Constatare aprobare tacită. Decizia 237/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 237/CA/2009
Ședința publică de la 25 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 3: Ioan Cibu
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 2157/CA/4.09.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în instanță mandatarul recurentei reclamantă, avocat G, lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: reprezentantul recurentei reclamantă depune la dosar împuternicirea avocațială, chitanța de plată a taxei judiciare de timbru, în cuantum de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Având în vedere că, potrivit prevederilor art. 9 pct. 4 din OUG nr. 27/2003, cererile întemeiate pe prevederile susmenționatei ordonanțe sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru, se restituie mandatarului recurentei chitanța privind taxa de timbru achitată și timbru judiciar.
Instanța supune discuției prevederile art. 11 al. 3 din OG 27/2003, potrivit cărora hotărârile pronunțate sunt irevocabile.
Mandatarul recurentei reclamantă apreciază incidente prevederile art. 12 alin. 3 din OUG 27/2003, conform cărora hotărârile instanței de fond se pot ataca în termen de 5 zile de la pronunțare, cu recurs.
Arată că instanța de fond a judecat cererea potrivit Legii 554/2004, a interpretat probele dosarului și a dat calea de atac raportat la legea contenciosului administrativ.
Mandatarul recurentei reclamantă susține că art. 11 din OUG 27/2003 prevede două situații în care se poate respinge cererea reclamantei, care nu sunt aplicabile, întrucât la dosar nu există răspunsul pârâtei la cererea reclamantei, ca atare nu există un motiv viabil pentru respingerea cererii acesteia.
Mandatarul recurentei reclamantă arată că instanța de fond a interpretat greșit legea și în consecință, în temeiul art. 312 al. 5 coroborat cu art. 105 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, dar și cu art. 304 al. 8 Cod procedură civilă, recursul este admisibil.
Susține că, calea de atac este recursul și solicită admiterea acestuia și casarea cauzei cu trimitere spre rejudecare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentința nr. 2157/CA/04.09.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și Contencios Administrativ - Fiscal, în dosarul nr- s-a respins acțiunea formulată de reclamanții și - împotriva pârâților Comuna și Primarul Comunei - Județul H, având ca obiect constatarea aprobării tacite și obligarea la emiterea autorizației de construire.
În considerentele sentinței prima instanță a reținut că reclamantul -, în baza contractului de concesiune, a depus cerere pentru eliberarea autorizației de construire, în vederea amenajării unei terase sezoniere, cerere pe care a înregistrat-o la Primăria Comunei sub nr. 3422/28.12.2004, după care a procedat la amenajarea terasei, astfel că prin adresa nr. 1897/17.04.2007 Primăria Comunei i-a solicitat să se prezinte cu documentația pentru a clarifica situația construcției.
Prima instanță a mai reținut că prin adresa nr. 2128/26.04.2007 Primăria Comunei i-a făcut cunoscut reclamantului - faptul că Certificatul de Urbanism nu poate fi eliberat, deoarece terenul este în litigiu, iar Certificatul depus de reclamanți la dosar nu poate fi luat în considerare deoarece nu este înregistrat, semnat și ștampilat.
Ca urmare, a concluzionat prima instanță, acțiunea reclamanților având ca obiect constatarea aprobării tacite și obligarea la emiterea autorizației se impune a fi respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, reprezentată de administratorul -, solicitând în principal modificarea hotărârii atacate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, iar în subsidiar, casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prima instanță a apreciat greșit actele dosarului - certificatul de urbanism este semnat și ștampilat, fiind achitate și taxele necesare, iar în ce privește terenul, acesta a fost concesionat reclamanților de către Primăria Comunei.
Reclamanta mai arată că a depus cererea însoțită de întreaga documentație la Primăria Comunei în data de 28.12.2004, cerere la care nu a primit niciun răspuns, astfel că potrivit dispozițiilor OUG nr. 27/2003 a intervenit aprobarea tacită, înscrisurile trimise de pârâți după mai mult de 2 ani nemaiavând nicio relevanță.
În drept invocă prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 și art.304/1, art. 306 și art. 312(5) Cod procedură civilă.
Conform prevederilor art. 9 pct. 4 din OUG nr. 27/2003 recursul este scutit de plata taxei de timbru.
Pârâții intimați nu s-au prezentat în fața instanței de recurs și nici nu au depus întâmpinare.
La primul termen de judecată, instanța, având în vedere obiectul acțiunii - constatarea aprobării tacite și ca urmare obligarea pârâtului să elibereze autorizația de construire și prevederile art. 11 alin. 3 din OUG nr. 27/2003, a pus în discuție calea de atac împotriva sentinței pronunțată în temeiul acestui act normativ.
Avocatul reclamantei a susținut că prima instanță a soluționat cauza în temeiul Legii nr. 554/2004 și ca urmare a stabilit calea de atac raportată la această lege, iar în afară de aceasta avocatul reclamantei a susținut și incidența prevederilor art. 12 alin. 3 din OUG nr. 27/2003, conform cărora hotărârile instanței de fond pot fi atacate cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Examinând excepția inadmisibilității recursului invocată din oficiu, instanța reține că acțiunea reclamanților are ca obiect constatarea aprobării tacite - acțiune încadrată în prevederile OUG nr. 27/2003.
Potrivit dispozițiilor art. 11 alin. 3 din OUG nr. 27/2003, hotărârea instanței se redactează în 10 zile și este irevocabilă, iar potrivit art. 12 din aceiași ordonanță, dacă, în urma admiterii acțiunii autoritatea administrației publice nu îndeplinește obligația prevăzută la art. 11 alin. 2, în termenul stabilit prin hotărârea judecătorească, la cererea reclamantului, instanța poate obliga conducătorul administrației publice la plata unei amenzi judiciare reprezentând 20% din salariul minim net pe economie pentru fiecare zi de întârziere, precum și la plata unor despăgubiri pentru daunele cauzate prin întârziere - hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Față de aceste prevederi legale, se constată că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 11 alin. 3 din OUG nr. 27/2003, întrucât acțiunea a fost respinsă pe fond, astfel că sentința pronunțată neavând conform legii nicio cale de atac, recursul declarat este inadmisibil.
Faptul că prima instanță a menționat din eroare calea de atac a recursului în sentință, nu atrage obligativitatea examinării pe fond a recursului declarat, întrucât calea de atac este cea prevăzută expres de lege și nu cea menționată sau omisă în sentință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de către reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 2157/CA/4.09.2008 pronunțată de
( continuare decizia nr. 237/CA/2009 dată în dosar nr- ).
Tribunalul Hunedoara - D Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored. / 2 ex./23.03.2009
Jud. fond
Președinte:Iosif MorcanJudecători:Iosif Morcan, Gabriela Costinaș, Ioan Cibu
