Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 497/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 497/2008
Ședința publică din data de 25 februarie 2008
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 2314 din 30.11.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, cauza privind și pe intimatul OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ, având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea nr. 544/2001).
La apelul nominal făcut în cauză, nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, prin memoriul de recurs, recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA:
Asupra prezentului recurs, constată:
Prin sentința civilă nr. 2.314 din 30.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul și obligat pârâtul OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ A să comunice informațiile de la pct. 1 și 2 din petiția adresată de reclamant la data de 28 mai 2007.
Totodată, a fost respinsă cererea de acordare a daunelor morale.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a constatat că prin cererea de acces la informații de interes public adresată pe cale administrativă pârâtului, reclamantul a solicitat copii după mai multe înscrisuri (încheieri, hotărâri comisii ocol, tablou, procese-verbale, registru cadastral, hartă cadastrală, protocol) și a adresat întrebări în legătură cu o anumită proprietate pe care o deține în localitatea.
Tribunalul nu a putut stabili vreun interes al reclamantului decât cu privire la solicitările de la nr. 1 și 2 din petiția din 28 mai 2007, pentru care a admis acțiunea referitoare la încheierea de carte funciară nr. 9284/1931 întocmită în baza deciziei nr. 1.237/1932 a Judecătoriei Rurale Aradul și încheierea de din august 1962 cu privire la schimbul de terenuri între Statul Român și antecesorii și, în baza contractului de schimb încheiat la A în 17 august 1926.
Pe baza acestor considerente, au fost respins toate celelalte capete de cerere.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul lega, reclamantul, solicitând admiterea lui, modificarea hotărârii atacate în sensul obligării pârâtului la furnizarea informațiilor solicitate prin reclamația din data de 6.06.2007 la pct. 12a, 13 și 15a și la plata de daune morale în cuantum de 6.000 lei.
Dezvoltându-și motivele de recurs, fără a indica vreun text legal, reclamantul a adus critici de nelegalitate și netemeinicie hotărârii primei instanțe, pretinzând în esență, că i s-a acordat ceea ce nu a cerut, obligând pârâta să-i furnizeze informațiile trecute la pct. 1 și 2 din cererea inițială datată 28 mai 2007, deși solicitase doar furnizarea informațiilor cuprinse în cerere la pct. 10a - 17a, b, c, iar în prezent mai solicită doar informațiile trecute la pct. 12a, 13 și 15a și de asemenea aceeași instanță nu s-a pronunțat în nici un fel asupra cererii sale de obligare a pârâtului la daune morale de 6.000 lei.
A mai pretins reclamantul că tribunalul nu s-a pronunțat asupra interesului său personal în obținerea informațiilor cu caracter public solicitate, a relei-credințe a directorului instituției pârâte, care a refuzat să-i pună la dispoziție referatele explicative a operațiunilor de carte funciară cerute.
La rândul său, OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ A, prin reprezentantul său legal, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, deoarece prima instanță a respins toate capetele din cererea reclamantului, dimpotrivă admițând cea ce reclamantul nu a cerut, soluția care s-ar fi impus fiind aceea de respingere a acțiunii ca lipsită de interes.
Recursul declarat în cauză este întemeiat, față de motivele ce urmează a fi expuse.
Astfel examinând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs, a disp. art. 304 pct. 6 și art. 3041.pr.civ. precum și a prevederilor legale incidente, Curtea reține următoarele:
Într-adevăr, potrivit cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul, adresată Tribunalului Cluj în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public împotriva pârâtului OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ A ( 2, dosar fond), a solicitat obligarea acestuia să-i furnizeze informațiile cerute în petiția din 28.05.2007, reiterate prin reclamația nr. 3.775/6.07.2007 șui cuprinse la pct. 10, 11, 12a, 14, 15a, b, c, 16a, b, c și 17a, b, c, pe parcurs completându-și acțiune cu petitul privind obligarea pârâtului și plata daunelor morale în cuantum de 6.000 lei, având ca temei legal același act normativ, pârâtul formulându-și apărările de rigoare și comunicând instanței răspunsurile expediate reclamantului, în copie.
Cu toate acestea, prin sentința instanței de fond a fost admisă în parte acțiunea acordându-i-se reclamantului ceea ce el nu solicitase, existând un ultrapetit observat de ambele părți, dar, în același timp, respingând toate celelalte capete de cerere fără nici o motivare, așa după cum rezultă din conținutul considerentelor reprodus în prima parte a prezentei decizii, in extenso.
Sentința pronunțată de prima instanță în aceste împrejurări este nelegală și netemeinică.
În primul rând, Curtea observă că față de cererea de chemare în judecată, prima instanță admițând în parte acțiunea reclamantului, a acordat altceva decât cea ce s-a cerut, fiind incident motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 6.pr.civ. iar în al doilea rând, motivarea sentinței în fapt și în drept nu este corespunzătoare, regăsindu-se în cauză și motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 7 din același cod.
În conformitate cu disp. art. 261 pct. 5.pr.civ. orice hotărâre judecătorească trebuie motivată în fapt și în drept, respectiv să fie arătate toate argumentele ce sunt aduse pentru justificarea temeinicie și legalității soluției.
Motivarea în fapt cuprinde analiza și evaluarea probelor pe baza cărora s-a stabilit existența sau inexistența faptelor și împrejurărilor care au generat litigiul dintre părți, iar motivarea în drept se referă la justificarea aplicării în cauza judecată a anumitor norme de drept și de ce li s-a dat acestora o anumită interpretare.
Rațiunea și obligativitatea motivării hotărârii judecătorești este prevăzută atât în interesul bunei administrări a justiției și a încrederii justițiabililor în hotărârile judecătorești cât și pentru exercitarea controlului în căile de atac.
În cazul de față, sentința pronunțată în cauză nu răspunde exigențelor cerute de dispozițiile legale mai sus citate, echivalând cu o nesoluționare a fondului, situație de natură a justifica soluția casării sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond ținând cont de disp. art. 312 alin. 1 teza I și alin. 5 teza I pr.civ. în referire la art. 20 din Legea nr. 554/2004.
Nu este de prisos a se arăta că obligația motivării unei acțiuni judecătorești se deduce și din interpretarea disp. art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil, în sensul că acesta implică în sarcina instanței obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența (hotărârea din 28.04.2005 în cauza "Albina împotriva României").
Or, în prezenta speță, acest lucru nu s-a produs, capătul de cerere al reclamantului vizând plata daunelor morale nefiind analizat și, în egală măsură, nici apărările făcute prin întâmpinare de pârât precum și a adreselor de răspuns la solicitările reclamantului în procedura prev. de Legea nr. 544/2001.
Drept urmare, cu prilejul rejudecării, instanța de fond va proceda la examinarea acțiunii reclamantului în privința tuturor petitelor, luând în considerare, în aceeași măsură, și apărările formulate de pârât, în condițiile legii, față și de susținerile părților din cererea de recurs, întâmpinarea la acesta precum și observațiile din prezenta decizie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2.314 din 30 noiembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o casează și trimite cauza aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
G - - - - - - -
Red.Gh.
Dact./3 ex./13.03.2008.
Jud.fond:,.
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
