Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 633/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 633/CA
Ședința publică de la 16 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 2: Dan Mircea Tăbâltoc
Judecător - - -
Grefier -
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurentul Consiliul Local P, cu sediul în P,-, județul I, în contradictoriu cu intimata - SRL P, având ca obiect - anulare act emis de autorități publice locale, recurs împotriva sentinței nr.438/ca/09.06.2009 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă avocat pentru intimată, lipsă fiind reprezentantul recurentului.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă, de către grefier, că recursul este formulat în termen procedural, că dosarul se află la primul termen de judecată, că s-a cerut și judecata în lipsă și că, în baza procesului verbal nr.17/16.11.2009, s-a procedat la înlocuirea judecător I -, aflată în concediu prenatal, cu judecător - - de pe lista de permanență.
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială pentru intimată și precizează că nu are de formulat cereri.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru intimată, consideră că formularea recursului nu este de cât o încercare de tergiversare a punerii în executare a celor dispuse prin hotărârea recurată și pune concluzii de respingere a recursului și de menținere a hotărârii primei instanțe, prin care a fost anulată în parte HCL nr.81/31.05.2007, în ceea ce privește art.17 privind instituirea taxei pentru sport, cultură, artă și știință.
Precizează că nu se solicită obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată efectuate în recurs.
Instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 438/ca/9.06.2009 Tribunalul Iașia respins ca fiind nefondate excepțiile lipsei calității procesuale active, a lipsei interesului, a neefectuării procedurii prealabile, a lipsei obiectului cererii și a tardivității invocate de către pârâtul Consiliul Local al Municipiului
A admis cererea formulată de către reclamanta - "" SRL cu sediul procesual ales la Cabinet Avocat, în I,-, bloc 575,.A,.3,.14, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al municipiului P, cu sediul în P, strada - C M și nr. 16, județul
A anulat parțial Hotărârea Consiliului Local al municipiului P cu numărul 81 din 31.05.2007 în ceea ce privește instituirea la art. 17 taxei pentru sport, cultură, artă și știință.
A obligat pârâtul să plătească reclamantei cheltuieli judiciare în cuantum de 304,3 lei.
A dispus publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, Partea
În motivarea sentinței reține instanța că nu sunt fondate excepțiile privind lipsa procedurii prealabile, tardivitatea, lipsa interesului și a calității procedurale active și excepția lipsei de obiect a cererii.
Pe fond s-a reținut că reclamanta - " " SRL este o societate comercială ce desfășoară pe teritoriul municipiului P activități economice profitabile.
Prin art. 17 din Hotărârea nr. 81/31.05.2007, pârâtul Consiliul Local Paa probat instituirea unei taxe pentru sport, cultură, artă și știință în sarcina a 4 categorii de contribuabili, persoane juridice, dintre care fac parte și reclamanta.
Dispozițiile legale aplicabile situației de fapt:
Art. 139 alin 2 din Constituție "Impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale și județene, în limitele și în condițiile legii".
Art. 1 alin 1 din Legea nr. 571/2003 ( codul fiscal): "Prezentul cod stabilește cadrul legal pentru impozitele și taxele prevăzute la art. 23, care constituie venituri la bugetul de stat și bugetele locale, precizează contribuabilii care trebuie să plătească aceste impozite și taxe, precum și modul de calcul și de plată al acestora".
Art. 282 din Legea nr. 571/2003:
" (1) Pentru funcționarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice și juridice, consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului B, după caz, pot adopta taxe speciale.
(3) taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituția/serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare și funcționare a acesteia/acestuia, sau de la cele acare sunt obligate, potrivit legii, să efectueze prestații ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu".
Art. 30 alin 6 din Legea nr. 273/2006: "taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective".
Art. 79 alin 2 din Legea nr. 24/2000:" cuprinse în hotărârile consiliilor locale și ale consiliilor județenenu pot contraveni Constituției României și reglementărilor din actele normative de nivel superior".
