Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 45/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA OPERATOR 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--29.06.2009

DECIZIA CIVILĂ NR.45

Ședința publică din 19 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Adina Pokker

JUDECĂTOR 2: Rodica Olaru

JUDECĂTOR 3: Răzvan Pătru

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.563/18.05.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată - "" - T, având ca obiect comunicare informație de interes public.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurentul lipsă, de avocat, iar în reprezentarea pârâtei consilier juridic.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată finalizată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul recurentului precizează faptul că temeiul juridic de drept privind petițiile este OG nr.27/2002. Solicită admiterea recursului, casarea cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Timiș.

Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului pentru motivele arătate pe larg în întâmpinare.

CURTEA

Asupra recursului de față constată:

Prin cererea înregistrata la Tribunalul Timiș sub nr-,reclamantul a chemat in judecata pe paratul - - solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună obligarea paratului sa pună la dispoziția reclamantului actele solicitate, pe care refuza in mod nejustificat sa le comunice.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că, la data de 29.02.2008 sub nr.4478 s-a adresat in scris conducerii -""- pentru a-i pune la dispoziție o serie de acte prin care i-au adus grave acuze de către sindicatul liber al salariaților comunali din cadrul societatii si instalatorul.

Reclamantul se consideră vătămat în drepturile sale prin neeliberarea actelor solicitate cât și reaua voința pârâtei de a rezolva solicitarea sa.

Pe cale de excepție reclamantul, solicită instanței să constate nelegalitatea refuzului nejustificat al conducerii -""- de a-i elibera actele solicitate care nu fac parte din categoria celor interzise de lege de a fi cunoscute si eliberate si nici nu si-a motivat legal acest refuz in baza unei legi.

În drept, își întemeiază cererea pe disp.art.1 al.1-art.4, art.5, art.6, art.7, art.10,art.12,art.16,art.17,art.18 si art.24, coroborat cu OG nr.27/2002, nr.554/2001, Constituția României art.52,art.53 art.126(6) art.21, art.16(1)(2).

Prin sentința civilă nr. 817/2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, s-a respins acțiunea reclamantului, cu următoarea motivare:

Reclamantul a solicitat prin acțiunea introdusă ca instanța prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâtul sa comunice un set de acte, motivând că pârâtul refuza în mod nejustificat să-i pună la dispoziție actele solicitate.

Pârâtul prin întimpinarea depusă la dosar a ridicat excepția inadmisibilității acțiunii, excepție care primează asupra pronunțării fondului cauzei și pe care tribunalul admis-o pentru următoarele considerente:

Potrivit ART. 1 din 554/2004

"Subiectele de sesizare a instanței

(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

(2) Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept."

Având în vedere că pârâta nu este o autoritate publică în înțelesul legii contenciosului administrativ "autoritate publică - orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public", că reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile legii contenciosului administrativ, tribunalul a constatat și a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 din 554/2004 motiv pentru care tribunalul, în conformitate cu art. 18 din L 554/2004, a respins acțiunea.

Prin decizia civilă nr. 63/2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA, s-a admis recursul declarat de către recurentul și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe deoarece, prin acțiune, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta - - T, solicitând să i se pună la dispoziție actele solicitate, cu daune morale, arătând că prin prima cerere înregistrată la pârâtă a cerut să i se pună la dispoziție adresa nr.3929/22.11.2008 emisă de sindicatul liber din cadrul pârâtei, adresa oficiului juridic pentru finalizarea adresei nr.3929/2008, menționând că solicitarea sa s-a întemeiat pe dispozițiile nr.OG27/2007, privind soluționarea petițiilor și Legea nr.554/2004.

