Constatare aprobare tacită. Sentința 11/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--05.06.2008
SENTINȚA CIVILĂ NR. 11
Ședința publică din 14 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Răzvan Pătru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta T împotriva pârâtului Guvernul României, având ca obiect contestație.
La apelul nominal se prezintă avocat în reprezentarea reclamantei, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta reclamantei arată că nu mai are alte cereri.
Instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii, obligarea pârâtului la plata sumei de 40.000.000 lei, solicită respingerea excepției de nelegalitate - respingerea lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr. 591/59/5.06.2008, reclamanta a chemat în judecată pârâtul Guvernul României.
La solicitarea instabnței, la termenul din 1.10.2008, conform înscrisului depus la filele 116-118 dosar, reclamantul și-a precizat acțiunea arătând că ânțelege să cheme în judecată Guvernul României și să solicite obligarea acestuia la plata sumei de 40.000.000 lei, reprezentâînd prejudiciul creat reclamantei prin faptul că nu a răspuns la memoriul înaintat la data de 11.04.2008, prin care reclamanta solicită Guvernului României, ca, în calitate de organ ierarhic superior al AVAS, să ia măsuri pentru care această autoritate să deblocheze contul societății.
În motivarea precizării de acțiune reclamanta a arătat că a înaintat pârâtului memoriul din 11.04.2008, prin care a sesizat faptul că a fost blocat de către AVAS contul reclamantei, pentru recuperarea unei creanțe de 3.702, 57 lei, reprezentând contribuția societății reclamante la asigurările de sănătate, datorată către Casa de Asigurări de Sănătate
În consecință, AVAS a emis Ordinul nr. 1433/13.06.2006, prin care a ordonat înființarea popririi asupra oricăror sume existente în conturile reclamantei.
Reclamanta a învederat faptul că neplata creanței menționate se datorează împrejurării că unul dintre angajații societății, respectiv, și-a falsificat decizia de încadrare, majorându-și substanțial salariul deciziei care a fost înscrisă în carnetul de muncă și în baza căreia s-a calculat contribuția la asigurările de sănătate majorată.
La termenul din 12.11.2008, pârâtul Guvernul României a depus întâmpinarea atașată la filele 144 - 148 dosar, prin care a invocat excepția tardivității modificării obiectului cererii de chemare în judecată, excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată.
În susținerea excepției tardivității modificării acțiunii, pârâtul a invocat dispozițiile art. 132 aliniatul 1.pr.civ. arătând că primul termen de judecată a fost stabilit la data de 2.07.2008, iar reclamanta a depus modificarea de acțiune la termenul din 1.10.2008.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, pârâtul a arătat că reclamanta a adresat memoriul din 11.04.2008 Primului Ministru iar nu Guvernului României, astfel încât acesta din urmă nu poate fi chemat în justiție pentru verificarea soluționări unui memoriu adresat Primului Ministru.
Cu privire la fondul cauzei, Guvernul României a învederat că măsura de blocare a contului a fost dispusă de AVAS, iar Guvernul României nu putea interveni în această procedură specială, motiv pentru care memoriul reclamantei a fost transmis spre soluționarea chestiunii ridicate de reclamantă, către Ministerul Economiei și Finanțelor și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
De aceea, pârâtul a apreciat că nu a adus nici o vătămare dreptului de petiționare al reclamantei, fiind nefondată cererea de obligare a Guvernului României la plata unor despăgubiri, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 998 - 999 Cod civil.
Examinând actele dosarului, instanța constată că reclamanta a adresat Guvernului României memoriu înregistrat la data de 11.04.2008 și atașat în copie la filele 152 - 153 dosar prin care critica blocare contului său de către AVAS și solicita Guvernul României luarea de măsuri în vederea deblocării acestui cont.
Prin adresele nr. 15D/5384/12.05.2008, atașate în copie la filele 149-150 dosar, Guvernul României a înaintat memoriul formulat de reprezentanta reclamantei Ministerului Economiei și Finanțelor și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, apreciind că aceste instituții sunt competente în rezolvarea problemelor invocate de reclamantă în memoriu.
