Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 815/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 06.04.2009
DECIZIA CIVILĂ Nr. 815
Ședința publică din 26 Mai 2009
PREȘEDINTE: Adina Pokker
JUDECĂTOR 2: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 3: Ionel Barbă
GREFIER: - -
Pe rol fiind pronunțarea recursului declarat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 113/02.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL T prin PRIMARUL MUNICIPIULUI T, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura este legal îndeplinită. Dată fără citarea părților.
Se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței, la data de 21.05.2009, concluzii scrise din partea reclamanților recurenți și
dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul din 19 mai 2009 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, potrivit căreia instanța a amânat pronunțarea cauzei la 26 mai 2009 când,
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâtul PRIMARUL MUN.T solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a soluționa favorabil cererea privind eliberarea unui certificat de urbanism și să se dispună anularea actului nelegal, respectiv a adresei în sensul obligării pârâtului să emită și să elibereze certificatul de urbanism.
In motivarea cererii reclamanții au arătat că, au dobândit în proprietate imobilul în suprafața de 2754, înscris în CF - T, nr.. 27995/1/2, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 208/12.03.2007 la BNP din
Acest imobil, constând in suprafața de teren de 2754 mp, are regim juridic de proprietate privată, conferita de restituirea sa conform Deciziei Civile nr. 1100/1999 a Curții de Apel Timișoara - irevocabilă, unor antecesori ai noștri în drepturi, aflându-se deci, în circuitul civil la data dobândirii sale de către reclamanți, fiind descris în cartea funciară, atât anterior dobândirii imobilului de către aceștia, cât și ulterior dobândirii sale, la foaia privind descrierea proprietății, ca TEREN INTRAVILAN în
Reclamanții arată că, anterior dobândirii imobilului de la Statul român, de către antecesorii lor, conform Deciziei Civile nr. 1100/1999 a Curții de Apel Timișoara - irevocabilă, acest teren, inițial, (până în anul 1999), atât timp cât a aparținut statului român, a făcut parte dintr-un lot în suprafața totala inițiala de 11864 mp, care a fost înscris până la data pronunțării hotărârii susmenționate de restituire, în 42598 T, nr. 27995/1 și descris spații verzi și alei, la poziția 2, Partea I privind proprietatea, sub AI2.
Se mai arată că, după pronunțarea Deciziei Civile nr. 1100/26.04.1999 a Curții de Apel Timișoara - irevocabilă în CF. 42598 T, nr. 27995/1, a fost operata o dezmembrare înscrisă la poziția. Urmare a acestei dezmembrări au rezultat și s-au format două loturi distincte de teren.
Totodată, se arată că la data restituirii terenului de 2754 mp, conform Deciziei Civile nr. 1100/26.04.1999 a Curții de Apel Timișoara - irevocabilă, acest teren a încetat a mai face parte din domeniul public sau privat al statului R, astfel încât de la acea dată și până în prezent, acest teren (acum proprietatea privată a reclamanților), nu mai are destinația de folosință de spatii verzi alei, nu mai face parte din categoria de terenuri cu destinații speciale, fiind proprietate privată, pe care atât antecesorii lor cât și reclamanții, au dobândit-o fără sarcini sau grevare în vreun fel.
De asemenea se arată că, pârâtul refuză în mod nejustificat să dea curs solicitării acestora legitime de a soluționa favorabil cererea înregistrată cu nr. --/05.05.2008, privind eliberarea unui Certificat de Urbanism referitor la IMOBILUL identificat prin Cf..- T, nr. cadastral 27995/1/2, refuz de asemenea conturat și ca urmare a nesoluționării favorabile a plângerii prealabile.
Reclamanții arată ca, refuzul pârâtului survine în pofida faptului că imobilul constând în suprafața de 2754 mp:. teren, este înscris în prezent în CF - T, nr.. 27995/1/2, ca proprietatea reclamanților, iar situația și regimul juridic de proprietate privata a terenului, precum și categoria de destinație, așa după cum rezulta din mențiunea CF, este de,teren intravilan.