Reclamantul mai arată că, nemulțumit de răspunsul la adresa nr.4478/2008 s-a adresat cu o nouă petiție pârâtei prin cererea nr.10764/21.2008, tot în baza OG nr.27/2002 și a Legii nr.554/2004 la care i s-a răspuns prin adresa nr.10764/20.VI.2008, și fiind nesatisfăcut de aceasta a înregistrat la pârâtă cererea cu nr.14.686/4.VII.2008, în temeiul nr.OG27/2002, Legii nr.554/2004 și a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informație de interes public, astfel că precizează că prin acțiune solicită a i se pune la dispoziție actele cerute prin ultima cerere, cu nr.14686/4.VII.2008, temeiul de drept al acesteia fiind Legea nr.554/2004, nr.OG27/2002 și, Legea nr.544/2001, și dispoziții din Constituția României.

Din considerentele sentinței Tribunalului Timiș, a rezultat că prima instanță nu a stabilit obiectul acțiunii reclamantului și ca urmare temeiul de drept al acesteia, motivele hotărârii referindu-se în mod generic la refuzul pârâtei de a-i comunica un set de acte, fără a se preciza care a fost cererea reclamantului și soluția de respingere a acțiunii s-a pronunțat, pe excepția inadmisibilității pe motiv că pârâta nu este autoritate publică, în sensul art.2 alin.1 lit.b din Legea nr.554/2004, și fără a se analiza această dispoziție legală și prin prisma ipotezei referitoare la asimilarea cu autoritățile publice, în sensul Legii nr.554/2004, a persoanelor juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statutul de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică, pentru a stabili dacă pârâta are calitate procesuală pasivă în contencios administrativ.

De asemenea, instanța de fond nu a avut rol activ pentru a pune în vedere reclamantului obligația de a preciza care este temeiul juridic al acțiunii, raportat la cererea cu nr.14.686/4.VII.2008, pentru că se invocă trei dispoziții legale în acțiune și anume nr.OG27/2002, Legea nr.554/2004 și Legea nr.544/2001, care au regimuri juridice diferite, atât în privința procedurii de soluționare a cererilor, a subiecților pasivi și a hotărârii judecătorești care se pronunță în temeiul acestor legi.

Trebuie remarcat, sub același aspect, că nr.OG27/2002 obligă participarea procurorului la judecarea litigiilor care cad sub incidența acestui act normativ.

Întrucât în litigiu nu s-au lămurit aspectele susmenționate, nu s-a intrat în cercetarea fondului cauzei, motiv de casare cu trimitere spre rejudecare prevăzut de art.312 alin.5 Cod procedură civilă, sens în care recursului reclamantului se admite așa cum s-a menționat anterior.

Cauza a fost înregistrata sub nr- la Tribunalul Timiș.

Reclamantul a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat admiterea acțiunii întrucât să dispună conducerii A - T să-i pună la dispoziție actele solicitate în scris, prin petițiile (cererile) depuse către pârâtă, respectiv: nr. 4478 din 29.02.2008; nr. 10764 din 21.05.2008; nr. 14686 din 04.07.2008 avându-se în vedere căci la solicitările îndreptățite ale sale prin cele trei petiții, pârâta a refuzat să-mi satisfacă un interes legitim al sau, mai cu seamă că are și calitate de autoritate publică, iar răspunsurile date au fost incorecte, fiind nevoit să mă adresez instanței de contencios administrativ competente, pentru recunoaștere dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Pe cale de excepție, reclamantul arată că, excepția de nelegalitate, reglementată de art. 4 (1) din Legea nr.554/2004, privind actele eliberate de pârâtă ca răspunsuri la cele trei petiții (cereri) definită de doctrină ca mijloc de apărare, poate face obiectul cercetării atunci când de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond. Refuzul nejustificat a pârâtei de a-i elibera actele solicitate, care nu fac parte din cele interzise de lege și prevăzute de art. 5 din legea contenciosului administrativ, de a fi cunoscute și eliberate, și nici nu și-a motivat legal pârâta acest refuz in baza unei legi. Procedând sub această formă pârâta i-a încălcat un drept constituțional un drept al sau.

