Obligația de a face. Decizia 946/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--23.06.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.946
Ședința publică din 02.10.2008
PREȘEDINTE: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 2: Victoria Catargiu
JUDECĂTOR 3: Cătălin
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta I T, împotriva sentinței civile nr.383 din 11.04.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Ministerul Economiei și Finanțelor B, Agenția Națională de Administrare Fiscală B și Direcția Generală a Finanțelor Publice T, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic în reprezentarea pârâților intimați, lipsă fiind reclamanta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței, reclamanta recurentă depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 2 lei, timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, împuternicire avocațială și încă 2 exemplare din motivele de recurs, iar pârâta intimată T în nume propriu și în reprezentarea a depus întâmpinare.
Reprezentantul pârâților intimați depune delegații.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de instanța de fond, pentru motivele din întâmpinare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.383 din 11.04.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta " " L T, împotriva pârâților Ministerul Finanțelor Publice B, Agenția Națională de Administrație Fiscală B, și Direcția Generală a Finanțelor Publice
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 8755 din 29.11.2007, reclamanta "D I" T, a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice B, Agenția Națională de Administrație Fiscală B și Direcția Generală a Finanțelor Publice T, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:
- recunoașterea dreptului reclamantei de a beneficia de aplicarea unitară și exactă a legii și a actelor administrative adoptate la nivel superior și pe cale de consecință repararea prejudiciului născut în patrimoniul său, în cuantum de 113.538 RON, prin nerespectarea de către autoritățile administrative a dispozițiilor legale în vigoare.
În motivarea acțiunii sale, reclamanta arată că în anul 2005 societatea a făcut obiectul unui control fiscal pe tema modului de constituire și virare a impozitului pe veniturile nerezidenților cu care a contractat. Cu această ocazie, organele de control au constatat că societatea a contractat în anii 2004-2005 cu societatea comercială slovacă și în data de 24.06.2005 a fost prezentat certificatul de rezidență fiscală. Prin Decizia de impunere nr. 4033/27.06.2005, inspecția fiscală a stabilit în sarcina societății obligația de a constitui impozit pentru aceste venituri plătite societății slovace, apreciind că acestea au natura de redevențe.
ANAF prin Direcția Generală de soluționare a contestațiilor a desființat, prin Decizia nr. 188/03.11.2005 această decizie de impunere nelegală, reținând susținerile conform cărora plățile s-au efectuat furnizorului extern pentru prestări de servicii, iar nu pentru redevențe. De asemenea s-a stabilit faptul că, față de prezentarea certificatului de rezidență fiscală, sunt aplicabile dispozițiile Convenției de evitare a dublei impuneri dintre România și Slovacia. ANAF a dispus refacerea controlului cu respectarea acestor repere.
Ulterior acestei decizii reclamanta a solicitat și a obținut de la. T restituire sumei de 590.262,39 RON, reprezentând impozit și accesorii stabilite prin decizia anulată.
În urma controlului din 2006 s-a emis Decizia de impunere nr. 240/10.05.2006, atacată de reclamantă cu contestație, însă prin Decizia nr. 387/135/19.07.2006 a T - Biroul soluționare contestații aceasta a fost respinsă.
Tribunalul Timiș, sesizat cu acțiune reclamantei privind anularea actului a admis acțiunea prin Sentința civilă nr. 651/24.11.206, pronunțată în Dosar nr-.
Împotriva sentinței a declarat recurs T, iar Curtea de APEL TIMIȘOARA, prin Decizia nr. 120/R/14.02.2007 a dispus admiterea recursului apreciind că reclamanta nu a constituit și virat impozitul pe venitul nerezidenților de la data scadenței acestuia și anume data achitării facturilor externe, datorând impozit calculat de pârâtă până la data prezentării certificatului de rezidență fiscală și anume 24.06.2005, împreună cu accesoriile calculate pe seama sa prin decizia de impunere nr. 240/2006 emisă de pârâtă.
La dosar nu au fost depuse nici un fel de înscrisuri cu care reclamanta să probeze cele susținute prin acțiune.
Taf ormulat Întâmpinare, prin care a solicitat în principal pe cale de excepție respingerea acțiunii ca inadmisibilă pentru neefectuarea procedurii prealabile obligatorii prevăzute de art. 109 alin. 2.pr. civ. coroborat cu art.7 din Legea nr. 554/2004; tot pe cale de excepție a solicitat instanței să constate lipsa obiectului determinat al cauzei și autoritatea de lucru judecat cu privire la chestiunea de fond a acțiunii, respectiv cu privire la legalitatea și temeinicia datorării către bugetul de stat a sumei totale de 113.538 lei reprezentând dobânzi și penalități de întârzierea aferente impozitului pe veniturile nerezidenților. De asemenea a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a B și
Pe fond pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La dosar au fost depuse: Decizia de impunere nr. 240/10.05.2006, Raportul de inspecție fiscală din data de 08.05.2006, Decizia nr. 387/135 din 19.07.2006, Sentința civilă nr. 651/24.11.2006 a Tribunalului Timiș, Decizia nr.20/R/14.02.2007 a Curții de APEL TIMIȘOARA.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea tuturor excepțiilor invocate, arătând faptul că obiectul acțiunii sale îl constituie cererea societății, care se consideră vătămată într-un drept al său prin refuzul nejustificat de soluționare a cererii de despăgubire.
Reclamanta a răspuns la întâmpinare, arătând că în ceea ace privește procedura prealabilă, aceasta a fost îndeplinită pe calea "recursului grațios" expediat către toate pârâtele prin poștă la data de 30.03.2007 primind și răspuns la acesta. Solicită de asemenea respingerea și a celorlalte excepții invocate de către pârâtă.