Solicită a se avea în vedere ca Planul Urbanistic Zonal - de la " aprobat prin HCL nr. 186/2003, nu corespunde realității și situației, respectiv regimului juridic real al imobilului, în ceea ce privește inserarea mențiunii "Zona Sport și Existente și Funcțiuni", mențiune cuprinsa eronat în Planul Urbanistic Zonal referitor la imobilul proprietatea privata a reclamanților, înscris în.- T, nr. cadastral 27995/1/2, acesta fiind teren intravilan
Reclamanții apreciază că, acest refuz al pârâtului sunt inexplicabile în condițiile în care reclamanții sunt proprietari incontestabili ai imobilului susmenționat, conform unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, prin care s-a dispus rectificarea cărții funciare și s-a intabulat dreptul de proprietate privată asupra terenului în cauză, mai întâi dreptul de proprietate al antecesorilor lor, apoi al reclamanților.
Cererea reclamanților, referitor la care a survenit refuzul nejustificat al pârâtului de aos oluționa favorabil, nu și-a găsit soluționarea nici în urma efectuării procedurii legale, cu precizarea ca deși a trecut termenul legal în care pârâtul trebuia sa răspundă plângerii prealabile, nu le-a fost comunicat până în prezent nici un răspuns, drept pentru care a promovat prezenta acțiune.
Pârâtul PRIMARUL MUN.T a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată deoarece, prin adresa nr. --/13.05.2008 persoanele abilitate din cadrul instituției, le comunică reclamanților că potrivit zona pentru care solicită să execute lucrări de construire este zonă de spații verzi și plantații de protecție astfel că în conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. 1 din OUG nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, se reglementează situația juridică a terenurilor amenajate ca spații verzi astfel: "Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora strămutarea lor este interzisă indiferent de regimul juridic al acestora" coroborat cu art. 96 alin. 2 pct1care dispune: "obligația autorităților publice locale de a nu schimba destinația terenurilor amenajate ca spații verzi și /sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism de a nu reduce suprafețele acestora ori obligația de a nu le strămuta".
Pârâtul apreciază că, solicitarea reclamanților este nefondată atâta timp cât ea excede cadrului legal, iar prin admiterea unei astfel de acțiuni instanța ar încălca dispozițiile art. 71 alin. 2 din OUG nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, ce dispune: fetele administrative sau juridice încheiate cu nerespectarea prevederilor alin (1) sunt lovite de nulitate absolută".
Referitor la, invocarea îngrădirii dreptului de proprietate, arată că, însăși definiția dreptului de proprietate din cuprinsul art. 480 cod civil și interpretarea acesteia în spiritul legii și a Constituției Românie, art. 41 pct. 6 "Proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege ", se face în limitele ordinii juridice, cu obligația corelativă de a exercita dreptul de proprietate în conformitate cu datoriile sociale și exigențele de utilitate generală, cu respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și cu respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
Prin sentința civilă nr. 113/02.02.2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timișa respins acțiunea formulată de către reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL T prin PRIMARUL MUN.T.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrata sub nr. U 22008-- din 05.05.2008 reclamanta a solicitat pârâtului emiterea certificatului de urbanism, iar prin adresa cu același număr eliberată în data de 13.05.2008 pârâtul a răspuns reclamanților ca cererea de eliberare a unui certificat de urbanism pentru scopul declarat nu poate fi promovata deoarece imobilul este situat in Zona sport și spații verzi existente, iar destinația terenului nu poate fi schimbata.
