Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 19/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR. 19/
Ședința din Camera de consiliu din 23 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iustinian Obreja Manolache
Grefier - - -
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Iași și Tribunalul Iași, privind soluționarea acțiunii în pretenții introdusă de reclamanta - I - în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Tehnic de Electronică și Telecomunicații
La apelul nominal, lipsesc părțile.
Cauza se soluționează, fără citarea părților, în condițiile arătate la art. 22 alin. 5 din Codul d e procedură civilă.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța, considerând cauza în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
CURTEA D APEL,
Deliberând asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la nr-, reclamanta - I - a solicitat obligarea pârâtului Colegiul Tehnic de Electronică și Telecomunicații I la plata sumei de 947,18 lei, reprezentând penalități pentru achitarea cu întârziere a prețului pentru energia termică furnizată în martie 2006.
Prin sentința civilă nr. 328/ din 06 martie 2008, Tribunalul Iași și-a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Judecătoriei Iași, raportându-se la dispozițiile art. 51 alin. 3 din Legea nr. 51/2006, astfel cum au fost ele modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2008.
Judecătoria Iași, prin sentința civilă nr. 6074 din 16.05.2008, și-a declinat competența materială de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Iași, având în vedere dispozițiile art. 725 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, sesizând Curtea de APEL IAȘI în vederea emiterii regulatorului de competență.
Curtea, sesizată în condițiile arătate, constată următoarele:
Este necontestat faptul că, la data sesizării Tribunalului Iași, ca primă instanță, în materia contenciosului administrativ, în vederea soluționării acțiunii în pretenții formulată de operatorul serviciului public de producere, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat, Tribunalul Iași, ca primă instanță în materia contenciosului administrativ, avea competența materială de a rezolva orice litigiu născut din faptul neachitării contravalorii serviciului furnizat, competență expresă stabilită prin art. 51 alin. 3 din Legea nr. 51/2006.
Ulterior însă, respectiv la data pronunțării hotărârii de declinare a competenței materiale de soluționare a acțiunii în pretenții de față, norma de procedură evocată nu mai era în vigoare, ea fiind modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2008, în sensul redării competenței de soluționare a litigiilor născute din neplata, în condițiile convenite, a prețului prestației, instanțelor de drept comun, abrogându-se orice referire la competența instanțelor de contencios administrativ de a rezolva litigiile născute între operatorul serviciului și utilizator.
Pe perioada în care litigiile menționate se soluționau de instanțele de contencios administrativ, urmare asimilării forțate, prin voința legiuitorului, a contractelor de furnizare cu contractele administrative, ele erau supuse regulilor și procedurilor specifice aplicabile raporturilor de drept administrativ, în pofida caracterului pur comercial al operațiunii de furnizare a energiei termice, efectuată de un comerciant.
Conform art. 28 din Legea nr. 554/2004, care a guvernat, până la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2008, raportul juridic dedus judecății, această lege se completa cu prevederile Codului d e procedură civilă numai în măsura în care în raporturile de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile lor, pe de altă parte, normele de drept comun nu erau incompatibile cu specificul raporturilor administrative, compatibilitate ce urma să se stabilească de instanță, cu prilejul soluționării cauzei.
Or, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2008, Curtea constată că legiuitorul nu a făcut altceva decât să îndrepte eroarea de a asimila contractul de furnizare a energiei termice în sistem centralizat, încheiat de operatorul serviciului cu utilizatorii acestuia, contractelor administrative și să îi redea natura de contract comercial, rezultat din statutul de comerciant al operatorului - furnizor și din natura comercială a operațiunii.
Ca atare, modificarea normelor de drept material și a celor de drept procesual, printr-o lege specială, face ca dispozițiile Legii nr. 51/2006, astfel cum au fost ele modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2008, să prevaleze în raport cu dispozițiile ce se constituie în drept comun, cuprinse în Codul d e procedură civilă, în condițiile în care chiar art. 721 Cod procedură civilă stabilește că dispozițiile acestuia alcătuiesc procedura de drept comun doar în materie civilă și comercială, în dreptul administrativ acestea aplicându-se numai în măsura în care nu cuprinde dispoziții potrivnice normelor din legile speciale.
Or, din moment ce legiuitorul a decis să nu mai acorde vreo competență instanțelor de contencios administrativ în soluționarea litigiilor născute între operatorul și respectiv utilizatorul serviciului comunitar se consideră că acesta a înțeles să deroge de la dispozițiile art. 725 alin. 2 Cod procedură civilă, norma referitoare la schimbarea competenței urmând a fi considerată ca fiind de imediată aplicare.
Prin urmare, atât timp cât legiuitorul a scos din competența instanțelor de contencios administrativ soluționarea litigiilor dintre operatorul și utilizatorul serviciului de furnizare a energiei termice născute din neachitarea prețului prestației, în condițiile convenite, era imperios necesar ca tribunalul, ca primă instanță în materia contenciosului administrativ, să nu mai păstreze competența de a soluționa litigiul născut sub imperiul vechii legi, atât timp cât legiuitorul, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2008, a voit să pună în acord natura reală a contractului de furnizare cu normele de procedură aplicabile raporturilor comerciale.
Ca atare, Curtea, constatând că regulile de procedură instituite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2008 au caracter derogatoriu și prevalează în raport cu dispozițiile art. 725 alin. 2 din Cod procedură civilă și că regula consacrată de acesta nu poate fi aplicată în dreptul administrativ, în temeiul art. 22 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, stabilește că Judecătoria Iași, ca primă instanță în materie comercială, este instanța competentă să soluționeze acțiunea în pretenții născută din neachitarea, la termen și în condițiile convenite, a prețului energiei termice furnizate în baza contractului încheiat de părțile în litigiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a acțiunii în pretenții introdusă de reclamanta - I - în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Tehnic de Electronică și Telecomunicații I în favoarea Judecătoriei Iași, ca primă instanță în materie comercială.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23.06.2008.
Președinte
--- -
Grefier
- -
și tehnoredactat:, 4 ex.
Președinte:Iustinian Obreja ManolacheJudecători:Iustinian Obreja Manolache