Aspectele legate de neconformitatea unui act administrativ cu dispozițiile Constituției art. 15; art. 16; art.21; art. 53. și art. 57, intră în sfera Contenciosului administrativ, deoarece în această situație ilegalitatea privește nerespectarea Legii fundamentale, iar neconstituționalitatea unui act, nu reprezintă decât o formă agravantă de ilegalitate. Cele trei petiții pe care le-a adresat pârâtei, reprezintă cereri în ideea valorificării unui drept legitim (interes al meu), iar refuzul de a-i pune la dispoziție actele solicitate și care nu fac parte din categoria celor nesupuse controlului și limitele controlului care nu pot fi atacate în contencios administrativ menționate de Art. 5 din Legea nr. 554/2004

Pe fondul cauzei, reclamantul arată cu privire la solicitările sale adresate în scris către pârâtă prin -Cererile nr. 4478/29.02.2008, nr. 10764/21.05.2008 și 14686/04.07.2008, de a-i pune la dispoziție o serie de acte legale, existente ia pârâtă care a dispus prin compartimentul juridic o anchetă administrativă împotriva mea în baza Codului Muncii art. 267(2), fiind convocat în scris pentru data de 04.03.2008 ora 9.00 să se prezinte la inginerul șef, pentru a da explicații în legătură cu aspectele sesizate în scris de către sindicatul liber al Salariaților Comunali din cadrul societății prin adresa nr. 3929/22.02.2008, și instalatorul din subordinea mea, fiind acuzat de grave abuzuri și fapte disciplinare la locul de muncă, aspecte dacă se dovedeau a fi adevărate puteam fi condamnat penal, desfacerea contractului de muncă, și supus disprețului public, fiindu-i afectat bunul nume de care s-a bucurat în cadrul societății.

Compartimentul juridic din cadrul societății înaintează adresă scrisă, întocmită de consiliera juridică, către compartimentul inginerului șef G solicitând dispunerea unei anchete administrativă și disciplinară împotriva mea, având ca temei legal Codul Muncii art. 267(2), în baza sesizărilor scrise înregistrate către Conducerea societății prin adresa Nr. 3929/22.02.2008 de către Sindicatul Liber al Salariaților Comunali din cadrul societății și instalatorul prin declarația s-au sesizarea pe care acesta a făcut-o față de persoana mea, adresată conducerii societății și către conducerea sindicatului acuzându-mă de grave abuzuri la locul meu de muncă unde îndeplineam funcția de șef formație, iar îmi era subordonat direct.

Apoi, fiind convocat în scris și sub semnătură de luare la cunoștință, pentru data de 04.03.2008 prin adresa nr. 86/28.02.2008, să se prezinte în fața comisiei constituită, pentru a da explicații în legătură cu aspectele sesizate de către sindicatul liber al salariaților Comunali din cadrul societății, comisie sub directa conducere a inginerului șef

Reclamantul arata ca s-a conformat convocării scrise care i-a fost adresată personal prin Adresa nr. 86/28.02.2008, dând explicațiile solicitate în scris, adresându-i-se un număr de cinci întrebări în ordine cronologică, dând răspunsurile la aceste întrebări în scris, și tot în ordinea cronologică în care i-au fost adresate pe o coală de hârtie numerotate de la unu la cinci datată și semnate aceste întrebări.

Avându-se în vedere că a răspuns favorabil convocării prin "Adresa nr. 86/28.02.2008" în conformitate cu prevederile art. 267(2) din Codul Muncii, știindu-mă nevinovat, cred că era corect ca și el să fie cercetat în baza Constituției României art. 15, art. 16, art. 21, art. 53 și art. 57, coroborat cu Codul Muncii art. 261, și să-i fie puse la dispoziție actele legale în baza cărora s-a dispus "Cercetarea mea disciplinară" prin Codul Muncii art. 267(2), acte solicitate prin cele 3 (trei) petiții-cereri adresate în scris conducerii societății, dar refuzat, aceste petiții fiind înregistrate sub numerele: 4478/29.02.2008 10764/21.05.2008 și 14686/04.07.2008 Actele solicitate și pe care le solicit în continuare să-mi fie puse la dispoziție de către pârâtă în acest dosar cu nr-, de către instanța.

