Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1045/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 11.06.2009
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1045
Ședința publică din 29 2009
PREȘEDINTE: Maria Belicariu
JUDECĂTOR 2: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 3: Maria Cornelia
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâtele și Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale A, prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T și F împotriva sentinței civile nr. 433/9.III.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Arad în contradictoriu cu reclamanta intimată - ROMANIA SRL - A, având ca obiect contestație act administrativ fiscal
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea pârâtelor recurente și Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale A, prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale consilier juridic, în reprezentarea pârâtei recurente ANAF se prezintă cj iar în reprezentarea reclamantei intimate se prezintă d-l.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar prin serviciul de registratură al instanței la data de 23.09.2009 întâmpinare din partea reclamantei intimate, care se comunică cu reprezentații pârâtelor recurente.
Nemaifiind formulate alte cereri sau probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtelor recurente și Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale A, prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T solicită admiterea recursului astfel cum a fost motivat, modificarea hotărârii judecătorești în sensul respingerii acțiunii în contencios administrativ.
Cu privire la recursul declarat de pârâta ANAF, solicită admiterea acestuia.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului ca fondat, modificarea hotărârii atacate ca nelegală, cu consecința respingerii acțiunii ca neîntemeiată pentru motivele arătate în scris.
Cu privire la recursul declarat de pârâtele și Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale A, prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T solicită admiterea acestora.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea recursurilor și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
CURTEA
Asupra recursurilor de față constată:
Prin sentința civilă nr.433/9.III.2009, Tribunalul Arada admis acțiunea reclamantei - România SRL împotriva pârâtelor Agenția Națională de Administrare Fiscală B, Autoritatea Națională a Vămilor B, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T și Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale A și a anulat Decizia nr. 217/30 iunie 2008 de soluționare a contestației, Deciziile de regularizare a situației privind obligațiile suplimentare de control vamal nr. 391/14 aprilie 2008, 397/16 aprilie 2008, 427/22 aprilie 2008, 428/22 aprilie 2008, 430 din 23 aprilie 2008 și 439/25 aprilie 2008 emise de A și procesele verbale de control nr. 5325/21 aprilie 2008, 5841/22 aprilie 2008 și 5928/29 aprilie 2008.
A dispus restituirea de către pârâta A reclamantei a sumei de 28.236 lei reprezentând majorări de întârziere constând din TVA și să- plătească 48 lei cheltuieli de judecată.
În motivare s-a reținut că în perioada anilor 2004-2006 reclamanta - România SRL a introdus în țară o serie de bunuri în regim de admitere temporară. Operațiunile deschise înainte de aderarea României la Uniunea Europeană -1 ianuarie 2007- au fost închise ulterior aderării, în anul 2007, prin punerea în liberă circulație a bunurilor. La calculul drepturilor vamale reclamanta a utilizat cursul de schimb valutar în vigoare la momentul punerii bunurilor în liberă circulație.
La controlul vamal ulterior, efectuat în anul 2008, în conformitate cu prevederile art. 100 din Legea nr. 86/2006 pârâta Aac onstatat, prin procesele verbale de control arătate în cele ce preced, că valoarea în vamă a fost eronat stabilită de reclamantă, întrucât aceasta a utilizat cursul de schimb valutar la data punerii în liberă circulație a bunurilor și nu cel de la data înregistrării declarațiilor vamale de admitere temporară. Prin deciziile pentru regularizarea situației arătate în cele ce preced, Aas tabilit în sarcina reclamantei, conform cap. IV art. 3 lit. c) din nr. 1661/2006 suma de 77.149 lei reprezentând TVA și pentru diferențele de TVA i-au fost calculate, conform art.119 Cod procedură fiscală, majorări de întârziere în sumă de 28.286 lei.
Contestația reclamantei împotriva deciziilor pentru regularizarea situației în speță a fost respinsă de pârâta ANAF prin Decizia nr. 217/30 iunie 2008, cu motivarea că, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană la data de 1 ianuarie 2007 au fost adoptate și prevederile legislației europene în domeniul taxelor vamale, menționate în Tratatul de aderare a României și Bulgariei la UE care, conform prevederilor art. 148 alin. 2 din Constituție, sunt de imediată aplicare.
În aplicarea prevederilor din Anexa V pct. 4 alin. 17 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea de către România a Tratatului, care dispun că procedurile care reglementează admiterea temporară se aplică noilor state membre cu respectarea dispozițiilor speciale, potrivit cărora în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determină pe baza naturii mărfurilor de import, a încadrărilor tarifare, a cantități, a valorii în vamă și a originii mărfurilor de import la data plasării lor sub acest regim, iar declarația de plasare a mărfurilor sub acest regim vamal a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente rezultă din legislația aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării, în conformitate și cu informațiile furnizate de Comisia Europeană - DG, prin adresa nr. 44.138/6 august 2007, făcut o serie de precizări referitoare la închiderea operațiunilor suspensive începute înainte de data aderării, concluzionând că la încheierea regimului suspensiv prevăzut de art. 4 alin. 16 lit. d din Regulamentul CEE nr. 2913/1992, începute înainte de aderare și neîncheiat în momentul aderării, cursul de schimb valutar utilizat pentru transformarea în lei a valorii în vamă a mărfurilor puse în liberă circulație, este, potrivit pct. 15 și 16 din Anexa V, pct. 4 Tratatului de aderare, cel valabil la data înregistrării declarației vamale de plasare a mărfurilor sub acest regim, și nu cel de la data punerii în liberă circulație a bunurilor, fapt care a condus la calcularea eronată a valorii în vamă și implicit a drepturilor vamale aferente declarațiilor vamale în speță.
de admitere temporară începute înainte de aderare și terminate după aderare trebuie încheiate conform legislației comunitare, respectiv, conform art. 144 din Regulamentul CEE nr. 2913/1992, de instituire a Codului vamal comunitar.