Cu privire la excepția tardivității modificării de acțiune, instanța constată că la primul termen de judecată, din 2.07.2008, a pus în vedere reclamantei să precizeze pe cine cheamă în judecată și ce solicită, reclamanta conformându-se acestei obligații și depunând la următorul termen de judecată respectiv la 1].10.2008, precizarea acțiunii.
În condițiile în care reclamanta și-a precizat acțiunea la termenul din 1.10.2008, instanța constată că acest termen este cel care constituie prima zi de înfățișare, conform art. 134 pr.civ. motiv pentru care este nefondată excepția tardivității modificării de acțiune invocată de pârât, urmând a fi respinsă.
Cu privire la excepția lipsei calități procesuale pasive a Guvernului României, instanța constată că, într-adevăr, reclamanta a adresat memoriul său Primului ministru, care este conducătorul Guvernului României.
Pe de altă parte, instanța constată că Secretariatul General al Guvernului a transmis memoriul respectiv Ministerului Economiei și Finanțelor și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În aceste condiții, instanța constată că, prin adresarea memoriului către conducătorul Guvernului României, reclamanta a intenționat să sesizeze această autoritate cu soluționarea memoriului său, fiind irelevant faptul că a indicat, în cuprinsul memoriului că acesta se adresează Primului Ministru.
Instanța constată că pârâtul a realizat că aceasta este intenția reclamantei de vreme ce soluționarea memoriului s-a făcut de către Secretariatul General al Guvernului, iar nu de către Primul Ministru căruia îi fusese adresat acest memoriu.
În consecință, instanța constată că pârâtul Guvernul României are calitate procesuală în prezenta cauză, motiv pentru care va respinge ca nefondată excepție lipsei calității procesuale pasive invocate de pârât.
Cu privire la fondul litigiului, instanța constată că reclamanta a criticat faptul că pârâtul nu a soluționat memoriul adresat la data de 11.04.2008, memoriu prin care reclamanta solicita Guvernului să ia măsuri cu privire la deblocarea contului său de către AVAS.
Instanța constată că Guvernul a înaintat acest memoriu către Ministerul Economiei și Finanțelor și către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 30 de zile de la sesizare.
În aceste condiții, instanța constată că pârâtul a respectat termenul impus de lege pentru soluționarea petiției reclamantei, apreciind însă că nu are competența să rezolve cererea reclamantei.
În această privință, instanța constată că AVAS este o autoritate publică având personalitate juridică, astfel încât reclamațiile referitoare la actele acestei instituții îi puteau fi adresate direct.
Pe de altă parte, legea instituie o procedură specială pentru contestarea în justiție a măsurilor dispuse de AVAS în recuperarea debitelor la bugetul de stat.
Reclamanta avea posibilitatea să utilizeze această procedură în contestarea măsurii de blocare a conturilor sale de către AVAS, aceasta fiind calea leaglă prin care se putea rezolva cererea reclamantei.
Instanța constată că modul în care Guvernul României a soluționat memoriul reclamantei, nu poate fi considerat ca sursa prejudiciului înregistrat de reclamantă prin blocarea contului său de către AVAS.
De altfel, reclamanta nu a făcut dovada existenței unui prejudiciu, nici ca urmare a blocării contului său de către AVAS, nici ca urmare a modului în care Guvernul României a răspuns la memoriul său.
În consecință, instanța apreciază că reclamanta nu a făcut dovada existenței unui prejudiciu și nici dovada existenței vreunei culpe din partea Guvernului României pentru a se reține răspunderea civilă a acestui pârât.
Nefiind îndeplinite condițiile pentru reținerea răspunderii civile a pârâtului în exercitarea atribuțiilor sale, instanța va respinge acțiunea reclamantului, ca nefondată.
Pe cale de consecință, instanța va respinge și cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr. 591/59/5.06.2008, reclamanta a chemat în judecată pârâtul Guvernul României.
La solicitarea instanței, la termenul din 1.10.2008, conform înscrisului depus la filele 116-118 dosar, reclamantul și-a precizat acțiunea arătând că înțelege să cheme în judecată Guvernul României și să solicite obligarea acestuia la plata sumei de 40.000.000 lei, reprezentând prejudiciul creat reclamantei prin faptul că nu a răspuns la memoriul înaintat la data de 11.04.2008, prin care reclamanta solicită Guvernului României, ca, în calitate de organ ierarhic superior al AVAS, să ia măsuri pentru care această autoritate să deblocheze contul societății.