Taxa pentru sport,cultură, artă și știință stabilită de pârât la art. 17 al Hotărârii nr. 81/2007 face parte din categoria taxelor speciale iar din interpretarea logică și teleologică a textelor de lege mai sus menționate rezultă concluzia că instituirea acesteia se poate realiza strict cu respectarea art. 282 alin 1 și 3 din Legea nr. 571/2003, în sensul că poate fi încasată doar în scopul asigurării funcționării unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice și juridice și exclusiv de la persoanele care au beneficiat de serviciul oferit de instituția publică sau care sunt obligate legal să efectueze prestații în sfera serviciului public respectiv.
În speță, aceste cerințe nu sunt îndeplinite.
În primul rând, din expunerea de motive, din raportul de specialitate la proiectul de hotărâre cât și din conținutul hotărârii atacate nu reiese sub nici o formă identitatea serviciilor publice pentru a căror funcționare este oportună încasarea taxei pentru sport, cultură, artă și știință.
În al doilea rând, modul de desemnare a contribuabililor prin art. 17 din Hotărârea nr. 81/2007 nu ține cont de respectarea criteriului imperativ al prestării către aceștia a serviciilor realizate în domeniul sportului, culturii, artei și științei, fiind doar particularizate categoriile de contribuabili după criterii străine de domeniile respective, criterii ce au legătură cu veniturile contribuabililor, cu activitățile efectuate de către aceștia ori cu simplul fapt al deținerii unor bunuri impozabile sau a deschiderii unor puncte de lucru sau filiale pe raza municipiului
Se desprinde concluzia că pârâtul a stabilit o taxă cu caracter general, datorată nediferențiat, fără a avea o bază legală în acest sens.
Pârâtul nu a dovedit că reclamanta a beneficiat în mod direct de un serviciu realizat de către o instituție publică din municipiul P în materia sportului, culturii, artei sau științei, sau că reclamanta ar fi prestat chiar ea activități în sfera acestor servicii.
Împotriva sentinței 438/ca/3.06.2009 a Tribunalului Iașia declarat recurs Consiliul Local P.
Susține recurentul că instanța de fond în mod greșit a dispus admiterea cererii formulate de P, deoarece atât timp cât hotărârea Consiliului Local al municipiului P nr. 81/31 mai 2007 are ca izvor nr. 57 din data de 27 iunie 2002 care instituit taxa pentru sport, cultură, artă și știință, aceasta având caracter legal, hotărârea fiind asimilată legii este izvor de drept încă din anul 2002, iar obligația de plată a taxei pentru sport, cultură, artă și știință derivă ca și din lege, cu regimul juridic specific plății impozitelor și taxelor locale, ea producând efecte juridice ce se extind și asupra celorlalte hotărâri care decurg din ea ca și izvor de drept și reglementează aceeași materie, taxa pentru sport, cultură, artă și știință având și ea caracter absolut legal și temeinic.
Hotărârea Consiliului Local al Municipiului P nr. 547/2002 prin care se instituie taxa pentru sport,cultură, artă și știință, prezenta hotărâre a consiliului local contestată în justiție, precum și celelalte hotărâri ale Consiliului Local, care reglementează aceeași materie au caracterul unui act normativ, fiind asimilate legii și produc efecte erga-omnes pe teritoriul administrativ al municipiului P, potrivit prevederilor Legii 215/2001, întrucât Consiliul Local al Municipiului P pe plan local este asimilat unui miniparlament, fiind definit organ al administrației publice locale cu rol și caracter deliberativ - adică adoptă hotărâri normative - fiind izvor de drept.
Potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 cu modificările și completările ulterioare consiliul local este o autoritate a administrației publice locale cu un caracter eligibil, fiind ales prin vot universal, egal direct și secret și el funcționează ca autoritate deliberativă, adoptând hotărâri cu un caracter normativ care sunt asimilate legii și produc efecte juridice ca și legea.
