Autoritati publice locale - anulare acte. Sentința 67/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 67/F-
Ședința publică din 01 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru JUDECĂTOR 2: Magdalena Molea
- - - grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare în primă instanță, acțiunea formulată potrivit Legii contenciosului administrativ, de reclamanții, și toți cu domiciliul ales în P, str.-, nr.30,.30,.A,.1, jud.A, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al Municipiului C cu sediul în C,--5, jud.C, Guvernul României cu sediul în B, nr.1, sector 1 și Autoritatea Națională a Vămilor cu sediul în B, sector 1,-.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea față de actele și lucrările dosarului constată terminată cercetarea judecătorească și se retrage pentru deliberare.
CURTEA
Constată că, la 3 septembrie 2007, și au chemat în judecată Guvernul României, Autoritatea Națională a Vămilor și Primăria Municipiului, formulând contestație împotriva adresei nr.15A/3049/CA/2007 emisă de prima pârâtă, și solicitând anularea acesteia, anularea HG nr.548/1997, a HG nr.705/2006 ca și a HCL C nr.44/1997, ca fiind emise în frauda legii.
În motivare se susține că reclamanții sunt proprietarii terenului în suprafață de 12.300, situată în Municipiul C,--43, județul C, drept de proprietate stabilit prin sentința civilă nr.270/6.02.2006 a Judecătoriei Călărași, rămasă irevocabilă și că prin Hotărârea nr.548/1997 și Hotărârea nr.1705/2006 a Guvernului României a fost efectuat transferul fără plată a unei suprafețe de teren de 6.316 de la Consiliul Local al Municipiului C către Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Vămilor, deși reclamanții erau în litigiu și terenul era liber.
Se mai susține că transferul de proprietate arătat a fost făcut cu încălcarea art.480 cod civil și a Legii nr.18/1991 și că, ulterior, va motiva contestația după depunerea documentației de către pârâți.
La dosar au fost depuse copiile xerox ale sentinței civile nr.270 din 6.02.2006 a Judecătoriei Călărași, sentinței civile nr.1991/1993 și a adresei nr.15A/3049/CA/2.08.2007.
La 25.10.2007 pârâta Autoritatea Națională a Vămilor () a depus întâmpinare, invocând excepția necompetenței materiale a instanței și a solicitat declinarea competenței în favoarea Curții de Apel Pitești, sub motiv că aceasta este o autoritate publică centrală în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor; excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte deoarece ea nu a emis nici unul din actele supuse cenzurii instanței în acest litigiu, iar în subsidiar solicită ca pe fond să fie respinsă acțiunea ca nefondată. În acest sens susține că, în anul 1994, Direcția Generală a Vămilor a achiziționat prin licitație publică o clădire de la SC C, care nu deținea dreptul de administrare asupra terenului aferent în suprafață de 6316, iar prin Hotărârea nr.44/11.09.1997 a Consiliului Local al Municipiului C, acesta și-a dat acordul pentru transferul fără plată a terenului arătat, aferent sediului C de la Consiliul Local la Direcția Generală a Vămilor (în prezent ) și, în final, prin HG nr.548/1997, terenul arătat, proprietatea publică a statului, a fost transmis fără plată din administrarea Consiliului Local al Municipiului C în administrarea Ministerului Finanțelor - Direcția Generală a Vămilor, în vederea realizării obiectivului de investiții "amenajarea sediului C", iar în prezent acest teren, după predarea posesiei efectuată la 9.10.1997, este ocupat în totalitate de construcții.
Pârâta mai susține că reclamanții au notificat-o cu adresa nr.61182 din 13.11.2006, solicitându-le să predea terenul dobândit prin sentința civilă nr.270/6.02.2006, definitivă și irevocabilă prin decizia nr.344/R/6.05.2006 a Tribunalului Călărași, însă aceste hotărâri au fost emise fără ca să fie citată în cauză. iar ea nu a cunoscut de acest litigiu decât odată cu notificarea de mai sus.
În apărare, pârâta a depus copia xerox a nr.HG1705/29.11.2006 împreună cu anexele, HG nr.548/12.09.1997 (25-28), HCL nr.44/1997 a Municipiului C, autorizațiile de construcție din 16.09.2005, din 19.01.2001 și din 24.04.1998 (35-41), precum și răspunsul comunicat de la notificarea făcută de reclamantă (29-33).
La 01.11.2007 Guvernul României a depus întâmpinare, invocând excepția necompetenței materiale a instanței.
La 06.11.2007 a depus întâmpinare și Primăria Municipiului C, invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive, deoarece consiliile locale sunt autorități deliberative ale autorităților administrației publice locale (art.21 și 42 din Legea nr.215/2001); excepția lipsei competenței materiale a instanței; excepția tardivității introducerii acțiunii, deoarece nu a fost îndeplinită procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004; excepția neîndeplinirii procedurii prealabile; iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii față de aceasta întrucât terenul nu se află în posesia și nici în proprietatea sa, ci în proprietatea statului și administrarea pârâtei.