Împotriva acestei adrese reclamanții au formulat plângere prealabila solicitând revocarea actului nelegal, apoi au formulat acțiune în instanța de contencios administrativ, acțiune pe care tribunalul a considerat-o neîntemeiata și a respins-o, pentru următoarele considerente:
Potrivit ART. 1 din 554/2004 (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public, iar conform art. 2 din 554/2004
h) nesoluționare în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen;
Prin HCL 186/2003 emisă de către Consiliul Local al Mun. Taf ost aprobat Planul Urbanistic Zonal de la
In conformitate cu acest PUZ, terenul pentru care reclamanții au solicitat eliberarea uni certificat de urbanism face parte din zona, nefiind autorizată construcția de locuințe în acel spațiu.
Chiar dacă terenul are ca proprietari persoane fizice, autoritățile locale nu pot schimba destinația terenului amenajat ca spațiu, deci refuzul autorității de a elibera certificatul de urbanism pentru construcția de locuințe pe acel teren nu este unul nejustificat ci este unul motivat de art. 71 alin.1 din OUG 114/2007 pentru modif. și completarea OUG 195/2005 privind protecția mediului.
Așa fiind, tribunalul a constatat și reținut că interesul reclamanților nu este unul legitim, că aceștia nu au fost vătămați în drepturile lor, motiv pentru care în conformitate cu art. 18 din L 554/2004, tribunalul a respins acțiunea reclamanților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții și solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței civile nr. 113/CA/ 2009, pronunțata de Tribunalul Timiș - SECȚIA COMERCIALA SI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV în ședința publică din data de 02.02.2009, iar în subsidiar, să se dispună casarea hotărârii susmenționate cu trimitere a cauzei la ribunalul Timiș, în vederea administrării de probatorii, efectuare de eventuale alte verificări și a rejudecării.
În motivare se arată că reclamanții recurenți au dobândit în proprietate imobilul în suprafață de 2754, înscris în Cartea Funciară - T, NR.. 27995/1/2, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 208/12.03.2007 la BNP din
Acest imobil, constând în suprafața de teren de 2754 mp, are regim juridic de proprietate privată, conferită de restituirea sa conform Deciziei Civile nr. 1100/1999 a Curții de Apel Timișoara - irevocabilă, unor antecesori ai acestora în drepturi, aflându-se deci, în circuitul civil la data dobândirii sale de către aceștia, fiind descris în cartea funciara, atât anterior dobândirii imobilului de către reclamanți, cât și ulterior dobândirii sale de aceștia, la foaia privind descrierea proprietății, ca teren intravilan în
Se precizează că anterior dobândirii imobilului de la Statul român, de către antecesorii reclamanților conform Deciziei Civile nr. 1100/1999 a Curții de Apel Timișoara - irevocabilă, acest teren, inițial, (până în anul 1999), atât timp cât a aparținut statului român, a făcut parte dintr-un lot în suprafață totală inițială de 11864 mp, care a fost înscris până la data pronunțării hotărârii susmenționate de restituire, în CF. 42598 T, nr. 27995/1 și descris spații verzi și alei, la poziția 2, Partea I privind proprietatea, sub AI2.
Această descriere și destinație de folosință, pe care terenul o avea înainte de restituirea sa prin hotărâre judecătoreasca în anul 1999, corespundea categoriei de terenuri prevăzute de art. 2 litera e) din LEGE Nr. 18 din 19 februarie 1991, art. 2 litera e) care se referă la "terenuri cu destinații speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale și aeriene, cu construcțiile și instalațiile aferente, construcții și instalații hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice și gazelor naturale, de telecomunicații, pentru exploatările miniere și petroliere, cariere și halde de orice fel, pentru nevoile de apărare, plajele, rezervațiile, monumentele naturii, ansamblurile și siturile arheologice și istorice și altele asemenea. "
Urmare a acestei dezmembrări au rezultat și s-au format două loturi distincte de teren,astfel:
a)Din totalul suprafeței de 11864 mp, care a aparținut Statului R, s-a dezmembrat în primul rând, 27995/1/1 cu teren de 9110 mp, care apoi a fost reînscris în CF. 42598 T, sub, tot în proprietatea Statului Român, rămânând deci în proprietatea Statului și având în continuare descrierea în cartea funciară de spații verzi și alei, precum și aceasta destinație de folosință.
b) Tot din totalul suprafeței de 11864 mp, care a aparținut Statului R, s-a dezmembrat în al doilea rând, 27995/1/2 teren în suprafață de 2754 mp, care apoi s-a transcris în CF 15476 T, în favoarea și ca proprietate a antecesorilor noștri în drepturi și.