În motivarea precizării de acțiune reclamanta a arătat că a înaintat pârâtului memoriul din 11.04.2008, prin care a sesizat faptul că a fost blocat de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului contul reclamantei, pentru recuperarea unei creanțe de 3.702, 57 lei, reprezentând contribuția societății reclamante la asigurările de sănătate, datorată către Casa de Asigurări de Sănătate
În consecință, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a emis Ordinul nr. 1433/13.06.2006, prin care a ordonat înființarea popririi asupra oricăror sume existente în conturile reclamantei.
Reclamanta a învederat faptul că neplata creanței menționate se datorează împrejurării că unul dintre angajații societății, respectiv, și-a falsificat decizia de încadrare, majorându-și substanțial salariul deciziei care a fost înscrisă în carnetul de muncă și în baza căreia s-a calculat contribuția la asigurările de sănătate majorată.
La termenul din 12.11.2008, pârâtul Guvernul României a depus întâmpinarea atașată la filele 144-148 dosar, prin care a invocat excepția tardivității modificării obiectului cererii de chemare în judecată, excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată.
În susținerea excepției tardivității modificării acțiunii, pârâtul a invocat dispozițiile art. 132 aliniatul 1 Cod de Procedură Civilă, arătând că primul termen de judecată a fost stabilit la data de 2.07.2008, iar reclamanta a depus modificarea de acțiune la termenul din 1.10.2008.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, pârâtul a arătat că reclamanta a adresat memoriul din 11.04.2008 Primului Ministru iar nu Guvernului României, astfel încât acesta din urmă nu poate fi chemat în justiție pentru verificarea soluționări unui memoriu adresat Primului Ministru.
Cu privire la fondul cauzei, Guvernul României a învederat că măsura de blocare a contului a fost dispusă de AVAS, iar Guvernul României nu putea interveni în această procedură specială, motiv pentru care memoriul reclamantei a fost transmis spre soluționarea chestiunii ridicate de reclamantă, către Ministerul Economiei și Finanțelor și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
De aceea, pârâtul a apreciat că nu a adus nici o vătămare dreptului de petiționare al reclamantei, fiind nefondată cererea de obligare a Guvernului României la plata unor despăgubiri, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 998 - 999 Cod civil.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Reclamanta a adresat Guvernului României memoriu înregistrat la data de 11.04.2008 și atașat în copie la filele 152-153 dosar, prin care critica blocare contului său de către AVAS și solicita Guvernul României luarea de măsuri în vederea deblocării acestui cont.
Prin adresele nr. 15D/5384/12.05.2008, atașate în copie la filele 149-150 dosar, Guvernul României a înaintat memoriul formulat de reprezentanta reclamantei Ministerului Economiei și Finanțelor și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, apreciind că aceste instituții sunt competente în rezolvarea problemelor invocate de reclamantă în memoriu.
Cu privire la excepția tardivității modificării de acțiune, instanța constată că la primul termen de judecată, din 2.07.2008, a pus în vedere reclamantei să precizeze pe cine cheamă în judecată și ce solicită, reclamanta conformându-se acestei obligații și depunând la următorul termen de judecată respectiv la 1].10.2008, precizarea acțiunii.
În condițiile în care reclamanta și-a precizat acțiunea la termenul din 1.10.2008, instanța constată că acest termen este cel care constituie prima zi de înfățișare, conform art. 134 pr.civ. motiv pentru care este nefondată excepția tardivității modificării de acțiune invocată de pârât, urmând a fi respinsă.
Cu privire la excepția lipsei calități procesuale pasive a Guvernului României, instanța constată că, într-adevăr, reclamanta a adresat memoriul său Primului ministru, care este conducătorul Guvernului României.
Pe de altă parte, instanța constată că Secretariatul General al Guvernului a transmis memoriul respectiv Ministerului Economiei și Finanțelor și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În aceste condiții, instanța constată că, prin adresarea memoriului către conducătorul Guvernului României, reclamanta a intenționat să sesizeze această autoritate cu soluționarea memoriului său, fiind irelevant faptul că a indicat, în cuprinsul memoriului că acesta se adresează Primului Ministru.
