Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 929/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--01.07.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.929
Ședința publică din 02.10.2008
PREȘEDINTE: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 2: Victoria Catargiu
JUDECĂTOR 3: Cătălin
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile formulate de reclamantul și de pârâții Consiliul Local al Municipiului A și Primăria Municipiului A împotriva sentinței civile nr.558/24.04.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent personal, lipsă fiind pârâții recurenți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, considerând îndreptățite argumentele sale. Mai solicită respingerea recursurilor declarate de pârâți ca neîntemeiate.
După încheierea dezbaterilor, dar înainte de încheierea ședinței de judecată, se prezintă în reprezentarea pârâților recurenți consilier juridic și depune concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 558 din 24 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al Municipiului A și Primăria Municipiului A, s-a anulat Nota de Constatare și înștiințare de plată din data de 22.06.2007, emisă de pârâta Primăria Municipiului A fost respinsă acțiunea formulată pentru constatarea nelegalității Anexei nr. 1 din Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de parcare cu plată, aprobat prin HCL nr.249/27.09.2006, pe care a menținut-o în vigoare.
În motivare, instanța constată că împotriva actelor a căror anulare se cere, a fost depusă contestație, fiind îndeplinită procedura prealabilă cerută de dispozițiile Legii nr. 554/2004, astfel încât excepția de prematuritate a fost respinsă.
Actul contestat - Nota de constatare și înștiințare de plată este emis de Primăria Municipiului A în baza unei hotărâri a Consiliului Local iar Direcția Tehnică - Serviciul de Administrare fac parte din această structură, astfel încât a fost respinsă și excepția lipsei calității procesuale pasive a celor doi pârâți.
Referitor la fondul cauzei, instanța constată că Nota de constatare reprezintă un act administrativ fiscal care, potrivit art. 43 alin. 2 Cod procedură fiscală, trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, elemente privitoare la denumirea organului fiscal emitent, dată la care a fost emis și data la care își produce efectele, datele de identificare ale contribuabilului sau a persoanei împuternicite de acesta, obiectul actului administrativ fiscal, temeiul de drept, ștampila și semnătura acestuia, termenul de contestație și organul la care se depune aceasta, precum și mențiuni privind audierea contribuabilului.
Conform art. 46 Cod procedură fiscală, lipsa unor elemente esențiale la întocmirea actului administrativ fiscal, atrage nulitatea acestuia. Din modul de întocmire a notei de constatare și înștiințare de plată încheiată la data de 22.06.2007, orele 10,07, nu rezultă cu claritate numele și prenumele contribuabilului, temeiul de fapt și de drept, cât și mențiunile privind audierea contribuabilului, situație în care, această notă de constatare este nulă.
Având în vedere prevederile art. 36 din Legea nr.215/2001, care reglementează atribuțiile Consiliilor Locale, adoptarea hotărârii privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a sistemului de parcare cuplată a municipiului A, este o hotărâre legală, adoptată în exercitarea atribuțiilor sale.
Astfel fiind, instanța a respins excepțiile invocate, a admis în parte acțiunea reclamantului, a anulat nota de constatare și înștiințare de plată încheiată la data de 22.06.2007 și a menținut în vigoare Anexa nr.1 din HCL nr. 249/2006.
Împotriva sentinței civile nr.558 din 24 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- a formulat recurs reclamantul, solicitând admiterea casarea hotărârii atacate, pentru următoarele motive:
Între conținutul minutei din 24 aprilie 2008 și al dispozitivului sentinței civile nr. 558/24.04.2008 (ambele din dosarul nr-) există contradicții de fond privind soluția pronunțată. Astfel, conform prevederilor din minută, a fost admisă acțiunea reclamantului, pentru ca mai apoi, la redactarea sentinței civile, soluția să fie doar admiterea în parte a acțiunii.
Prin decizia civilă nr. 231/21.02.2008 Curtea de Apel Timișoaraa casat sentința civilă a Tribunalului Arad (nr. 2845/4.12.2007) pronunțată în această cauză apreciind că motivarea primei instanțe este "deosebit de sumară și incompletă, echivalând cu necercetarea fondului pricinii" și că instanța nu a analizat susținerile reclamantului "prin prisma probelor administrate, inclusiv planșa foto". Din păcate Tribunalul Arada pronunțat și cea de-a doua sentință civilă (nr. 558/24.04.2008) în această cauză fără a ține cont de îndrumările date de Curtea de Apel și fără a avea în vedere argumentele invocate în acțiune ulterior.
