Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 252/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.252
Ședința publică din data de 15 februarie 2010
PREȘEDINTE: Stoicescu Maria
JUDECĂTOR 2: Duboșaru Rodica
JUDECĂTOR 3: Tudose Ana
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în P,-, județul, împotriva sentinței nr.756 din data de 13 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâțiiPRIMARUL P -, cu sediul în P,-, județul D,SECRETARUL PRIMĂRIEI P -, cu sediul în P,-, județul D șiCADASTRU LA PRIMARIA P -, cu sediul în P,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima, cât și la a doua strigare a cauzei, recurentul-reclamant și intimații-pârâți Primarul localității P -, secretarul Primăriei P - și inspector cadastru la Primaria P -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că, prin Serviciul registratură, recurentul-reclamant a depus la dosar note scrise, chitanța nr.- din 2.02.2010, privind achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, iar intimatul-pârât Primarul Orașului a depus la dosar întâmpinare, după care:
Curtea, față de împrejurarea că recurentul, prin notele scrise, depuse la dosar și intimatul-pârât, prin întâmpinarea formulată, au solicitat judecarea cauzei și în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița - ecția comercială și de contencios administrativ, sub nr. 2525/120/9 iunie 2009, reclamantul a chemat în judecată pârâții - primar, - secretar și - inspector cadastru, solicitând a fi obligați să- răspundă la cererile adresate de-a lungul anului 2009, așa cum sunt arătate în cererea, să-i repare prejudiciul cauzat prin purtarea lor abuzivă și să fie sancționați potrivit Legii nr. 188/1999, cerere întemeiată
în drept pe dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 și ale Constituției României.
Prin întâmpinare, Primarul orașului P, a invocat excepția prematurității acțiunii, întrucât nu a fost parcursă procedura prealabilă, iar pe fond, respingerea cererii ca neîntemeiată, deoarece reclamantul a primit răspuns la cererile adresate instituției.
La solicitarea instanței de a-și preciza obiectul acțiunii, reclamantul a depus la dosar o cerere în care a arătat că temeiul acțiunii sale este legea contenciosului administrativ, și nu solicitare de informații de interes public, cum i se răspunde, prin întâmpinare, de pârâtul primarul orașului
După administrarea probei cu înscrisuri, prin sentința nr.756 din data de 13.11.2009, Tribunalul Dâmbovițaa respins excepția prematurității cererii invocată de pârâtul Primarul orașului P și a respins cererea formulată de reclamantul, reținând că excepția prematurității acțiunii este neîntemeiată, întrucât, acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, lege în vigoare la data formulării acțiunii de reclamant (Legea nr. 29/1990 fiind abrogată în prezent ), a fost precedată de solicitări adresate Primarului Orașului P în lunile martie - aprilie 2009, așa cum reiese din copiile aflate la dosar și pe care pârâtul le-a avut în vedere atunci când a emis răspunsurile.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că cererea reclamantului de obligare a pârâților să-i răspundă solicitărilor, incoerent arătate în acțiune și în precizările ulterioare, nu este întemeiată, întrucât la solicitările sale, pârâții i-au formulat răspunsurile nr. 5759/17.04.2009 și nr.6601/13 mai 2009, în care precizează clar că arhiva instituției nu deține procese verbale de delimitare a terenurilor aferente spațiilor comerciale, garaje, apartamente, nominalizate în decizia nr. 70/1976, iar în ceea ce privește accesul la informațiile privind planul zonal, i s-a pus în vedere, prin același răspuns, că este necesară achitarea unei taxe, potrivit prevederilor art. 9 din Legea nr. 544/2001.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, acuzând-o că este una preferențială, abuzivă, trucată, fiindu-i încălcate cu intenție, rea-credință, viclenie profesională drepturile fundamentale democratice garantate de statul român.
În motivarea recursului, s-a arătat că obiectul acțiunii sale a fost schimbat de la informații de interes personal, în informații de interes public, s-a nominalizat că cererea a fost prematur introdusă, nu au fost nominalizate cererile adresate părților pârâte - secretară și - inginer cadastru, nu s-a confirmat sau infirmat existența sau inexistența arhivei, nominalizată de recurent în cereri, nici nu a fost nominalizată împuternicirea judiciară de care a făcut uz consilierul, în anexarea materialului probator dedus judecății, nici nu s-a precizat dacă primarul și complicii acestuia au răspuns oficial, punctual la cererile adresate de, ce au fost anexate dosarului dedus judecății.
