Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1011/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1011

Ședința publică de la 05 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Morina Napa

JUDECĂTOR 2: Vera Stănișor

JUDECĂTOR 3: Lăcrămioara Moglan

Grefier - -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE N împotriva sentinței civile nr.61/CF din 07 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns consilier juridic pentru recurenta - care depune la dosar delegație, lipsă fiind reprezentantul intimatei - reclamante SC COMERT SRL P

Procedura este legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

Instanța constată că în cauză a formulat recurs Administrația Finanțelor Publice N, declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru conform art.17 din Legea taxelor de timbru.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Consilier juridic pentru recurenta -, solicită admiterea recursului ca fiind întemeiat, casarea sentinței recurate și pe fond, menținerea obligației intimatei la plata taxei speciale de 3261,03 lei. În cazul în care se va respinge recursul solicită a se avea în vedere perioada cuprinsă între data plății și data când s-a solicitat restituirea taxei, perioadă în care reclamanta a stat în pasivitate, astfel că această situație nu poate fi imputată recurentei.

S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului contencios administrativ fiscal de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 61/CF/7 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul - a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta COMERȚ P N în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice P N, fiind obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 3261,03 lei, reprezentând taxa specială pentru autoturisme la prima înmatriculare actualizată cu dobânda legală de la data încasării14.11.2007 și până la plata efectivă.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

Reclamantul a achitat in contul Trezoreriei PNs uma de 3216 lei la data de 14.11.2007 reprezentând taxă de primă înmatriculare.

Prin cererea înregistrată la sub nr. 23383 reclamantul a dovedit că a solicitat restituirea acestei taxe ca fiind contrară reglementărilor comunitare.

Reclamanta a invocat în cauza incidența art. 90 alin 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, care stipulează că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".

Instanța a constatat că în cauză, sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național.

Pârâta a înțeles să se apere invocând faptul că taxa specială de primă înmatriculare nu face parte din categoria impozitelor la care trimite textul art.90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană.

Conform jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Comunităților Europene, dispozițiile art. 90 au în sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeană () un caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import și export și a taxelor cu efect echivalent cuprinse în art.25. Finalitatea acestor dispoziții este de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență prin eliminarea oricărei forme de protecție ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii în privința produselor provenind din alte state membre (hotărârile pronunțate de EJ. în cauzele Air Industries, C-393/04 și C-41/05, C-313/05).

De remarcat însă că noțiunea de impozit intern are accepțiune diferită de cea din dreptul intern, desemnând în jurisprudența EJ. (hotărârea Haar, C-90/94, C-387/01), un sistem general de taxe interne aplicabil în mod sistematic diferitelor categorii de produse, cu ajutorul unor criterii obiective, indiferent de originea produselor.

Este evident că taxa specială ce se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România în temeiul art.2141Cod fiscal se circumscrie acestor definiții.

Întrucât, în speța de față, tribunalul a constatat că suma plătită de către reclamantă nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, taxa trebuie restituită.

Pentru repararea integrală a prejudiciului pârâta a fost obligată să achite și folosul nerealizat, potrivit art. 1084 raportat la art. 1082 Cod civil, de la data încasării sumei până la data restituirii integrale și efective.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termen legal, pârâta Administrația Finanțelor Publice P N, scutit de plata taxei de timbru, în temeiul dispozițiilor art. 17 din Legea 146/1997.

În motivarea recursului, pârâta Administrația Finanțelor Publice P N arătat că potrivit dispozițiilor art. 1 al. 5 din Constituția României și ale art. 214 al. 1 Cod fiscal taxa specială este datorată, reglementarea acesteia nefiind declarată neconstituțională sau discriminatorie. Pe de altă parte, această reglementare nu încalcă Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, taxa auto aplicându-se tuturor autoturismelor, produse în România sau în alte state, la prima înmatriculare a acestora în România.

De asemenea, prin OUG50/2008, care înlocuiește începând cu data de 01 iulie 2008 taxa specială prevăzută de art. 214 Cod fiscal, se reglementează procedura de restituire a diferenței dintre suma achitată de contribuabili în perioada 01 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea OUG50/2008, iar actualizarea sumei se impune a se acorda de la data când reclamantul a solicitat restituirea taxei, în perioada anterioară acesta stând în pasivitate fără ca această situație să-i fie imputabilă pârâtei.

Intimatul- reclamant, legal citat, nu s-a prezentat în fața instanței și nu a formulat cereri în cauză.