Ceea ce este de o gravitate extremă este faptul că instanța nici măcar nu s-a pronunțat cu privire la motivele invocate privind nelegalitatea sancționării reclamantului. Acesta arată că a susținut atât în actul de sesizare cât și ulterior pe parcursul desfășurării procesului, că nu a comis vreo faptă nelegală de natură a putea fi sancționată. Reclamantul a oprit (și staționat) autoturismul pe partea carosabilă a B-dului din municipiul într-o zonă unde nu există interdicție pentru oprire sau staționare. Acest lucru este recunoscut și de pârâți și din întâmpinarea depusă la dosar la termenul din 25.09.2007.
Se mai învederează faptul că, dacă a fost oprit pe partea carosabilă cum a putut fi sancționat pentru parcare nelegală, atâta timp cât prevederile legale interzic amenajarea de parcări pe partea carosabilă.
Pentru a putea fi sancționat de neplata taxei de parcare este necesar a fi îndeplinite cumulativ două condiții: staționarea într-o parcare legal amenajată și acea parcare să fie cu plată. În cazul reclamantului nu este îndeplinită prima condiție, cea a parcării amenajate legal.
Prin acțiune, reclamantul a solicitat instanței anularea actului de constatare pentru că acesta nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de Codul d e procedură fiscală, așa cum se susține în sentința civilă nr. 558/24.04.2008 și susține că actul a fost întocmit fără ca acesta să comită o faptă ce putea fi astfel sancționată. Reclamantul a invocat motive de fond care fac actul de constatare nul și nu de formă. Este o mare diferență între cele două motive de nulitate a actului de constatare. Reclamantul nu a invocat incompetența organului constatator în redactarea actului de constatare, ci faptul că nu el a comis acea ilegalitate pentru care a fost sancționat.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt al acțiunii, deși instanța a respins excepția prematurității acțiunii, respinge acțiunea pentru constatarea nelegalității Anexei nr. 1 Regulamentului de organizare și funcționare a sistemului de parcare cu plată aprobat prin HCL nr. 249/27.09.2006 pentru un motiv aberant.
Reclamantul nu a susținut și nu susține că în competența Consiliilor Locale nu este și emiterea de acte normative cu caracter local, ci a invocat faptul că între prevederile art. 1 alin. 2 din Regulamentul aprobat prin HCL nr. 249/27 septembrie 2006 și Anexa nr. 1 acestuia există contradicții flagrante ceea ce duce la nelegalitatea acestei anexe.
Împotriva aceleiași sentințe au declarat recurs și pârâții Consiliul Local al Municipiului A, reprezentat prin Primar și Primăria Municipiului A, solicitând modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul menținerii ca temeinică și legală a Notei de constatare și înștiințare de plată seria - din data de 2.06.2007 și obligarea petentului la plata taxei suplimentare de parcare prevăzute în aceasta.
În motivare, se susține că instanța de fond nu a luat în considerare motivele arătate prin întâmpinare. Așa cum rezultă din imaginile video, fotografiile și registrul controlului care a aplicat sancțiunea, aflate la Serviciul Administrare, reiese în mod clar faptul că autovehiculul cu nr. de înmatriculare - a staționat la data de 22.06.2007 ora 10,07 pe un spațiu special amenajat și delimitat prin marcaje, pe., în zona Palatului Copiilor, fără tichet de parcare sau abonament.
Taxa suplimentară de parcare este o taxă locală, constituindu-se venit la bugetul local, urmărirea și încasarea ei făcându-se de Direcția Venituri din cadrul Primăriei Municipiului A, la baza ei stând prevederile Codului d e procedură fiscală și nr.249/2006.
Contestatorul a înregistrat la Primăria Municipiului Aoc ontestație împotriva Notei de constatare și înștiințare de plată seria 0- din data de 22.06.2007, aceasta fiind respinsă de către Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Primăriei Municipiului A prin Dispoziția nr. 28/30.06.2007.