La dosar a fost depusă copie a "Recursului grațios" adresat celor trei pârâte și din conținutul căruia reiese că le-a fost solicitată acestora să-și exprime poziția cu privire la cererea petentei, ca cele trei instituții cărora le este adresat recursul grațios, să repare prejudiciu născut în patrimoniul societății, în cuantum de 113.538 RON prin nerespectarea de către autoritățile administrative a dispozițiilor legale în vigoare.
În răspunsul la acest recurs grațios, se arată că această acțiune a petentei este considerată ca inadmisibilă, față de soluțiile pronunțate de către instanțele de judecată.
Din actele și lucrările dosarului tribunalul a reținut în fapt următoarele.
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 1789/30/27.07.2006 reclamanta - I SRL Taf ormulat acțiune în anulare prin care a solicitat, ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice T, să se dispună anularea actelor administrative și să se invalideze măsurile dispuse în conținutul Deciziei nr. 387/135/19.07.2006 a DGFP T - Biroul soluționare contestații și a Deciziei de impunere nr. 240/10.05.2006 privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite: suma de 78.059 lei reprezentând dobânzi de întârziere pentru nevirarea impozitului pe veniturile nerezidenților; suma de 21.798 lei reprezentând penalități de întârziere pentru nevirarea impozitului de veniturile nerezidenților; suma de 13.681 lei reprezentând dobânzi de întârziere pentru sume restituite necuvenit.
De asemenea reclamanta solicită instanței, ca în condițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, să se suspende executarea actelor atacate, executare pornită prin somația nr. -/17140, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Tribunalul Timiș prin sentința civilă nr. 651/24.11.2006 a dispus admiterea acțiunii formulată de reclamanta - I SRL împotriva pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice T, cu sediul în având ca obiect anulare acte fiscale și a anulat Decizia nr. 387/135/19.07.2006 emisă de DGFP T și Decizia de impunere nr. 240/10.05.2006 emisă de pârâtă.
Împotriva sentinței a declarat recurs T, iar Curtea de APEL TIMIȘOARAa admis recursul, a modificat sentința, în sensul că a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta - I SRL, împotriva pârâtei
Decizia Curții de APEL TIMIȘOARA este irevocabilă, confirmând astfel ca legale și corect întocmite documentele fiscale emise de către pârâta T și contestate de către reclamantă.
În această situație nu poate fi vorba de repararea vreunui prejudiciu născut în patrimoniul reclamantei, prin nerespectarea de către autoritățile administrative a dispozițiilor legale în vigoare, ci despre sume de bani datorate de către reclamantă, corect reținute în acte fiscale, a căror legalitate a fost confirmată de hotărârile judecătorești pronunțate în cauză.
Pentru considerentele mai sus invocate, tribunalul văzând și disp. art. 18 din Legea nr.554/2004, a dispus respingerea acțiunii formulată de reclamanta " ", împotriva pârâților: Ministerul Finanțelor Publice B, Agenția Națională de Administrație Fiscală B și Direcția Generală a Finanțelor Publice T, ca ne întemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta - I SRL T și a solicitat modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. În motivarea recursului se arată că prima instanță a interpretat greșit acțiunea cu care a fost sesizată, în condițiile în care, actele fiscale în baza cărora a fost obligată la plata unor sume de bani sunt flagrant ilegale. Astfel se arată că actele administrative încheiate de Direcția Generală a Finanțelor Publice T prin care reclamanta a fost obligată la plata accesoriilor aferente unui impozit pe veniturile rezidenților sunt nelegale.
În al doilea motiv de recurs, recurenta arată că acțiunea este în angajarea răspunderii administrativ patrimoniale, pentru repararea prejudiciului creat prin activitatea administrației publice, iar prejudiciul s-a născut ca urmare a lipsei de interpretare și aplicare a aceluiași text de lege, la nivelul organelor fiscale (locale și centrale) și a instanțelor judecătorești.
Prin Întâmpinarea depusă la dosar la data de 1 iulie 2008, intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice Tas olicitat respingerea recursului ca neîntemeiat (filele 5-7 dosar).
Recursul este nefondat.
Din examinarea hotărârii instanței de fond, prin prisma criticilor formulate în recurs și din oficiu, conform art.306 alin.2 din Codul d e procedură civilă, rezultă că prin instanță a reținut corect starea de fapt pe baza actelor și probelor de la dosar și în mod legal a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Prima instanță a reținut în mod legal că, prin hotărâre irevocabilă s-a stabilit că documentele fiscale emise de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice T sunt corecte, astfel că nu se poate reține cum solicită reclamanta, că se impune repararea vreunui prejudiciu născut în patrimoniul reclamantei, prin nerespectarea de către autoritățile administrative și judecătorești a dispozițiilor legale în vigoare.
De aceea, motivele de recurs invocate de recurentă sunt neîntemeiate și urmează să fie respinse.
Pentru aceste considerente, instanța urmează ca în conformitate cu dispozițiile prevăzute de art.312 pct.1 din Codul d e procedură civilă să respingă recursul reclamantei ca nefondat și să mențină sentința tribunalului ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de I T, împotriva sentinței civile nr.383 din 11 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Red./12.11.2008
Tehnored./17.11.2008
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Timiș - judecători,
Președinte:Mircea Ionel ChiuJudecători:Mircea Ionel Chiu, Victoria Catargiu, Cătălin