Reclamantul, considerându-se vătămat într-un drept și interes legitim al sau de către -T, care are și calitate de autoritate publică, prin nesoluționarea în termen legal solicitările sale adresate prin cele trei petiții - cereri - prezentate mai sus, s-a adresat instanței de Contencios administrativ pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, cât și repararea pagubei care i-a fost cauzat, iar actele solicitate îi sunt necesare ca și probe testimoniale în instanță, unde îmi voi apăra onoarea și demnitatea față de cei care m-au calomniat.

Pârâta - - a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât, în situația în care temeiul de drept al cererii formulate de petent este Legea nr.554/2004- privind contenciosul administrativ, așa cum rezultă din înscrisurile doveditoare existente la dosarul cauzei, societatea nu a emis nici un act administrativ în accepțiunea Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv nu se face vinovată de nesoluționarea în termenul legal a unei cereri privind drepturile și interesele legitime ale petentului. Astfel, petiției reclamantului înregistrată la societatea sub nr.4478/29.02.2008, prin care acesta solicita unității eliberarea adresei nr.3929/22.02.2008 emisă de Sindicatul Liber al Salariaților Comunali din cadrul societății, i s-a răspuns în data de 03.03.2008, prin adresa nr.4478 întocmită de către Compartimentul juridic din cadrul societății. în data de 21.05.2008 reclamantul a revenit cu o altă petiție înregistrată la societatea noastră sub nr.10764 prin care reitera solicitarea de a i se comunica adresa emisă de Sindicatul Liber al Salariaților Comunali, cât și o serie de alte documente referitoare la un alt angajat al societății noastre. în termenul legal de 30 de zile, unitatea răspunde celei de-a doua petiții a reclamantului, prin adresa nr.10764/20.06.2008, arătând că actele solicitate de reclamant și care-l privesc pe salariatul se află la dosarul personal al acestuia și nu pot fi comunicate unei terțe persoane.

Prin cererea nr.14686/04.07.2008 reclamantul s-a adresat societății cu oat reia petiție, reiterând aceeași solicitare de a i se elibera înscrisurile menționate prin petițiile anterioare. În termenul legal de 30 de zile, reclamantului i se comunică răspunsul nr.14686/01.08.2008, învederându-se din nou reclamantului că unele acte solicitate nu au fost emise de societate, iar altele se regăsesc la dosarul personal al salariatului.

Prin urmare, nu sunt întrunite condițiile pentru a exista un refuz nejustificat al societății noastre de a elibera reclamantului actele solicitate atât timp cât prin răspunsurile comunicate reclamantului la petițiile formulate de acesta s-au arătat care sunt motivele pentru care s-a procedat în acest sens.

De asemenea, arată că în prezenta cauză nu sunt îndeplinite condițiile de exercitare a acțiunii în contencios administrativ, între societate și reclamant existând raporturi contractuale de muncă, reclamantul nu a suferit nici o vătămare a drepturilor sau intereselor sale legitime prin răspunsurile care i-au fost comunicate de către societatea, precum și faptul că acesta nu a depus diligența necesară pentru a obține o parte din documentele solicitate de la persoanele juridice care au emis documentele respective.

Pârâta arată că, în situația în care temeiul de drept al cererii formulate de petent este Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicita respingere ca neîntemeiată cererea petentului, având în vedere și răspunsul întocmit de societatea și înregistrat sub nr.5/01.08.2008 prin care s-a învederat petentului faptul că documentele solicitate la pozițiile 1,2,3, din petiția nr.14686/04.07.2008 nu au fost emise de către T, iar celelalte documente solicitate sunt informații cu privire la datele personale care sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor conform art.12 alin. 1 lit. d din Legea nr.544/2001.