Examinând recursul promovat, pentru motivele arătate, în condițiile art. 304, 3041Cod procedură civilă, instanța îl apreciază ca fiind fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Reglementarea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule a fost realizată prin introducerea articolelor 2141- 2143în Codul fiscal, în baza Legii 343/2006, începând cu data de 01.01.2007. Astfel, cu ocazia primei înmatriculări în România se plătește taxa specială potrivit regulilor prevăzute de art. 2141, cu situațiile de excepție indicate de art. 2143Cod fiscal.

În baza acestor dispoziții, astfel cum au fost modificate de OUG110/2006, reclamantul a plătit la data de 14 2007 suma de 3261 lei, reprezentând taxa specială, pentru autoturismul achiziționat din Germania.

Cu privire la fondul cauzei, instanța apreciază că reglementarea obligației de plată a taxei speciale prin dispozițiile arătate, în vigoare până la data de 01 iulie 2008, este contrară dispozițiilor art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, stabilind pentru autoturismele second-hand provenite din state membre ale Uniunii Europene un regim juridic fiscal distinct față de cel aplicabil produselor naționale similare în situația înmatriculării în România.

Astfel, pentru autoturismele provenite dintr-un alt stat membru este datorată la reînmatriculare în România taxa specială arătată, spre deosebire de autovehiculele naționale care nu sunt supuse acestui regim.

Efectul direct al incidenței dispozițiilor Codului fiscal este încălcarea principiului libertății circulației mărfurilor, prin dezavantajarea, directă sau indirectă, autovehiculelor din celelalte state membre în competiția cu produsele naționale similare. Pe de altă parte, relevanță din perspectiva respectării principiului libertății circulației mărfurilor prezintă și cuantumul ridicat al taxei speciale care reprezintă un alt impediment al libertății de circulație a mărfurilor, având în vedere de faptul că în situația neplății acesteia, nu este posibilă operațiunea tehnică de înmatriculare a autovehiculelor în România cu consecința reglementării unei forme de protecție a produselor naționale.

Constatând incompatibilitatea dispozițiilor naționale cu cele comunitare în această materie, având în vedere dispozițiile art. 148 al. 2, 4 din Constituția României, ale art. 2 din Legea 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, instanța, în aplicarea dispozițiilor art. 90 din Tratat, apreciază ca întemeiată cererea de restituire formulată de reclamantă.

Motivul de recurs privitor la intrarea în vigoare a OUG50/2008 la 01 iulie 2008 invocat de către nu este fondat, întrucât aplicarea dispozițiilor art. 11 din OUG50/2008 în prezenta cauză reprezintă încălcarea principiului constituțional al neretroactivității legii, prin aplicarea prevederilor OUG50/2008 unei situații născute anterior.

Cu privire la data de la care curge dobânda aferentă sumei de restituit, instanța constată că dispozițiile art. 124 alin.1 din Codul d e procedură fiscală stabilesc dreptul contribuabililor la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin.2 sau la art. 70, acordarea realizându-se la cererea contribuabilului. În prezenta cauză este incidentă situația prevăzută de dispozițiile art. 70 din Codul d e procedură fiscală, reclamantul formulând cererea de restituire la data de 4 februarie 2009, înregistrată sub nr. 23383/4.02.2009, de la această dată reclamantul având dreptul la dobândă, nu și pentru perioada anterioară când a stat în pasivitate, fără ca această situație să poată fi imputată recurentei-pârâte.

Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1, 3 coroborate cu ale art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, va fi admis recursul, va fi modificată în parte sentința recurată în sensul actualizării sumei de restituit de la data cererii de restituire a taxei, potrivit cererii formulate de către recurentă în recursul promovat, pentru respectarea principiului disponibilității ce guvernează procesul civil.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de recurenta - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE N, cu sediul în P N,- Bis, județul N împotriva sentinței civile nr.61/CF din 07 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - reclamantă SC COMERT SRL, cu sediul în P N,-, -.4, Ap.28, județul

Modifică în parte sentința civilă nr.61/CF/7.04.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț, în sensul că suma de restituit va fi actualizată de la data cererii reclamantului de restituire a taxei - 4.02.2009.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 05.11.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

GREFIER,

Red.

Red.

5 ex. 30 nov. 2009

Președinte:Morina Napa
Judecători:Morina Napa, Vera Stănișor, Lăcrămioara Moglan

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1011/2009. Curtea de Apel Bacau