Instanța constată că pârâtul a realizat că aceasta este intenția reclamantei de vreme ce soluționarea memoriului s-a făcut de către Secretariatul General al Guvernului, iar nu de către Primul Ministru căruia îi fusese adresat acest memoriu.
În consecință, instanța constată că pârâtul Guvernul României are calitate procesuală în prezenta cauză, motiv pentru care va respinge ca nefondată excepție lipsei calității procesuale pasive invocate de pârât.
Cu privire la fondul litigiului, instanța constată că reclamanta a criticat faptul că pârâtul nu a soluționat memoriul adresat la data de 11.04.2008, memoriu prin care reclamanta solicita Guvernului să ia măsuri cu privire la deblocarea contului său de către AVAS.
Instanța constată că Guvernul a înaintat acest memoriu către Ministerul Economiei și Finanțelor și către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 30 de zile de la sesizare.
În aceste condiții, instanța constată că pârâtul a respectat termenul impus de lege pentru soluționarea petiției reclamantei, apreciind însă că nu are competența să rezolve cererea reclamantei.
În această privință, instanța constată că, în conformitate cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului este o instituție de specialitate a administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.
Așadar, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului este o autoritate publică având personalitate juridică, astfel încât reclamațiile referitoare la actele acestei instituții îi puteau fi adresate direct.
Pe de altă parte, în privința măsurilor dispuse de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, instanța constată că, potrivit art. 42 alin. 1 din Ordonanța de Urgență nr. 51/1998, "după comunicarea către debitor a titlului executoriu, poate dispune prin ordin blocarea prin poprire a conturilor bancare de orice natură pe care debitorul le deține în orice bancă sau organizație cooperatistă de credit, indiferent de moneda în care sunt constituite".
În privința procedurii de soluționare a litigiilor privind măsurile dispuse de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, art. 45 din Ordonanța de Urgență nr. 51/1998 prevede că "cererile de orice natură privind drepturile și obligațiile în legătură cu activele bancare preluate de, inclusiv cele formulate pentru angajarea răspunderii civile a persoanelor fizice și juridice, altele decât debitorii definiți la art. 38, sunt de competența Curții de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sau, după caz, domiciliul pârâtului și se judecă de urgență și cu precădere".
Așadar, legea instituie o procedură specială pentru contestarea în justiție a măsurilor dispuse de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului în recuperarea debitelor la bugetul de stat.
Reclamanta avea posibilitatea să utilizeze această procedură în contestarea măsurii de blocare a conturilor sale de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, aceasta fiind calea legală prin care se putea rezolva cererea reclamantei.
Instanța constată, așadar, că modul în care Guvernul României a soluționat memoriul reclamantei, nu poate fi considerat ca sursa prejudiciului înregistrat de reclamantă prin blocarea contului său de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
De altfel, reclamanta nu a făcut dovada existenței unui prejudiciu, nici ca urmare a blocării contului său de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, nici ca urmare a modului în care Guvernul României a răspuns la memoriul său.
În consecință, instanța apreciază că reclamanta nu a făcut dovada existenței unui prejudiciu și nici dovada existenței vreunei culpe din partea Guvernului României pentru a se reține răspunderea civilă a acestui pârât.
Nefiind îndeplinite condițiile pentru reținerea răspunderii civile a pârâtului în exercitarea atribuțiilor sale, instanța va respinge acțiunea reclamantului, ca nefondată.
Pe cale de consecință, instanța va respinge și cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, conform art. 274 Cod de Procedură Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția tardivității modificării acțiunii invocată de pârâtul Guvernul României.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Guvernul României.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta " ", cu sediul în municipiul T,-/a, jud. T, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, cu sediul în municipiul B,-, sector 1.
Respinge cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii către reclamanta și către pârât.
Pronunțată în ședința publică din 14.01.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red./22.01.2009
Tehnodact / 4 ex./28.01.2009
Se comunică:
-reclamantă T, str, - nr. 20/a jud.
-pârât Guvernul României, B,-, sector 1.
Com. 2 ex.
Președinte:Răzvan PătruJudecători:Răzvan Pătru