Apoi, în situația în care temeiul de drept al cererii formulate de petent este nr.OG27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, solicită respingerea cererii formulată de către petent ca neîntemeiată având în vedere faptul că potrivit art. 8 alin.1 din OG27/2002 stipulează faptul că autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă, obligație care a fost îndeplinită de către societatea prin răspunsurile comunicate petentului în termenul legal așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Prin sentința civilă nr-, Tribunalul Timișa respins acțiunea formulată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâta -" " -.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:

Prin petiția înregistrata sub nr. 4478/2008 reclamantul a solicitat unității eliberarea adresei nr.3929/22.02.2008 emisă de Sindicatul Liber al Salariaților Comunali din cadrul societății,

Prin răspunsul înregistrat sub același număr pârâta aduce la cunoștința reclamantului că aspectele sesizate trebuie cercetate prin raportare la dispozițiile Codului Muncii si Regulamentului Intern al -"-

Prin petiția înregistrată sub nr. 10764/2008 reclamantul a solicitat să-i fie eliberatele actele: certificate pentru legalitate de către factorii decizionali, după cum urmează; adresa nr.3929/22.02.2008 emisă de Sindicatul Liber al Salariaților Comunali din cadrul societății prin care i se aduc o serie de acuze nefondate; adresa Oficiului Juridic adresat către secția unde și-a desfășurat activitatea; declarația lui pe care a dat-o în conformitate cu prevederile adresei nr.3929 din 22.02.2008; concluziile care s-a tras în urma adresei nr.3929/22.02.2008 unde era acuzat de diverse abuzuri în calitate de șef direct al lui: cererea de schimbare a locului de muncă a lui.

În data de 20.06.2008, pârâta prin adresa cu același număr a comunicat următoarele: în urma cercetării administrative efectuate s-a constatat că aspectele asupra cărora a dat notă explicativă nu întrunesc elementele unei abateri disciplinare.

Ca atare nu s-a dispus nicio măsura de sancționare fata de reclamant.

În ceea ce privește actele solicitate ale salariatului, arată că acestea se află la dosarul personal al acestuia nu pot fi comunicate, deoarece angajatorul are obligația de a asigura confidențialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului.

Răspunsul pârâtei nu a cauzat nici un prejudiciu reclamantului, întrucât i s-a răspuns că împotriva acestuia nu au fost luate nici un fel de măsuri.

În ceea ce privește declarația salariatului, pârâta a făcut o corectă apreciere în sensul că fiind un act ce privește o altă persoană cu care are raporturi de muncă, acestea nu pot fi comunicate reclamantului.

Prin petiția înregistrata sub nr. 14686 reclamantul a solicitat pârâtului să-i pună la dispoziție actele solicitate anterior pentru a se adresa instanței de judecată.

Prin adresa cu același număr, pârâta a răspuns reclamantului că își menține punctul de vedere care a fost comunicat de societatea prin adresa nr.10764/20.06.2008, cu următoarele completări: documentele solicitate la punctele 1 și 2 nu au fost emise de societatea; documentul solicitat la punctul 3 nu poate fi comunicat deoarece nu s-a dispus nici o măsură de sancționare față de reclamant; documentele solicitate la punctele 4,5,6,7 se află la Serviciul resurse umane din cadrul societății, având posibilitatea de a se adresa acestui serviciu.

Prin răspunsul comunicat, pârâta nu a vătămat nici un drept al reclamantului, acesta putându-se adresa unităților emitente ale actelor solicitate pentru comunicare și nu pârâtei.

Potrivit art. 1 din 554/2004

ART. 1

Subiectele de sesizare a instanței

(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

(2) Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

Din întreg probatoriul administrat în cauză, tribunalul a constatat că pârâta a răspuns de fiecare data celor solicitate de către reclamant, răspunsurile fiind comunicate acestuia.