De asemenea, înseși prevederile Constituției României reglementează faptul că impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau județene și chiar aceeași lege fundamentală face referire la impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat, fără a se preciza în mod expres care sunt aceste orice alte vremuri, pentru faptul că se acordă consiliilor locale sau județene posibilitatea de a stabili impozite și taxe locale și în funcție de necesitățile specifice zonei și unității administrativ - teritoriale în cauză.
Dispozițiile Codului Fiscal la care face referire reclamanta în cerere nu sunt aplicabile în cauză și nu pot fi aplicate retroactiv, deoarece încă din anul 2002 - atenție 2002 - s-a instituit taxa pentru sport, cultură, artă și știință ca și act normativ și izvor de drept, din care decurg și celelalte hotărâri de consiliu local care reglementează această materie.
Deci hotărârea Consiliului Local P, prin care s-a instituit taxa pentru sport, cultură, artă și știință ca și act normativ și izvor de drept, avea caracter preexistent la data apariției codului fiscal - fiind adoptată încă din anul 2002 - legea civilă nu retroactivează.
De altfel Hotărârea Consiliului Local a produs efecte pentru că exercițiul bugetar al municipiului P s-a încheiat la data de 31 decembrie 2008.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor formulate și în lumina dispozițiilor legale aplicabile, Curtea apreciază că nu este fondat recursul.
Prin Hotărârea nr. 81/31.05.2007 a Consiliului Local au fost aprobate impozitele și taxele locale pentru anul 2008, la art. 17 din acest act administrativ stabilindu-se categoriile de contribuabili care datorează taxa pentru sport, cultură, artă și știință, iar în anexă cuantumul acestei taxe.
Atât timp cât taxa este anuală, iar aprobarea și cuantificarea ei se face pentru fiecare exercițiu financiar în parte, nu are relevanță când a fost instituită pentru prima dată și nici cum a fost percepută în anii anteriori. Taxa pentru anul 2008 apare, din chiar modul de redactare a actului administrativ, ca o taxă cu valabilitate anuală, a cărei existență și aplicare nu sunt condiționate de situațiile de fapt și de drept precedente anului 2008.
Taxa pentru anul 2008 se impune a fi verificată în funcție de cadrul normativ existent la momentul adoptării hotărârii atacate, cadru dat de Codul fiscal, respectiv Legea 571/2003, care, în raport de anul fiscal pentru care taxa a fost aprobată, respectiv anul 2008, nu se poate susține că are caracter retroactiv.
Faptul că Legea 215 /2001, Constituția României și Codul fiscal au recunoscut autorităților publice locale dreptul de a institui taxe locale și a realiza venituri din alte surse, nu conferă consiliilor locale un drept absolut de a impune obligații fiscale, în funcție de viziunea proprie pe care autoritatea deliberativă o are în materie, ele fiind condiționate de nevoia asigurării funcționării unor servicii publice.
Sportul, la care recurentul - pârât a adăugat cultura, arta și știința, nu face parte din categoria serviciilor publice. Nu s-a dovedit că ar avea contribuabilii vizați vreun beneficiu din aceste activități, care țin mai mult de domeniul privat decât de cel public, ceea ce conduce la concluzia că prin instituirea acestor taxe nu se urmărește realizarea intereselor întregii colectivități, ci doar interese private, de imagine, ce nu pot fi satisfăcute prin spolierea agenților economici.
Identificarea categoriilor de contribuabili nu ține cont de criteriul prestării de către aceștia a serviciilor realizate în domeniile vizate de taxă, astfel încât aceasta apare ca nediferențiată, cu caracter general.
În consecință, curtea apreciază că recursul nu estre fondat, urmând a fi respins conform art. 312 Cod procedură civilă, cu consecința menținerii sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul introdus de Consiliul Local P împotriva sentinței nr. 438/ca/09.06.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
16.12.2009
Tribunalul Iași
Jud. -
Președinte:Violeta Elena PinteJudecători:Violeta Elena Pinte, Dan Mircea Tăbâltoc