Se mai subliniază faptul că la data restituirii terenului de 2754 mp, conform Deciziei Civile nr. 1100/26.04.1999 a Curții de Apel Timișoara - irevocabilă, acest teren a încetat a mai face parte din domeniul public sau privat al statului R, astfel încât de la acea data și până în prezent, acest teren (acum proprietatea privată a reclamanților), nu mai are destinația de folosința de spații verzi și alei, nu mai face parte din categoria de terenuri cu destinații speciale, fiind proprietate privată, pe care atât antecesorii reclamanților cât și aceștia, au dobândit-o fără sarcini sau grevare în vreun fel.
Menționează că pârâții au recunoscut dreptul de proprietate al antecesorilor reclamanților recurenți, cât și pe al acestora.
Refuzul pârâtului survine în pofida faptului că imobilul constând în suprafață de 2754 mp teren, este înscris în prezent în CF - T, nr.. 27995/1/2, ca proprietatea reclamanților, iar situația și regimul juridic de proprietate privata a terenului, precum și categoria de destinație, așa după cum rezultă din mențiunea CF, este de "teren intravilan".
Aceasta mențiune "teren intravilan", corespunde regimului juridic real, de proprietate privată a terenului și categoriei reale și legale a destinației terenului susmenționat, în sensul art. 2 litera d) din LEGE Nr. 18 din 19 februarie 1991.
De asemenea, se arată că au fost expropriați pentru cauză de utilitate publică și nici nu au primit despăgubiri pentru prejudiciul care le-a fost cauzat prin împiedicarea lor de a se bucura de prerogativele și atributele dreptului lor de proprietate.
In același timp, PLANUL URBANISTIC ZONAL -" de la " aprobat prin HCL nr. 186/2003, nu corespunde realității și situației, respectiv regimului juridic real al imobilului acestora, în ceea ce privește inserarea mențiunii "ZONA SPORT ȘI EXISTENTE ȘI FUNCȚIUNI", mențiune cuprinsa eronat in PLANUL URBANISTIC ZONAL referitor la imobilul proprietatea noastră privata, înscris in.- T, nr. cadastral 27995/1/2, acesta fiind teren intravilan
In aceeași măsura, in care HCL nr. 186/2003 prin care a fost aprobat PLANUL URBANISTIC ZONAL -" de la " este nelegală în ceea ce privește aprobarea acestui inclusiv în ceea ce privește mențiunea eronată din cuprinsul acestuia referitoare Ia imobilul proprietatea noastră, care este eronat descris ca "ZONA SPORT ȘI EXISTENTE ȘI FUNCȚIUNI" acesta fiind teren intravilan T, (sens în care HCL nr. 186/2003
Prin urmare HCL nr. 186/2003 este nelegală în ceea ce privește aprobarea planului urbanistic zonal în modalitatea în care cuprinde inadvertența și eroarea cu privire la terenul nostru.)
Se menționează că în urma refuzului pârâtului de a ne soluționa favorabil cererea (înregistrata cu nr. --/05.05.2008) în termen, a dat curs procedurii prealabile, prevăzuta de lege.
Cererea reclamanților, referitor la care a survenit refuzul nejustificat al pârâtului de aos oluționa favorabil, nu și-a găsit soluționarea nici în urma efectuării procedurii legale, cu precizarea că deși a trecut termenul legal în care pârâtul trebuia să răspundă plângerii prealabile, nu le-a fost comunicat până în prezent nici un răspuns, drept pentru care am promovat acțiunea.