Faptul că împotriva acestuia a fost pornită o anchetă administrativă, nu poate face obiectul unei cercetări judecătorești, deoarece în cazul în care reclamantul consideră că i-a fost încălcat vreun drept care decurge din contractul individual de muncă, trebuie să sesizeze instanța de litigii de muncă și nu pe cea de contencios administrativ.

Așa fiind, în conformitate cu art.18 din Legea nr. 554/2004 a respins acțiunea formulată.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs reclamantul,solicitând admiterea recursului.

În motivare, recurentul arată că prin pețiile nr.4478/29.02.2008, nr.10764/21.05.2008 și 14686/4.07.2008 a solicitat pârâtei a-i pune la dispoziție o serie de acte legale, prin care s-a dispus de către intimată o anchetă administrativă împotriva sa, în baza Codului Muncii nr.267 (2), fiind convocat în scris de către sindicatul liber al Salariaților Comunali din cadrul societății prin adresa nr.3929/22.02.2008 și instalatorul, și acuzat de grave abuzuri și fapte disciplinare la locul de muncă.

De asemenea, recurentul mai arată că prin adresa nr.86/28.02.2002 a fost convocat pentru data de 4.03.2008 să dea explicații Sindicatului Salariaților Comunali din cadrul societății, referitor la sesizările scrise ale muncitorului din subordinea sa, numitul. Având în vedere faptul că, a răspuns favorabil convocării, consideră că este corect să-i fie puse la dispoziție actele legale în baza cărora s-a dispus cercetarea sa disciplinară, însă nici până în prezent nu a primit aceste răspunsuri.

Așadar, recurentul consideră că sunt întrunite condițiile pentru existența unui refuz nejustificat al pârâtei, astfel că, solicită eliberarea celor 6 acte menționate în cuprinsul celor 3 petiții, sub sancțiunea prevăzută de art.24 din Legea nr.554/2004.

La data de 30 noiembrie 2009, pârâta intimată - - Tad epus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca legală și temeinică.

Analizând actele dosarului, criticile recurentului prin prisma dispozițiilor art. 304 din Codul d e procedură civilă și examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3041din Codul d e procedură civilă,Curtea de Apel constată următoarele:

În fapt, Curtea reține că prin petiția înregistrată sub nr. 4478/2008 reclamantul a solicitat pârâtei eliberarea adresei nr.3929/22.02.2008, emisă de Sindicatul Liber al Salariaților Comunali din cadrul societății,

Prin răspunsul înregistrat sub același număr, pârâta aduce la cunoștința reclamantului ca aspectele sesizate trebuie cercetate prin raportare la dispozițiile Codului Muncii și Regulamentului Intern al ""

Prin petiția înregistrată sub nr. 10764/2008, reclamantul a solicitat sa-i fie eliberatele actele: certificate pentru legalitate de către factorii decizionali, după cum urmează; adresa nr.3929/22.02.2008 emisa de Sindicatul Liber al Salariaților Comunali din cadrul societății prin care i se aduc o serie de acuze nefondate; adresa Oficiului Juridic adresat către secția unde si-a desfășurat activitatea; declarația lui pe care a dat-o in conformitate cu prevederile adresei nr.3929 din 22.02.2008; concluziile care s-a tras in urma adresei nr.3929/22.02.2008 unde era acuzat de diverse abuzuri in calitate de șef direct al lui: cererea de schimbare a locului de munca a lui.

În data de 20.06.2008, pârâta, prin adresa cu același număr, a comunicat următoarele: în urma cercetării administrative efectuate s-a constatat ca aspectele asupra cărora reclamantul a dat nota explicativă nu întrunesc elementele unei abateri disciplinare.

În prezenta cauză reclamantul a chemat în judecată pe paratul, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei să pună la dispoziția reclamantului actele solicitate, pe care refuza în mod nejustificat să le comunice.