Prin întâmpinarea depusă la 10.02.2010, Primarul orașului P - - a solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât recurentul este într-o vădită eroare cu privire la obiectul litigiului, iar motivele invocate în calea de atac sunt străine de natura pricinii, la solicitările lui s-au comunicat răspunsurile nr.5759 din 17.04.2009 și nr.6601 din 13.05.2009, potrivit cărora arhiva instituției nu deține procese-verbale de delimitare a terenurilor aferente spațiilor comerciale, garaje și apartamente, nominalizate în Decizia nr.70/1976.
Curtea, examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, a normelor legale incidente în cauză, a art. 304 și 3041Cod pr.civilă, constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce succed:
Reclamantul a investit instanța de fond cu o acțiune întemeiată pe disp. Legii contenciosului administrativ, având ca obiect susținerea legalității conținutului certificat prin comunicări, refuzului de a-i fi puse la dispoziție oficial informații, a refuzului dreptului de acces la informații de interes personal, recunoașterea dreptului cerut prin cereri, anularea înscrisurilor comune de probă neutile, atragerea în judecată a semnatarilor de înscrisuri comune de probă, repararea pagubelor pricinuite de la data preluării și folosirii spațiului supus judecății, aplicarea sancțiunii administrative, materiale, pecuniare, funcționarilor publici, dacă vor fi găsiți vinovați, obiectul acțiunii fiind precizat la data de 9.10.2009, în sensul că este reprezentat de cererile din 2.04.2009 și 26.04.2009 și prin Nota depusă la termenul din 30.10.2009, considerându-se vătămat în drepturile sale prin răspunsurile nr.5759 din 17.04.2009 și nr.6601/13.05.2009 (filele 31 și 50).
În raport de obiectul acțiunii dedus judecății și de precizarea reclamantului, potrivit căreia temeiul de drept al acțiunii este Legea contenciosului administrativ, în mod corect Tribunalul Dâmbovițaa constatat că cererea lui de obligare a pârâților să răspundă solicitărilor sale nu este întemeiată, în condițiile în care pârâții au formulat răspunsurile nr.5759/17.04.2009 și nr.6601/13.05.2009, în care se precizează clar că arhiva instituției nu deține procese verbale de delimitare a terenurilor aferente spațiilor comerciale, garaje, apartamente, nominalizate în decizia nr.70/1976, iar cu privire la informațiile referitoare la planul zonal, i s-a făcut cunoscut faptul că este necesară achitarea unei taxe, conform art. 9 din Legea nr.544/2001.
Potrivit art. 1 din Legea contenciosului administrativ, orice persoană ce se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim de către o autoritate publică printr-un act administrativ, prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată, interesul legitim putând fi atât public, cât și privat, obiectul unei acțiuni în contencios administrativ este reglementat de art. 8 din Legea nr. 554/2004, iar soluțiile ce pot fi pronunțate de instanță sunt cele enumerate de art. 18 din aceeași lege.
Reclamantul se consideră nemulțumit de răspunsurile cererilor sale, comunicate cu adresele nr.5759/17.04.2009 și nr.6601/13.05.2009, și a solicitat instanței obligarea pârâților să răspundă acestor cereri, însă, prin cererea din 2.03.2009, recurentul s-a adresat Primarului orașului P cu o cerere prin care a solicitat a i se pune la dispoziție oficial, contracost, copii de pe mai multe înscrisuri enumerate în respectiva cerere, prin adresa nr.5759/17.04.2009 i s-a comunicat că respectivele documente nu pot fi eliberate, întrucât în arhiva unității nu sunt deținute procesele-verbale de delimitare a terenurilor aferente spațiilor comerciale, apartamentelor, garajelor, conform art.2 din Decizia nr.70/9.10.1976 privind atribuirea de teren cu titlu de folosință pe durata existenței construcției.
Ulterior, prin cererea din 26.04.2009, reclamantul a revenit la cererea formulată în 2.03.2009, acuzând reprezentanții primăriei de refuz în a da curs solicitării sale, iar prin adresa nr.6601 din 13.05.2009, intimatul primar al comunei P i-a reiterat răspunsul din 17.04.2009, în sensul că înscrisurile solicitate a fi eliberate în copie xerox nu se găsesc în arhiva instituției.
În condițiile în care, reclamantul, în calitatea sa de mandatar al numiților și, conform procurii speciale, autentificate sub nr. 2057/15.04.2004 de BNP I, a formulat cereri către primarul orașului P la 2.03.2009, pentru care a primit răspunsul nr.5759 din 17.04.2009 și la data de 26.04.2009, la care i s-a răspuns prin adresa nr.6601/13.05.2009, cererile sale neputând fi soluționate favorabil în situația în care înscrisurile solicitate nu există în arhiva autorității administrativ-teritoriale P, iar pentru eliberarea planului zonal este necesară achitarea unei taxe de 20 de lei, Curtea constată că prin răspunsurile emise de Primarul orașului P, nu a fost vătămat în drepturile recunoscute de lege sau într-un interes legitim, astfel că, în mod corect, Tribunalul Dâmbovițaa concluzionat că acțiunea sa nu este întemeiată.