Prin sentința civilă nr.599/CA/30 noiembrie 2007 a Tribunalului Argeșa fost declinată competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești.
La 15 ianuarie 2008, Guvernul României a depus întâmpinare, invocând excepția tardivității introducerii acțiunii, sub motiv că potrivit art.11 din Legea nr.554/2004 acțiunea în justiție se depune în termen de 6 luni de la comunicarea soluției dată plângerii prealabile și în maxim un an de zile de la data comunicării actului, iar cum în speță hotărârea nr.548/1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al României la 26 septembrie 1997, rezultă că reclamanții au depășit cu mult termenul depunerii acțiunii.
Cu privire la capătul de cerere privind anularea HG nr.1705/2006 a fost solicitată respingerea acestuia ca neîntemeiat deoarece terenul aparține domeniului public al statului, fiind inventariat cu acest titlu din anul 2000 până în prezent și aflat în administrarea, aceasta din urmă având construcții și lucrări de amenajare pe terenul în litigiu.
S-a mai invocat faptul că reclamanții pot să-și apere terenul ce face obiectul prezentului litigiu printr-o acțiune în revendicare și că hotărârile judecătorești invocate de reclamanți ca temei al dreptului lor asupra terenului nu este opozabil Ministerului Economiei și Finanțelor și nici.
În fine, se mai invocă faptul că potrivit art.5 din Legea nr.18/1991 ce prevede că "terenurile pentru nevoile de apărare care sunt de uz sau de interes public aparțin domeniului public", iar potrivit anexei la Legea nr.213/1998, respectiv pct.29, fac parte din domeniul public al statului "terenurile și clădirile în care-și desfășoară activitatea Parlamentul, Președintele și celelalte organe de specialitate ala administrației publice centrale".
În concluzie, a fost solicitată respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La 16.01.2008, reclamanții au depus cerere de precizare a acțiunii prin care au arătat că înțeleg să stabilească cadrul procesual în contradictoriu cu pârâții: Guvernul României, Autoritatea Națională a Vămilor și Consiliul Local C, solicitând introducerea în cauză a celei din urmă pârâte.
Aceștia au mai depus la dosar adresa nr.-/6.07.2007 emisă de Ministerul Economiei și Finanțelor prin care aceasta răspunde la adresa formulată de reclamanți la 26.06.2007, prin care se solicita revocarea HG nr.548/1997 și HG nr.1705/2006; adresa nr.-/26.03.2007 emisă de Ministerul Finanțelor Publice, copia cererii formulată de reclamanți către Consiliul Local C; adresa nr.48704/13.09.2007 emisă de ca răspuns la adresa reclamanților din 24.08.2007 (137); adresa nr.28832/19.09.2007 emisă de Primăria Municipiului C la cererea reclamanților din 24.08.2007.
La 13 februarie 2008, Curtea de Apel Piteștia dispus suspendarea judecării cauzei până la completarea dosarului.
Curtea a avut în vedere faptul că reclamanții au invocat nulitatea actelor administrative arătate, invocând frauda la lege, fără însă a explica motivele acestei fraude menționând în acțiune că își va completa acțiunea ulterior, lucru pe care nu l-a făcut până la data arătată mai sus și nici nu a depus documente prin care să invoce frauda.
La 4.03.2009, reclamanții au solicitat repunerea cauzei pe rol, cerere care a fost admisă la 4 martie 2009, acordându-se termen de judecată la 1 aprilie 2009.
Analizând cererea, curtea constată următoarele:
În fapt, terenul solicitat de reclamanți de 6.316 situat în Municipiului C,--43, este stăpânit de stat și iniția s-a aflat în administrarea Consiliului Local C și în posesia SC C pe el având construcții pe care le-a vândut Direcției Generale a Vămilor, în prezent. Prin nr.HG548/1997 terenul a fost trecut din administrarea Consiliului Local al Municipiului C în administrarea Ministerului Finanțelor - Direcția Generală a Vămilor, în vederea realizării obiectivului de investiții amenajarea sediului Aceasta din urmă a trecut la executarea investiției, obținând autorizațiile de construcție din 24.04.1998, 19.01.2001 și 16.09.2005. Anual, începând din 2000, potrivit legii, Guvernul României, prin hotărâre, a menționat că terenul arătat aparține domeniului public, ultima hotărâre, înainte de formularea acțiunii, având numărul 1705/2006, pe temeiul anexei la Legea nr.213/1998, respectiv pct.29 care prevede că terenul aferent clădirilor instituțiilor publice aparține domeniului public.