Cererea a fost introdusă la instanța de judecată după ce în prealabil au parcurs etapele anterioare în sensul adresării unei cereri legitime pârâtului și în urma refuzului acestuia de aos oluționa favorabil, au parcurs și faza procedurii prealabile, soldată de asemenea cu refuzul pârâtului de a da curs favorabil cererii acestora.
Instanța, constatând ca s-au parcurs procedurile prealabile, le-a respins în mod nejustificat acțiunea motivând ca: - prin HCL 186/2003 a Ta fost aprobat PUZ de la - chiar dacă sunt proprietarii imobilului în cauză, terenul pentru care au solicitat eliberare certificat urbanism face parte din zona, nefiind autorizată construcția de locuințe în acel spațiu - refuzul autorității de a elibera certificatul de urbanism nu ar fi unul nejustificat și că ar fi motivat de art. 71 alin 1 din OUG 114/2007.
Se mai subliniază faptul că instanța nu a dat dovadă de rol activ, nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art.129 Cod proc. civ și nu a lămurit cauza sub toate aspectele, rezumându-se la o abordare formală, de suprafață, judecând cauza numai sub aspectul aparenței unor situații de fapt și de drept, refuzând practic o abordare și o soluționare în profunzime și de substanță a cauzei în complexitatea sa. simplistă, chiar superficială în care instanța a abordat cauza, bazându-se pe aparențe și false premise, au determinat pronunțarea unei hotărâri care este o construcție (a)juridica fragilă, a cărei pseudo-motivare, nu rezistă la o analiză mai atentă.
În primul rând este de observat că la dosarul cauzei a fost depus extras CF și actul prin care au dobândit imobilul. Din ambele înscrisuri reieșea situația juridică a terenului, al cărui regim este de proprietate privata.
faptul ca odată cu restituirea în natura a terenului nostru prin hotărâre judecătorească, au fost operate cuvenitele modificări în Cartea Funciara, fiind înscris dreptul de proprietate privată al unor persoane fizice, constituindu-se practic o carte funciară nouă, prin dezlipire a terenului din cartea funciară veche și transcrierea într-o altă carte funciară cu regim nou de proprietate privată.
In atare situație au încetat atât regimul de proprietate publică a statului român asupra terenului susmenționat, cât și funcțiunile de spații verzi și alei, situație care dacă s-ar fi menținut ar fi contravenit noțiunii de "bun" în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenție și ar fi însemnat o ingerința asupra dreptului reclamanților de proprietate, practic o îngrădire al acestui drept recunoscut prin hotărâre judecătoreasca irevocabilă.
Cu ocazia elaborării acelei, s-au avut în vedere extrase de carte funciară anterioare schimbării regimului juridic al proprietății și proprietarilor în CF, precum și schițe, lucrări efectuate de o anumită firmă de arhitectura din T, care a verificat și a luat în considerare numai CF precedentă, anterioară restituirii în natura a terenului, respectiv a fost avută în vedere numai CF inițială din care s-a desprins terenul nostru. Nu s-a avut în vedere cartea funciara nou constituită prin transcrierea terenului antecesorilor acestora, teren care ulterior le-a revenit.
Era de datoria instanței, în virtutea rolului activ, în speță însă, neexercitat, ca având în vedere aceste premise să judece și să dispună în consecință.
In acest sens, instanța putea avea în vedere dispozițiile art. 4 din Legea 554/2004 sau dispozițiile Legii 47/1992, dar nicidecum o instanță a cărei prerogative se subsumează unor comandamente și prerogative decurgând din Constituție și Legea 303/2004 pentru judecător, nu se putea reduce la limita la rolul de tonomat al puterii executiv administrative, abdicând de la prerogativele cu care este investită justiția.
In raport de cele ce preced, solicită admiterea recursului și acțiunea așa cum a fost formulată, în sensul de a dispune în sensul celor solicitate în petitul acesteia.
