Cerere privind fixarea unui termen de urgență (legea 554/2004 art.21). Decizia 13/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr.13/CA
Ședința publică din 21 ianuarie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Revi Moga
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 3: Elena Carina Gheorma
Grefier ---
Pe rol, judecarea recursului contencios administrativ și fiscal declarat de recurenții-reclamanți - cu domiciliul în C,-, jud.C și - cu domiciliul în C,-, parter, jud.C, în contradictoriu cu intimații-pârâți SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR - cu sediul în C,-, jud.C și ȘEFUL SERVICIULUI PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR - cu domiciliul procesual ales în C,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.772/20.09.2007, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- (1583/CA/2006), având ca obiect Legea 554/2004 art.21.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul-reclamant, personal, lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm.Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile,obiectul litigiului, mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii de citare; învederează că recursul este motivat, scutit de taxă.
Recurentul-reclamant depune o copie a unei adrese emisă de intimata-pârâtă, din care rezultă că actele solicitate de acesta pot fi comunicate instanței.
Instanța, constatând că nu sunt motive de amânare a cauzei, apreciază dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente.
Recurentul-reclamant pune concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat. Arată, în esență, că au solicitat obligarea intimaților de a li se elibera acte de interes personal, fiindu-le necesare în soluționarea litigiului pe care îl au pe rolul instanței, dar au fost refuzați nejustificat. Mai învederează că nu au alte dovezi și casa le-a fost ocupată abuziv de peste 3 ani. Au solicitat depunerea acestor acte și instanței de fond, dar cererea le-a fost respinsă.
In baza art.150 Cod procedură civilă, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (potrivit precizărilor, serviciu din cadrul Consiliului Local C) și șeful serviciului, solicitînd obligarea acestora în solidar la eliberarea de copii certificate de pe actele întocmite cu ocazia stabilirii domiciliului în C al pîrîtului, respectiv acte de constatare și cercetare la fața locului și declarațiile vecinilor, cu daune cominatorii de 100 lei pe zi de întîrziere de la data refuzului oficial ( adresa nr. 11332/12.05.2006) și pînă la predarea copiilor. Reclamanții au mai solicitat obligarea șefului serviciului la plata de daune morale reprezentînd venitul său net pe o lună din luna anterioară executării silite, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii se invocă existența unui litigiu penal pentru lămurirea căruia sunt necesare înscrisurile amintite.
În drept se invocă prevederile legii nr. 554/2004, legea nr. 677/2001, OG nr. 97/2005, legea nr. 544/2001.
Acțiunea este însoțită de înscrisuri.
nu se prezintă și depun adresa nr. 9772/2006 prin care arată că nu au fost încălcate drepturile reclamanților, aceștia putînd cere în cadrul litigiilor civile sau penale aflate pe rol, ca instanța să solicite instituțiilor ce dețin înscrisuri relevante, depunerea acestora.
Prin sentința civilă nr. 772/20.09.2007 acțiunea a fost respinsă. S- arătat că refuzul pîrîților nu este unul nejustificat. Mai mult, informațiile cu privire la datele personale sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor.
Soluția a fost atacată cu recurs de către reclamanți.
Critica privește următoarele aspecte:
- nu a fost citat Consiliul local C deși a fost chemat în judecată;
- au fost respinse probele cu martori și interogatoriu deși erau esențiale în cauză;
- au fost interpretate greșit prevederile legale referitoare la accesul liber la datele personale;
- refuzul nu a fost unul justificat.
Intimații nu se prezintă și nu depun întîmpinare.
Instanța reține următoarea situație de fapt și de drept:
Potrivit art. 27 alin. 1 din OUG nr. 97/2005: "Dovada adresei de domiciliu se poate face cu unul dintre următoarele documente:
a) acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ;
b) declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spațiu, însoțită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a);
c) declarația pe propria răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil, faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) și b); pentru minorii și persoanele fizice puse sub interdicție, declarația se dă și se semnează de către părinți sau de către reprezentanții lor legali;
d) documentul eliberat de primării, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol, pentru mediul rural".
Pentru stabilirea domiciliului reclamantului au fost efectuate o serie de verificări în anul 2001 de către polițistul de ordine publică, ocazie cu care a fost încheiată, potrivit legii, o notă de verificare. Reclamanții solicită în speța de față tocmai această notă de verificare încheiată cu prilejul cercetării la fața locului și declarațiile vecinilor care au stat la baza acestei note, înscrisuri din care rezultă cu siguranță că adresa de domiciliu a reclamantului este în C- întrucît acestuia i s-a eliberat cartea de identitate la 27.03.2001 cu această adresă (carte de identitate -fila nr. 18).
Aceste înscrisuri nu intră în noțiunea de "date cu caracter personal", așa cum este definită de legea nr. 677/2001, pentru a putea beneficia de protecția specială prevăzută de această lege.
Astfel, legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001 reglementează protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Verificările efectuate de către polițistul de ordine publică (declarațiile vecinilor reprezintă o modalitate de informare) nu vizau colectarea de date cu caracter personal ci stabilirea veridicității celor declarate de către reclamant. În baza acestora polițistul a întocmit nota de verificare din care rezultă că domiciliul declarat de către reclamant este cel real, consecința fiind eliberarea cărții de identitate. Chiar OUG 97/2005 stabilește caracterul înscrisurilor solicitate, acestea fiind documente cu care se face dovada adresei de domiciliu și însoțesc întotdeauna declarația pe proprie răspundere a solicitantului.
