Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 17/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR. 17/
Ședința din Camera de consiliu din 23 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Gheorghe
Grefier - - -
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Vaslui și Tribunalul Vaslui, privind soluționarea acțiunii de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice.
La apelul nominal, lipsesc părțile.
Cauza se soluționează, fără citarea părților, în condițiile arătate la art.22 alin.5 Cod procedură civilă.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța, considerând cauza în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
CURTEA D APEL,
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Prin contestația la executare înregistrată la nr. 5303/333/20.09.2007 la Judecătoria Vaslui, contestatoarea a solicitat anularea somației de plată nr. 6120/11.09.2007 a Direcției Generale a Finanțelor Publice V - Administrația Finanțelor Publice și a somației de plată nr. 2212/10.07.2007.
Prin sentința civilă nr. 3937/30.11.2007 Judecătoria Vasluia admis excepția necompetenței sale materiale, declinându-și competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vaslui.
A reținut judecătoria că potrivit art. 39 alin. 1 din nr.OUG 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală modificată prin nr.HG 4/2007.
"Dispoziția scrisă a primarului privind stabilirea sau respingerea dreptului la alocația familială complementară sau la alocația de susținere și decizia directorului executiv de recuperare a sumelor încasate necuvenit se pot ataca potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare".
Potrivit art. 29 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, modificată, " terminologică, ori de câte ori într-o lege specială anterioară prezentei legi se face trimitere la Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 sau generic la instanța de contencios administrativ, trimiterea se va socoti făcută la dispozițiile corespunzătoare din prezenta lege".
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, modificată "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public".
Potrivit art. 2, lit. "g" din Legea nr. 554/2004, modificată "instanța de contencios administrativ, denumită în continuare instanță - Secția de contencios administrativ, și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel și tribunale administrativ-fiscale".
Tribunalul Vaslui, prin sentința civilă nr. 40/CA/28.01.2008, dosar nr-, și-a declinat competența de soluționare a contestației la executare, în favoarea Judecătoriei Vaslui, suspendând din oficiu orice procedură, cu înaintarea dosarului la această C, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
A motivat tribunalul soluția adoptată prin incidența dispozițiilor art. 172 din nr.OG 92/2003 și a art. 1 Cod procedură civilă.
Curtea, analizând conflictul negativ sus-evocat, reține că Judecătoria Vasluia fost investită cu soluționarea unei contestații la executare împotriva unei somații de plată, emise de organul fiscal, contestație întemeiată pe dispozițiile art. 172 și următoarele Cod procedură fiscală.
Art. 172 alin. (4) prevede expres: "Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă", art. 400 din Codul d e procedură civilă menționând expres în alin. (1): "Contestația se introduce la instanța de executare", care este identificată în cuprinsul art. 373 alin. (2) același cod, respectiv: "Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".
Judecătoria Vasluia invocat în motivarea soluției sale de declinare a competenței, în favoarea instanței de contencios administrativ, dispozițiile art. 39 alin. 1 din nr.OUG 105/2003 privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală, cu modificările ulterioare, ce dă în competența acestei instanțe soluționarea cauzelor ce au ca obiect "dispoziția scrisă a primarului privind stabilirea sau respingerea dreptului la alocația familială complementară sau la alocația de susținere și decizia directorului executiv de recuperare a sumelor încasate necuvenit", întrucât contestatoarea a solicitat prin cererea introductivă nu numai anularea somației de plată nr. 6190/11.09.2007 ci și a "somației de plată", în realitate a deciziei Direcției de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Vaslui nr. 2212/10.07.2007, prin care directorul executiv impută reclamantei suma încasată necuvenit, cu titlu de alocație de susținere familie monoparentală, aferentă lunii iunie 2007.
Cum decizia Direcției de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Vaslui nr. 2212/2007 reprezintă actul administrativ declanșator al procedurii de executare silită, ca etapă distinctă și ulterioară din punct de vedere procedural, rezultă că în mod eronat Tribunalul Vaslui, ca instanță de contencios administrativ competentă în cenzurarea deciziei nr. 2212/2007 sus-menționată, s-a dezinvestit de soluționarea acestui capăt de cerere ce trebuia disjuns de soluționarea contestației la executarea somației 6120/2007, modului de soluționare a contestației la executare formulată împotriva somației nr. 6120/2007, de competența instanței de executare, respectiv a Judecătoriei Vaslui, depinzând de soluția dată de instanța de contencios administrativ asupra valabilității deciziei nr. 2212/2007.
Concluzionând, față de cele arătate în cele ce preced, Curtea urmează ca în temeiul art. 20 și următoarele Cod procedură civilă să stabilească competența de soluționare a cererii de anulare a deciziei Direcției de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Vaslui nr. 2212/2007, formulată de reclamanta, în favoarea Tribunalului Vaslui, ca primă instanță de contencios administrativ. Capătul din acțiunea reclamantei având ca obiect contestația la executare a somației Direcției Generale a Finanțelor Publice V - Administrația Finanțelor Publice, nr. 6120/2007, urmează a fi disjuns, soluționarea lui revenind în competența Judecătoriei Vaslui, după rămânerea definitivă și irevocabilă a soluției pronunțată de Tribunalul Vaslui în primul capăt de cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a capătului din acțiunea reclamantei, având ca obiect anularea deciziei nr. 2212/10.07.2007 a Direcției de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Vaslui, în favoarea Tribunalului Vaslui, ca primă instanță în materia contenciosului administrativ.
Stabilește competența de soluționare a contestației la executare, formulată de reclamantă împotriva somației de plată nr. 6120/11.09.2007, în favoarea Judecătoriei Vaslui.
Suspendă soluționarea contestației la executare până la soluționarea irevocabilă a cererii privind anularea deciziei nr. 2212/2007, de competența Tribunalului Vaslui.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.06.2008.-
PREȘEDINTE,
Grefier,
Red.
Tehnored.
01.07.2008
2 ex.-
Președinte:Aurelia GheorgheJudecători:Aurelia Gheorghe
