Conflict de competență - contencios administrativ. Sentința 69/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA nr. 69 CC
Ședința din Camera de Consiliu data de 16 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Dinu Florentina
JUDECĂTOR 2: Stoicescu Maria
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Buzău și Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, privind acțiunea formulată de reclamanta REGIA AUTONOMĂ MUNICIPALĂ, cu sediul în B, str. -, bloc.9. județ B, cod poștal - în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în B, Cartier II, bloc.9,.12, Cod poștal -.
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu au lipsit părțile.
Procedura completă, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 13.12.2007 sub nr-, reclamanta Regia Autonomă Municipală, " a chemat în judecată pe pârâtul și a solicitat obligarea acestuia la plata sumei 265,63 lei, reprezentând contravaloare prestări servicii pentru perioada 31,12,2006 - 30.06.2007 și la plata sumei de 25,99 lei, reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei, precum și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, s-a arătat că, reclamanta a furnizat către Asociația de proprietari 28-1, din care face parte și pârâtul, servicii și utilități în baza contractului de prestări servicii nr. 28-01/2002. În baza contractului de prestări servicii, părțile au încheiat un act adițional, prin care au convenit ca regia să factureze și să încaseze contravaloarea serviciilor prestate, în mod individual pentru toți proprietarii condominiului, începând cu data de 01.12.2006. S-a mai susținut că pârâtul, deși a beneficiat de furnizarea serviciilor de utilități publice, nu și-a respectat obligațiile contractuale.
Totodată, reclamanta a mai învederat faptul că, a procedat la formularea plângerii prealabile asimilată concilierii din materie comercială, așa cum prevede art. 7 alin. 6 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art.720/1 pr.civilă, consiliere rămasă fără nici un rezultat.
În ședința din 30 ianuarie 2008, instanța din oficiu a invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei Buzău, în temeiul art. 159 pct. 2.pr.civilă raportat la art. 51 alin. 3 din Legea nr. 51/2006, competența de soluționare revenind Tribunalului Buzău - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
Prin sentința nr. 472/ 30 ianuarie 2007, Judecătoria Buzău, a admis excepția necompetenței materiale a instanței mai sus menționate și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău - Secția de contencios administrativ și fiscal, în baza art. 158 Cod proc.civ.
Cauza a fost înaintată Tribunalului Buzău - Secția Contencios Administrativ, fiind înregistrată sub nr-.
Prin sentința nr.207 din 25 februarie 2008, tribunalul declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Buzău, a constatat conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu orice altă procedură și în baza art. 21 Cod procedură civilă a înaintat dosarul Curții de APEL PLOIEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că, litigiul dintre părți are la bază un contract încheiat între operator de utilități publice și utilizatorul direct, contract denumit de legiuitor contract de furnizare, prestare de servicii de utilități publice și care potrivit art. 51 alin. 4 din Legea nr. 51/2006 este supus regulilor de drept civil, considerând că soluționarea litigiului aparține în primă instanță judecătoriei potrivit art. 1 Cod procedură civilă, în speță Judecătoriei Buzău.
S-a mai arătat de tribunal, că această interpretare a prevederilor Legii nr. 51/2006 a fost însușită de în urma discuțiilor din 21 noiembrie 2007, care a dispus, pe de o parte sesizarea Direcției de legislație în vederea reformulării, modificării sau excluderii din text a alin. 3 din Legea nr. 51/2006, iar pe de altă parte emiterea unei note de recomandare de a se declina la judecătorii toate litigiile existente pe rolul tribunalelor, care au ca obiect neplata serviciilor de utilitate publică de către utilizatorii direcți, în baza contractelor de furnizare/prestare servicii.
Conflictul negativ de competență a fost înregistrat la Curtea de APEL PLOIEȘTI - Secția Comercială de Contencios Administrativ și Fiscal sub nr-.
Asupra conflictului negativ de competență, Curtea reține următoarele:
Dispozițiile art. 51 alin. 3 din Legea nr. 51/2006, prevăd în mod expres că soluționarea litigiilor patrimoniale și nepatrimoniale legate de încheierea, executarea contractelor reglementate de lege precum și a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate este de competența instanțelor de contencios administrativ și se face, cu precădere, în procedură de urgență.
Acest text de lege face notă discordantă cu întreg conținutul legii, dar și cu cel al Legii nr. 554/2004, care constituie legea-cadru pentru contenciosul administrativ și care, la art. 2 alin. 1 lit. c definește actul administrativ ca fiind, actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stipulând raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect: punerea în valoare a bunurilor proprietate publică; executarea lucrărilor de interes public; prestarea serviciilor publice; achizițiile publice ".
În acest context, Legea nr. 51/2006 definește la art. 1 alin. 2, serviciile comunitare de utilități publice ca fiind totalitatea activităților de utilitate și interes public general, desfășurate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul satisfacerii cerințelor comunităților locale, prin care se asigură utilitățile enumerate de la lit. a) la l).
Delegarea de gestiune a unui serviciu constituie procedura prin care o unitate administrativ-teritorială sau o asociație de dezvoltare comunitară atribuie ori încredințează unuia sau mai multor operatori titulari de licență, gestiunea unui serviciu de utilități publice a cărui răspundere o are, precum și exploatarea sistemului de utilități publice aferente.
Acest raport juridic instituit între autoritatea publică locală și operatorul care preia serviciul de utilitate publică spre exploatare nemijlocită, constituie actul administrativ/contractul de administrare suspus competenței materiale a tribunalului ca primă instanță, în conformitate cu art. 2 lit. d Cod procedură civilă.
Art. 36 alin. 1 din Legea nr. 51/2006, definește cea de a doua categorie de raporturi juridice, dintre operatori și utilizatorii serviciilor de utilități publice ca fiind raporturi de natură contractuală, supuse normelor de drept privat.
Natura contractuală a acestor raporturi este în mod expres prevăzută la art. 42 alin. 2 din Legea nr. 51/2006, care individualizează contractele ca fiind de furnizare sau prestare de servicii, scopul lor constituindu-l reglementarea raporturilor dintre operatori și utilizator cu privire la furnizarea / prestarea, utilizarea, facturarea și plata unor servicii de utilitate publică.
Prin urmare, recapitulând în mod succint prevederile legal enunțate mai sus, rezultă în mod neechivoc că la nivelul autorităților publice locale se pot încheia contracte administrative cu 1 operator de utilități publice în vederea gestionării serviciului, în condițiile stipulate de legiuitor și acestea sunt supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ.
Mai mult decât atât, prin OUG nr. 13/26.02.2008 este modificat conținutul art.51 alin.3 din Legea 51/2006, în sensul că " soluționarea litigiilor contractuale dintre operator și utilizator, inclusiv a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate, se realizează de instanțele competente potrivit legii și se judecă în procedură de urgență. Cererea se introduce la instanțele de judecată în a căror competență teritorială se află domiciliul/sediul utilizatorului".
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 20 alin. 1 pct.2 și art. 22 alin. 2 și 5 Cod procedură civilă, în soluționarea conflictului de competență, curtea va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanta REGIA AUTONOMĂ MUNICIPALĂ, cu sediul în B, str. -, bloc.9. județ B, cod poștal - în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în B, Cartier II, bloc.9,.12, Cod poștal -, în favoarea Judecătoriei Buzău.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 16 aprilie 2008.
Președinte, Judecător,
Grefier,
- -
Red.Fl.-/
4.ex/21.04.2008
Operator de date cu caracter personal
Nr.notificare 3120
Președinte:Dinu FlorentinaJudecători:Dinu Florentina, Stoicescu Maria