Contestatorul avea posibilitatea de a ataca la instanța de contencios administrativ Dispoziția nr. 28/30.06.2007 a Comisiei de soluționare a contestațiilor prin care i s-a respins contestația împotriva Notei de constatare și înștiințare de plată.
Motivele invocate de către petentul sunt nejustificate deoarece conform cu art. 12 din Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de parcare cu plată în Municipiul A, aprobat prin nr. 249/2006, cu modificări și completări ulterioare, se arată în mod clar situațiile în care se instituie și se percepe taxă suplimentară de parcare:
"a - staționarea fără tichet de parcare sau abonament;
b - staționarea cu abonament expirat, cu abonament eliberat pentru alt vehicul sau cu depășirea timpului de staționare conferit de tichet, cu abonament necorespunzător zonei de parcare;
c - staționarea pe locuri de parcare rezervate semnalizate cu indicator sau inscripționate;
d - modul de expunere a tichetului de parcare sau a abonamentului nu a permis descifrarea elementelor de identificare".
Astfel, petentul a fost sancționat în mod corect de către agentul constatator, deoarece acesta a încălcat dispozițiile art. 12 din Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de parcare cu plată în Municipiul A, aprobat prin nr.249/2006, cu modificări și completări ulterioare.
Cu toate că reclamantul nu contestă imaginile care îl învinovățesc (depuse la dosar), respectiv nu contestă faptul că a parcat autoturismul pe un loc de parcare pentru care necesita tichet de parcare sau abonament, instanța a admis în parte acțiunea acestuia, a anulat Nota de constatare și înștiințare de plată seria -/22.06.2007.
În concluzie, instanța de fond în mod eronat admite primul capăt de cerere a reclamantului, motivând prin faptul că actul administrativ emis de Primăria Municipiului A nu conține: numele și prenumele contribuabilului, temeiurile de fapt și de drept și mențiunile privind audierea contribuabilului, conform cu art. 43 alin. 2 din Codul d e procedură fiscală, motiv pentru care instanța de fond a constatat nulă Nota de constatare și înștiințare de plată seria -/22.06.2007.
Instanța de fond nu a luat în considerare faptul că înscrisul contestat îndeplinește condițiile minime prevăzute de lege, fiind un înscris valabil, neexistând în acest sens nici o omisiune privind numele și prenumele ori denumirea contribuabilului întrucât acestea se vor completa ulterior, odată cu identificarea contribuabilului, (a se vedea înscrisul contestat, conține la subsol mențiunea că numele, prenumele, CNP, domiciliul contribuabilului se vor completa ulterior, odată cu identificarea proprietarului autovehiculului). În situația dată, era imposibil ca agentul constatator să cunoască numele proprietarului, această identificare urma a fi făcută ulterior cu sprijinul Poliției
Cât privește al doilea capăt de cerere, consideră că instanța de fond a apreciat în mod corect, având în vedere prevederile art. 36 din Legea nr. 215/2001, care reglementează atribuțiile consiliilor locale, adoptarea hotărârii privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a sistemului de parcare cu plată în Municipiul A, este o hotărâre legală, adoptată în exercitarea atribuțiilor sale, motiv pentru care în mod corect s-a constatat legalitatea Anexei 1 din Regulamentului de organizare și funcționare a sistemului de parcare cu plată, aprobat prin nr. 249/2006, pe care a menținut-o în vigoare.
Prin întâmpinările la recursul reclamantului, formulate de pârâții Consiliul Local al Municipiului A, reprezentat prin Primar și Primăria Municipiului A, se solicită respingerea recursului declarat de reclamant și admiterea propriilor recursuri, pentru aceleași motive arătate în scris în recursurile formulate.
Examinând recursurile formulate, Curtea constată că sunt nefondate, astfel că vor fi respinse, în baza art. 312, alin.1 proc.civ. pentru considerentele ce succed:
În ceea ce privește recursul formulat de către reclamantul, Curtea reține că nu sunt fondate susținerile acestuia potrivit cărora între conținutul minutei din data de 24.04.2008 și al sentinței atacate ar exista contradicții de fond privind soluția pronunțată.
