Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 26/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA NR.26 CC
Ședința din Camera de Consiliu din data de 19 iunie 2009
PREȘEDINTE: Adrian Remus Ghiculescu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea conflictului de competență ivit între Judecătoria Ploiești și Tribunalul Prahova în ceea ce privește soluționarea acțiunii formulată de reclamanta,prin reprezentanții săi legali,cu sediul in B,-, județul B în contradictoriu cu pârâta.prin reprezentanții săi legali,cu sediul in P--106, jud.
Soluționarea cauzei s-a făcut în Camera de consiliu, procedura fiind legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, după care:
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr- reclamanta în contradictoriu cu pârâta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 91.644,24 lei compusă din: 45.822,12 lei debit neachitat și 45.822,12 lei penalități de întârziere până la concurența debitului, în baza contractului nr.269/4.01.2006 încheiat de părți.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de plată a produselor livrate conform contractului de către reclamantă, invocând defecte de fabricație.
În drept, au fost invocate disp.art. 969, 1361 - 1362 cod civil, art.35, 38, art.43 și art.50 cod comercial.
Pârâta a formulat întâmpinare (filele 58, 59) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivat de neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către reclamantă, în sensul livrării mărfurilor după termenul contractual și cu deficiențe calitative.
De asemenea, pârâta a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 150.000 lei cu titlu de daune interese pentru îndeplinirea parțială și defectuoasă a obligațiilor contractuale și, de asemenea, cu titlu de penalități de întârziere de 0,15 %/zi de întârziere pentru nerespectarea termenului de predare a mobilierului și daune pentru deficiențele constatate în procesul verbal de recepție, constatate pe parcursul folosirii normale.
Totodată, pârâta a solicitat plata c/val. pieselor de mobilier nepredate încă, cererile fiind întemeiate pe disp.art.114 - 119 cod pr.civilă și art.969 cod civil.
La termenul din data de 4.11.2008 pârâta a invocat excepția necompetenței materiale a judecătoriei, excepție care a fost admisă prin sentința civilă nr.10886/18.11.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, competența de soluționare a cauzei fiind declinată în favoarea Tribunalului Prahova.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Ploieștia reținut că cererea reconvențională are aceeași natură precum cererea de chemare în judecată, apreciind că, față de motivarea ambelor părți, nu se poate dispune disjungerea celor două cereri, iar potrivit dispozițiilor art.2 alin.1 lit.a Cod procedură civilă tribunalul este competent să judece procesele și cererile în materie comercială, al căror obiect are o valoare mai mare de 100.000 lei.
Judecătoria Ploieștia reținut și faptul că prezenta cauză are caracter comercial, în temeiul art.4 și art.7 din codul comercial, reclamanta și pârâta fiind societăți comerciale, iar cuantumul sumei solicitate prin acțiune este de 150.000 lei, deci peste nivelul indicat anterior, de 100.000 lei.
Pentru aceste considerente, Judecătoria Ploieștia admis excepția necompetenței materiale a judecătoriei, iar în temeiul art.158 alin.1 și 3 Cod procedură civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.
Această sentință a rămas irevocabilă prin nerecurare.
La ribunalul Prahova cauza a fost înregistrată sub nr-.
La termenul din data de 22.04.2009 Tribunalul Prahovaa invocat din oficiu excepția necompetenței sale materiale în soluționarea cauzei, asupra căreia se va pronunța mai întâi în baza disp.art.137 cod pr.civilă.
Prin sentința nr.128/22 aprilie 2009 Tribunalul Prahovaa admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Prahova și a declinat competența soluționării cauzei având ca obiect pretenții formulata de reclamanta în contradictoriu cu pârâta, în favoarea Judecătoriei Ploiești.
Constatând existența conflictului de competență, tribunalul a dispus înaintarea dosarului, după rămânerea irevocabilă a hotărârii, Curții de Apel Ploiești pentru soluționare.