Emiterea HG nr.548/1997 a fost precedată de HCL nr.44/1997 prin care Consiliul Local C era de acord să fie transferat dreptul de administrare asupra terenului în litigiu de la acesta la Ministerul Finanțelor.
Pe de altă parte, prin sentința civilă nr.191 din 10 mai 1993 a Judecătoriei Călărași, a fost admisă plângerea formulată de și reclamanta și le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 12300 în zona Cărămidari, județul C, iar prin sentința civilă nr.270/06.02.2006 formulată de și ceilalți reclamanți din prezenta acțiune le-a fost admisă acțiunea acestora, a fost constatată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.184 din 17.01.1994 emis de C, a fost omologat raportul de expertiză efectuat în cauza arătată și a fost dispus ca pârâtele C și C să emită un nou titlu de proprietate pe numele reclamanților pentru suprafața de 12300, pe vechiul amplasament stabilit în raportul de expertiză, sentință rămasă definitivă și irevocabilă (4-6).
Reclamanții nu au depus la dosar titlul de proprietate și nici procesul verbal de punere în posesie pe terenul ce face obiectul prezentului litigiu, însă s-au adresat cu plângere Guvernului României, solicitându-i să-și revoce HG nr.548/1997 și HG nr.1705/2006. Prin adresa nr.15A/3049/CA/2.08.2007, Guvernul României le-a răspuns reclamanților comunicându-le că hotărârile arătate sunt legale și temeinice, iar plângerea este tardiv formulată.
De asemenea prin adresa nr.6828 din 8.03.2007 emisă de, aceasta răspunde notificării formulată de reclamanți prin care aceștia își invocă dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren în litigiu și o invită să soluționeze litigiul pe cale amiabilă (29-33 și 42-43).
În fine, prin faxul din 11.02.2008, reclamanții au solicitat Primăriei Municipiului C și Consiliului Local C să le comunice adresa nr.3123/31.07.1997 emisă de Primăria Municipiului C și HCL C nr.44/1997 (134).
II.Judecata.
1. Cu privire la excepțiile invocate.
Nu poate fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de întrucât aceasta deținând terenul în litigiu, în temeiul hotărârilor de guvern ce constituie obiectul prezentului litigiu, este interesată să stea în judecată pentru a-și apăra dreptul, pentru ca hotărârea să-i fie opozabilă.
Nu poate fi primită excepția tardivității introducerii acțiunii, invocată de Guvernul României, deoarece, potrivit textului art.7 alin.11din Legea nr.554/2004, rezultă că actul administrativ cu caracter normativ poate fi atacat oricând. Legea nu face nicio distincție cu privire la tipul actului normativ și deci acest text subordonează și actele administrative normative cu caracter individual.
Excepția privind lipsa procedurii prealabile față de Consiliul Local al Municipiului C este fondată.
În adevăr, reclamanții nu au formulat plângere prealabilă față de pârâtul arătat, adresa acestora din 11 februarie 2008 nu are ca obiect anularea HCL nr.44/1997, ci doar comunicarea unor acte administrative.
2. Pe fond.
Curtea constată că reclamanții nu s-au prevalat în niciun motiv al fraudei la lege invocată de aceștia.
Curtea constată că emiterea nr.HG548/1997, act de administrare a terenului aflat în stăpânirea statului nu constituie în sine o fraudă la lege, chiar dacă, ulterior, la aproape 10 ani de zile reclamanții au obținut o hotărâre judecătorească prin care le-a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului ce a făcut obiectul actului administrativ arătat mai sus.
Nici emiterea nr.HG1705/2006, prin care Guvernul constată că terenul în litigiu se află în domeniul statului nu este act fraudulos atâta timp cât în raport cu statul nu există nicio hotărâre care să-i fie opozabilă, având în vedere că reclamanții au notificat dreptul lor în anul 2007 și că, așa cum a fost arătat mai sus, în temeiul anexei la Legea nr.213/1998, terenurile de sub clădirile instituțiilor publice aparțin domeniului public.
În fine, nici HCL nr.44/1997 nu este frauduloasă prin simpla sa emitere, cu atât mai mult cu cât la data respectivă nu era reconstituit dreptul de proprietate al reclamanților asupra terenului în litigiu.
În concluzie, în limita motivelor de nelegalitate invocate de reclamanți, curtea constată că actele administrative arătate sunt legale și temeinice și în consecință, va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea față de Consiliul Local al Municipiului C, cu sediul în C,--5, jud.C, ca prematur formulată.
Respinge excepțiile formulate de pârâții Guvernul României cu sediul în B, nr.1, sector 1 și Autoritatea Națională a Vămilor cu sediul în B, sector 1,-, ca neîntemeiate.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, și toți cu domiciliul ales în P, str.-, nr.30,.30,.A,.1, jud.A, ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
14.04.2009
Red.DV
EM/9 ex.
Președinte:DumitruJudecători:Dumitru, Magdalena Molea