În ceea ce privește motivul de recurs, potrivit căruia i s-a schimbat obiectul acțiunii din informații de interes personal, la informații de interes public, Curtea constată că nu este fondat, atât în acțiunea inițială, cât și în precizările din 9.10.2009 și din 30.10.2009, reclamantul arătând că temeiul de drept al acțiunii sale este art.1,8 și 18 din Legea contenciosului administrativ, deși indicată Legea nr.29/1990, abrogată prin Legea nr.554/2004.
Referitor la nominalizarea cererii sale ca prematur introdusă, Curtea constată că un astfel de motiv nu are nici un fel de relevanță, în condițiile în care, în fața instanței de fond, Primarul orașului Pai nvocat excepția prematurității acțiunii, excepție ce a fost respinsă ca neîntemeiată, iar cu privire la nominalizarea cererilor reclamantului, adresate părților pârâte, și, Curtea constată că obiectul unei acțiuni în contencios administrativ este reprezentat de un act administrativ unilateral, pretins vătămător, sau de o nesoluționare a unei cereri de către o autoritate publică, o astfel de calitate nu o au și, astfel că, în situația în care a formulat cereri către aceste persoane, cenzurarea lor pe calea contenciosului administrativ este inadmisibilă.
De asemenea, nu are nicio relevanță nici motivul de recurs, potrivit căruia în hotărâre nu este confirmată sau infirmată existența sau inexistența arhivei, nominalizată de recurent în cereri, în condițiile în care, din răspunsurile comunicate de autoritatea publică - Primarul orașului P, rezultă că respectivele înscrisuri nu se regăsesc în arhiva unității administrativ-teritoriale, iar, în cauză, nu s-a făcut dovada că prin aceste răspunsuri ar fi fost vătămat în drepturile sale.
În ceea ce privește motivul de recurs, potrivit căruia nu s-a nominalizat împuternicirea judiciară în baza căreia consilierul juridic a anexat la dosar materialul probator, Curtea constată că în fața instanței de fond intimatul-pârât Primarul localității Paf ost prezent prin consilierul juridic, atât la termenul din 30.10.2009, cât și la cel din 13.11.2009, consilierul juridic a semnat întâmpinarea depusă la 11.09.2009, însă nu a fost prezentă în instanță, astfel că nu a fost necesar să prezinte o împuternicire de reprezentare juridică, în acest mod procedând consilierul juridic, conform împuternicirii aflată la fila 48.
Referitor la motivul de recurs, potrivit căruia Primarul și complicii acestuia nu au răspuns oficial, punctual la cererile ce le-au fost adresate, Curtea constată că nu este întemeiat, întrucât recurentul a formulat cereri la 2.03.2009 și la 26.04.2009, obiectul acestor cereri a fost eliberarea mai multor înscrisuri enumerate în cereri, iar intimatul Primarul orașului P i-a comunicat răspunsurile nr.5759/17.04.2009 și nr.6601/13.05.2009, potrivit cărora solicitările sale nu pot fi soluționate favorabil, în condițiile în care înscrisurile respective nu există în arhiva instituției, iar cu privire la planul zonal este necesară achitarea în prealabil a unei taxe de 20 de lei.
Față de aceste considerente, Curtea constată că în mod corect Tribunalul Dâmbovițaa concluzionat că acțiunea reclamantului nu este întemeiată, în condițiile în care pârâții au răspuns solicitărilor acestuia, conform adreselor nr.5759/19.04.2009 și nr.6601/13.05.2009, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin.1 din Legea contenciosului administrativ, sentința recurată nu este afectată de nelegalitate sau netemeinicie, recursul nu este fondat, urmând ca, în conformitate cu art. 312 alin.1 pr.civilă, să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:.
Respinge, ca nefondat, recursul formulat reclamantul, domiciliat în P,-, județul, împotriva sentinței nr.756 din data de 13 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâțiiPRIMARUL P -, cu sediul în P,-, județul D,SECRETARUL PRIMĂRIEI P -, cu sediul în P,-, județul D șiCADASTRU LA PRIMARIA P -, cu sediul în P,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 februarie 2010.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./23.02.2010
f-
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Stoicescu MariaJudecători:Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica, Tudose Ana