Sub acest aspect, tribunalul a reținut că obiectul cererii formulată de reclamantă este acțiunea în pretenții, de plată a sumei de 91.644,24 lei în temeiul contractului încheiat de părți, litigiul fiind de natură comercială cu un obiect evaluabil în bani, sub valoarea de 100.000 lei RON (000.000.000 lei ROL), astfel încât potrivit disp.art.2 alin.1 pct.1 cod pr.civilă și disp.art. 1 pct.1 cod pr.civilă competența de soluționare în primă instanță revine judecătoriei.
De asemenea, potrivit disp.art.17 cod pr.civilă, cererile incidentale sunt în competența de soluționare a instanței competente să judece cererea principală.
În speță cererea reconvențională prin care pârâta solicită obligarea reclamantei la plata sumei de 150.000 lei este o cerere incidentală, astfel încât conform textului legal mai sus indicat, operează prorogarea legală de competență în favoarea instanței competente să soluționeze cererea principală, respectiv a Judecătoriei Ploiești.
Pentru considerentele expuse, în baza disp.art.158 cod pr.civilă tribunalul a admis excepția de necompetență materială invocată din oficiu, normele în materie fiind imperative și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.
În baza disp.art.20 și 22 alin.2 cod pr.civilă, constatând existența conflictului negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului, după rămânerea irevocabilă a hotărârii, Curții de Apel Ploiești pentru soluționare.
Această sentință a rămas irevocabilă prin nerecurare.
Primindu-se dosarul la Curtea de Apel Ploiești, acesta a fost înregistrat sub nr.494/42/9 iunie 2009.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 91.644,24 lei reprezentând contravaloarea unor produse livrate și penalități de întârziere.
Prin cererea reconvențională formulată în acest dosar, pârâta a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 150.000 lei reprezentând daune interese cauzate de îndeplinirea parțială și defectuoasă a obligațiilor contractuale și penalități de întârziere.
În conformitate cu dispozițiile art.2 pct.1 lit.a Cod procedură civilă, procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei, precum și procesele și cererile în această materie al căror obiect este neevaluabil în bani, se soluționează în primă instanță de către tribunal.
Pe cale de consecință, având în vedere și dispozițiile art.1 pct.1 Cod procedură civilă, procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de cel mult 100.000 lei, se soluționează în primă instanță de către judecătorie.
În conformitate cu dispozițiile art.17 Cod procedură civilă, cererile accesorii și incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală.
Aceste din urmă dispoziții legale reglementează un caz de prorogare legală de competență, stabilind competența instanței investite în mod legal cu cererea principală de a soluționa cererile accesorii și incidentale.
Cererea reconvențională reglementată de art.119 Cod procedură civilă este o cerere incidentală formulată de pârât în situația în care are pretenții în legătură cu cererea reclamantului.
În consecință, Judecătoria Ploiești, instanța competentă de a soluționa cererea formulată de reclamantă este competentă de a soluționa și cererea reconvențională formulată de pârâtă, chiar dacă această cerere, dacă ar fi fost formulată pe cale principală, ar fi fost de competența Tribunalului Prahova din cauza obiectului în valoare mai mare de 100.000 lei.
Având în vedere că două instanțe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat necompetente de a judeca aceeași pricină și și-au declinat reciproc competența, Curtea constată existența unui conflict negativ de competență în sensul dispozițiilor art.20 pct.2 Cod procedură civilă.
Față de cele reținute, în baza art.22 alin.2 și alin.5 Cod procedură civilă, Curtea va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanta,prin reprezentanții săi legali,cu sediul in B,-, județul B în contradictoriu cu pârâta.prin reprezentanții săi legali,cu sediul in P--106, jud. P, în favoarea Judecătoriei Ploiești.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 iunie 2009.
Președinte, Grefier,
- - - - -
Red.
4 ex/2 iulie 2009
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Adrian Remus GhiculescuJudecători:Adrian Remus Ghiculescu