Reclamantul a indicat ca temei al cererii sale mai multe acte normative, respectiv OG nr.27/2002, Legea nr.554/2004 și Legea nr. nr.544/2001 privind liberul acces la informație de interes public.

Dată fiind deosebirile de reglementare dintre actele normative și pentru că instanța de fond nu a pus în vedere reclamantului să precizeze care dintre aceste acte normative stau la baza acțiunii formulate, Curtea de APEL TIMIȘOARAa dispus casarea cu trimitere spre rejudecare a primei sentințe civile pronunțată în prezenta cauză de Tribunalul Timiș.

După casarea cu trimitere spre rejudecare, deși avea cunoștință despre motivul desființării primei hotărâri date de Tribunalul Timiș, reclamantul nu a înțeles să clarifice temeiul acțiunii domniei sale, depunând numai concluziile scrise atașate la filele 9-14 din dosarul Tribunalului Timiș, ceea ce constituie, în opinia Curții, o încălcare a dispozițiilor art. 129 alin. 1 Cod de Procedură Civilă, conform cărora "părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. 1, precum și să-și probeze pretențiile și apărările".

Sub acest aspect, Curtea admite că instanțele judecătorești au obligația de a solicita lămuriri părților litigante, însă această obligație nu absolvă părțile de obligațiile puse în vedere acestora de către instanțe.

În speță, prin omisiunea reclamantului de a indica un temei concret al cererii formulate, a pus instanțele în situația de a nu putea examina acțiunea formulată.

Cât privește invocarea dispozițiilor din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea reține că în speță nu se poate reține existența unui refuz nejustificat al pârâtei de a răspunde la cererile formulate de domnul.

Curtea reține ca fiind refuzul comunicării înscrisurilor solicitate de reclamant a fost motivat de către pârâtă, neputându-se vorbi despre un refuz nejustificat, astfel cum a reținut și instanța de fond.

Astfel, n ceea ce privește actele salariatului, acestea se afla la dosarul personal al acestuia, astfel că nu pot fi comunicate, deoarece angajatorul are obligația de a asigura confidențialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului.

În ceea ce privește declarația salariatului, pârâta a făcut o corectă apreciere în sensul ca fiind un act ce privește o alta persoana cu care are raporturi de munca, acestea nu pot fi comunicate reclamantului.

Pentru aceste motive nu se poate reține nici incidența dispozițiilor din Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, fiind ulterior modificată prin rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 26 februarie 2002, prin Legea nr. 371/2006, prin Legea nr. 380/2006 și prin Legea nr. 188/2007, întrucât, potrivit art. 2 lit. b din această lege, "prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației", iar conform art. 12 lit. d) și e) din aceeași lege sunt exceptate de la comunicare informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii, precum și informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare.

Așadar, pârâta a refuzat în mod legal comunicarea înscrisurilor solicitate de domnul, astfel încât Curtea reține că nu este vorba despre un refuz nejustificat de soluționare a cererii formulate de reclamant și nici de interzicerea nelegală a accesului acestuia la informații cu caracter public, întrucât informațiile respective erau exceptate de la comunicare conform legii

În consecință, Curtea reține că reclamantul recurent nu a dovedit caracterul nefondat al soluției recurate.

În consecință, în raport cu cele arătate mai sus, Curtea apreciază că soluția Tribunalului Timiș este temeinică și legală, astfel încât recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 563/CA/18.05.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- urmează a fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 al. 1 Cod de Procedură Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 563/CA/18.05.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 19.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red.P- 08.02.2010

Tehnodact L./ 2 ex/ 8.02.2010

Prima instanță: Tribunalul Timiș

Judecător:

Președinte:Adina Pokker
Judecători:Adina Pokker, Rodica Olaru, Răzvan Pătru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 45/2009. Curtea de Apel Timisoara