Înscrisurile solicitate nu beneficiază nici de protecția legii nr. 544/2001, aceasta privind liberul acces la informațiile de interes public. Înscrisurile solicitate de către reclamanți nu conțin informații de interes public ci de interes personal. Cu privire la astfel de informații legea nr. 544/2001 prevede că:"informațiile publice de interes personal nu pot fi transferate între autoritățile publice decât în temeiul unei obligații legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informații potrivitart.2" (art. 14).
În ceea ce privește incidența în cauză a legii nr. 554/2004, se rețin următoarele:
Potrivit art. 2 alin. 1 lit. a) persoană vătămată este - "orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri".
Art. 2 alin. 1 lit i) stabilește că refuzul nejustificat de a soluționa o cerere reprezintă "exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile".
În temeiul art. 2 alin. 2 din legea nr. 554/2004 "se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal".
În baza art. 8 alin. 1 din legea contenciosului administrativ "se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim".
Potrivit art. 1169.civ., reclamanții erau obligați să facă dovada solicitării adresate pîrîților pentru eliberarea înscrisurilor enumerate în cuprinsul acțiunii. Cu înscrisul aflat la fila nr. 5 în dosarul de fond reclamanții fac dovada că au solicitatPoliției Municipiului Celiberarea următoarelor înscrisuri: declarația/confirmarea personală a proprietarei imobilului (reclamantă în cauză), declarația/confirmarea/semnătura d-nei în numele SC COM SRL, proces verbal al organului de poliție încheiat cu ocazia verificării la fața locului. Acțiunea de față este formulată în contradictoriu cu Serviciul comunitar de evidență a persoanelor și cu șeful acestui serviciu. În plus, din înscrisurile enumerate, doar constatarea organului de poliție este vizată prin cerere, nefăcîndu-se dovada solicitării și a declarațiilor vecinilor. Totodată, nu se face nici dovada solicitării întregii documentații, așa cum apare în precizările aflate la fila nr. 27.
În cuprinsul acțiunii se specifică că refuzul oficial de eliberare a documentelor rezultă din adresa nr. 11332/12.05.2006. Această adresă provine de la Serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor din cadrul Consiliului local C (după cum am arătat, reclamanții nu fac dovada formulării unei cereri către acest serviciu, obligație ce le revenea potrivit art. 1169.civ.).Din cuprinsul adresei rezultă că reclamanții s-au adresat acestei instituții și au solicitat eliberarea unor documente, fără să se poată identifica totuși ce documente au fost solicitate. Totodată, adresa nu conține un refuz explicit (așa cum este definit de lege) de eliberare a documentelor, ci explicații în legătură cu modul în care documentele pot ajunge ca probe în dosarele pe care părțile le consideră relevante.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că în cauză nu sunt aplicabile nici prevederile legii nr. 554/2004 pentru obligarea pîrîților la eliberarea înscrisurilor.
Mai mult, conform art. 16 alin. 1 din lege:"cererile în justiție prevăzute de prezenta lege pot fi formulate și personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acțiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă".În consecință, seful serviciului nu poate fi obligat în solidar cu serviciul în cadrul căruia își desfășoară activitatea la eliberarea documentelor ci doar la plata de despăgubiri. Ca urmare a respingerii capătului 1 de cerere, și capătul 2 de cerere ce privește tocmai obligarea șefului serviciului la despăgubiri, este nefondat.
În ceea ce privește necitarea Consiliului Local C, instanța reține că și această critică este nefondată în condițiile în care a fost citat serviciul de evidență a persoanelor iar acest serviciu funcționează în cadrul consiliului local. Chiar din înscrisul depus de către reclamanți și intitulat "completare acțiune" rezultă motivele pentru care se solicită citarea Consiliului Local Acesta și serviciul de evidență a persoanelor nu puteau fi citate distinct și nu puteau figura ca pîrîți în mod distinct în acțiune, putîndu-se face cel mult precizarea în cuprinsul citației că serviciul funcționează în subordinea Consiliului Local C, așa cum au arătat și reclamanții în precizările lor.
Pe viitor, reclamanții pot beneficia de înscrisurile pe care le consideră relevante în condițiile art. 14 alin. 2 din legea nr. 544/2001 și art. 175.pr.civ.
Pentru aceste considerente recursul a fost respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefundat, recursul contencios administrativ și fiscal declarat de recurenții-reclamanți - cu domiciliul în C,-, jud.C și - cu domiciliul în C,-, parter, jud.C, în contradictoriu cu intimații-pârâți SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR - cu sediul în C,-, jud.C și ȘEFUL SERVICIULUI PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR - cu domiciliul procesual ales în C,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr.772/20.09.2007, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- (1583/CA/2006).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 ianuarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, --- |
jud.fond:-
red.dec.-jud.Gr.
2ex./1.02.2008
Președinte:Revi MogaJudecători:Revi Moga, Ecaterina Grigore, Elena Carina Gheorma