Astfel, conținutul celor două acte procedurale este identic, în sensul că mențiunile cuprinse în minută (fila 13 din dosarul primei instanțe) se regăsesc integral în dispozitivul sentinței atacate. Faptul că minuta conține greșeli (în sensul că particula "în parte" este introdusă în text cu acoladă, că este tăiat cuvântul "împotriva", fiind înlocuit cu "pentru") nu poate duceeo ipsola concluzia că soluția a fost modificată ulterior și că astfel ar exista neconcordanțe între minută și dispozitivul sentinței.
Curtea constată că prima instanță, în rejudecare, a respectat indicațiile instanței de recurs date prin decizia de casare.
Astfel, instanța de casare a dispus verificarea de către instanța de rejudecare a susținerilor reclamantului privind temeinicia actului de constatare, prin prisma probelor administrate, dar și verificarea actului de constatare, verificare ce vizează legalitatea acestuia.
Că aceasta a fost îndrumarea dată de instanța de casare rezultă din coroborarea considerentelor acelei decizii de casare cu motivele invocate de către reclamant în cererea introductivă, motive ce vizează atât temeinicia, cât și nelegalitatea actului administrativ, ori nelegalitatea vizează verificarea actului administrativ contestat prin prisma condițiilor de formă și de fond impuse de lege, în speță Codul d e procedură fiscală.
Atâta timp cât prima instanță s-a oprit asupra verificării condițiilor de formă ale actului administrativ atacat și constatând încălcarea art. 43, alin. 2 Cod procedură fiscală, l-a anulat, era cu totul de prisos să se pronunțe și asupra motivelor de netemeinicie invocate de reclamant. Această omisiune este firească și nu poate constitui o nerespectare a îndrumărilor instanței de casare.
Din acest punct de vedere, recursul reclamantului este și lipsit de interes, astfel că, întrucât prima instanță nu a mai analizat motivele de netemeinicie a actului administrativ, nici instanța de recurs nu le va mai analiza, considerând acest lucru de prisos.
În ceea ce privește critica adusă de către reclamant soluției prin care i s-a respins capătul de cerere privind constatarea nelegalității Anexei 1 la Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de parcare cu plată aprobat prin HCL nr. 249/27.09.2006, Curtea o consideră nefondată, întrucât nu există nicio contradicție între HCL nr. 249/27.09.2006 și Anexa 1 acestuia. Pe de altă parte, reclamantul nici nu a indicat, în recursul său la ce contradicții se referă.
În ceea ce privește recursurile Consiliului Local al Municipiului A și Primăriei Municipiului A, Curtea le consideră nefondate, pentru următoarele considerente:
Motivele invocate în cele două recursuri identice și care vizează temeinicia Notei de constatare și înștiințare de plată seria -/22.06.2007 nu vor fi cercetate, din aceleași motive expuse mai sus, în legătură cu recursul formulat de reclamantul. Atâta timp cât prima instanță nu a mai ajuns să le cerceteze, anulând Nota de constatare și înștiințare de plată seria -/22.06.2007 pentru motive de formă, cercetarea temeiniciei acestui act administrativ direct în recurs s-ar face prinomissio medio, lucru inacceptabil în sistemul căilor de atac.
Curtea consideră că în mod corect prima instanță a constatat nerespectarea de către Nota de constatare și înștiințare de plată seria -/22.06.2007 a dispozițiilor art. 43 alin. 2 din Codul d e procedură fiscală. Mențiunile respective trebuie să fie intrinseci actului neexistând posibilitatea completării lui ulterioare.
Față de aceste considerente, Curtea va respinge cele trei recursuri formulate împotriva sentinței civile nr.558/24.04.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.558/24.04.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Respinge recursurile formulate de pârâtele Consiliul Local al Municipiului A și Primăria Municipiului A împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 2.10.2008.
Pt.PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
aflat în
VICEPREȘEDINTE
-
GREFIER
Red./03.11.2008
Tehnored./06.11.2008
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Arad - judecător
Președinte:Mircea Ionel ChiuJudecători:Mircea Ionel Chiu, Victoria Catargiu, Cătălin