva sentinței nr.450 pronunțată la 11 decembrie 2007 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantulPLUS ROMANIAcu sediul în com. -, sat, Județ P și pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în P,-, Județ P, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Nițu Teodor Tănăsică Elena
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnored.
2 ex./29.04.2008
f-- Tribunalul Prahova
,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Stoicescu MariaJudecători:Stoicescu Maria, Nițu Teodor Tănăsică Elena