Intimatul Primarul Municipiului Taf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal și menținerea sentinței civile nr. 113/CA/02.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș ca temeinică și legală, arătând în esență următoarele:
Potrivit art. 1 din Legea 554/2004 se stipulează faptul că:"(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei cei-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public, iar conforma art. 2 din Legea 554/2004-
h)nesoluționarea în termen legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen".
Se menționează faptul că prin HCL nr. 186/2003 emisă de către instituția pârâtă a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal, I de la Astfel, în conformitate cu acest PUZ, terenul în speță cu privire la care reclamanții au solicitat eliberarea unui certificat de urbanism face parte din zona, nefiind autorizată construcția de locuințe în acel spațiu.
Chiar dacă terenul are ca proprietar persoane fizice, autoritățile locale nu pot schimba destinația terenului amenajat ca spațiu, iar refuzul eliberării unui certificat de urbanism pentru construcția de locuințe pe acel teren, este unul justificat, motivat de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului.
Instanța, din oficiu, a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local al Municipiului T, în prezenta cauză.
Asupra excepției amintite, instanța a reținut următoarele:
Art. 1 alin. 1 din Legea 554/2004 prevede că" Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public".
Textul legal amintit conține elementele de determinare a celui care are calitatea de reclamant în procesele de contencios administrativ( orice persoană care invocă lezarea sa într-un drept sau într-un interes legitim), precum și a entității care justifică în acest tip de procese calitatea procesuală pasivă. Din acest text legal se degajă ideea că, întotdeauna, are calitate procesuală pasivă o autoritate publică dotată cu puterea juridică de a emite acte administrative. În concret, în fiecare cauză în parte calitate procesuală pasivă are autoritatea publică a actului administrativ contestat, respectiv autoritatea care este investită cu competența de a emite acel act.
Pornind de aici, Curtea observă că în cauza de față calitate procesuală pasivă nu poate avea decât autoritatea publică dotată cu puterea juridică de a emite certificate de urbanism în Municipiul Art. 4 și 6 alin. 2, ambele din Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții clarifică fără echivoc care este entitatea care emite certificate de urbanism.
Astfel, art. 4 alin. 1 literele a) și b) prevede că: "Autorizațiile de construire se emit de președinții consiliilor județene, de primarul general al municipiului B, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului B, ai orașelor și comunelor pentru executarea lucrărilor definite la art. 3, după cum urmează:
a)de președinții consiliilor județene, cu avizul primarilor, pentru lucrările care se execută:
1 - pe terenuri care depășesc limita unei unități administrativ teritoriale;
2 - în extravilanul comunelor, cu excepția celor de la litera f) pct. 3:
b) de primarii municipiilor, pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al acestora, cu excepția celor prevăzute la litera a) pct. 1"
La rândul său art. 6 alin. 2 prevede că:"Certificatul de urbanism se emite de autoritățile prevăzute la art. 4, abilitate să autorizeze lucrările de construcții, și se eliberează solicitantului în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, menționându-se în mod obligatoriu scopul emiterii acestuia."
Din coroborarea celor două texte de lege rezultă că emitentul certificatului de urbanism este primarul, în speță, Primarul Municipiului T, singurul care ar putea avea calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății.
Cum reclamanții au chemat în judecată o altă entitate decât Primarul Municipiului T, respectiv Consiliul Local al Municipiului T, care nu are competența de a emite certificate de urbanism, rezultă că această din urmă autoritate publică nu are calitate procesuală pasivă, astfel că urmează ca instanța să admită excepția invocată și, pe cale de consecință, să respingă ca nefundat recursul reclamanților, conform art. 312 Cod procedură civilă, fără a mai examina motivele de recurs, analiza acestora fiind superfluă în raport de soluționarea recursului pe excepție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 113/02.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 26 Mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.BI- 04.06.2009
Tehnored LM- 04.06.2009
2 expl/SM
Prima instanță - Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Adina PokkerJudecători:Adina Pokker, Rodica Olaru, Ionel Barbă