Examinând Decizia ANAF nr. 217 din 30 iunie 2008 și deciziile de regularizare a situației emise de A, instanța a constatat că pârâtele, dispunând obligarea reclamantei la plata suplimentară a acestor datorii vamale, constând în TVA și majorări de întârziere, în conformitate cu dispozițiile art.144 din Regulamentul CEE nr.2913/1992, au nesocotit dispozițiile speciale instituite de aliniatul 16 pct. 4 - Uniunea Vamală, din Anexa Va T ratatului de aderare, care referitor la procedurile care reglementează admiterea temporară, stabilite în art. 84-90 și 137-144 din Regulament și art. 496-523 și 553-584 din Regulamentul CEE nr. 2454/1993, stabilesc că aceste dispoziții se aplică noilor state membre cu respectarea dispozițiilor speciale potrivit cărora, în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determină pe baza naturii mărfurilor de import, a încadrării lor tarifare, a cantității, a valorii în vamă și a originii mărfurilor de import, la data plasării lor sub acest regim vamal, iar declarația de plasare a mărfurilor de plasare a mărfurilor sub acest regim vamal a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente rezultă din legislația aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării.
Întrucât aceste dispoziții speciale sunt derogatorii de la procedurile care reglementează admiterea temporară, rezultă că elementele pe baza cărora se determină cuantumul datoriei vamale sunt cele prevăzute în legislația aplicabilă României înainte de data aderării.
Cum declarațiile reclamantei de plasare a mărfurilor sub regim de admitere temporară au fost acceptate de A anterior datei de 19 iunie 2006, rezultă că, astfel cum se dispune în art. 284 al Legii nr. 86/2006, acestora le sunt aplicabile prevederile vechiului Cod vamal, adoptat prin Legea nr. 141/1997. Potrivit dispozițiilor art. 128 din această lege, în cazul în care mărfurile aflate în regim de admitere temporară cu exonerarea totală de drepturi de import sunt importate, elementele de taxare sunt cele în vigoare la data înregistrării declarației vamale de import. În consecință, cursul de schimb valutar utilizat pentru transformarea în lei a valorii în vamă a mărfurilor puse în liberă circulație este cel valabil la data înregistrării declarației de punere în liberă circulație, fapt confirmat și de Direcția de tehnici de vămuire și tarif vamal a prin adresa nr. 14.938/13.03.2007.
Conchizând, instanța constată că prin declarațiile vamale de import în speță, s-au stabilit corect drepturile de import datorate de reclamantă, în raport de cursul valutar valabil la data înregistrării Declarației de punere în liberă circulație a mărfurilor și în consecință, având în vedere dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004 și art. 218 alin. 2. pr. fiscală, instanța a admis acțiunea reclamantei, a anulat actele administrativ fiscale atacate și a dispus restituirea către reclamantă de către pârâta Aas umei de 28.236 lei reprezentând majorări de întârziere, având în vedere că suma de 77.149 lei a fost dedusă și regularizată prin decont de TVA.
În baza art. 274.pr.civ. instanța a obligat pârâtele să-i plătească reclamantei 48 lei cheltuieli de judecată, constând în taxe judiciare de timbru.
În cauză au declarat recurs pârâtele Autoritatea Națională a Vămilor și Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale A, prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T, și Agenția Națională de Administrare Fiscală B solicitând modificarea sentinței și respingerea acțiunii ca nefondată cu aplicarea art.3041și 304 pct.9 Cod procedură civilă.
În esență recurentele critică prima instanță pentru că a aplicat în soluția dată prevederile art.284 din Legea nr.86/2006 privind aplicabilitatea prevederilor Codului vamal adoptat prin Legea nr.141/1997 și de asemenea dispozițiile art.128 (respectiv 122) din această lege.
Recurentele susțin că această interpretare a textului de lege nu are în vedere faptul că, în conformitate cu prevederile art.148 alin.2 din Constituția României "ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum și celelalte reglementări cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor tratatului de aderare".
Astfel, potrivit Tratatului de aderare ratificat prin Legea nr.157/2005, Anexa V, pct.4, par.13 "depozitul temporar și regimurile vamale menționate la art.4 alineatul 16 lit. b-h (lit. f: admiterea temporară) din Regulamentul CEE nr.2913/1992 care au început înainte de aderare încetează sau se încheie în condițiile legislației comunitare".
În conformitate cu prevederile art.144 alin.1 din Regulamentul CEE nr.2913/1992 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar "atunci când se naște o datorie vamală pentru mărfuri de import, valoarea unei astfel de datorii se stabilește pe baza elementelor de taxare corespunzătoare pentru mărfurile respective în momentul aprobării declarației de plasare a mărfurilor sub regimul de admitere temporară". Astfel, prevederile art.122 din Legea nr.141/1997 au devenit inaplicabile fiind contrare legislației europene.
În ceea ce privește punctul de vedere al autorității vamale exprimat în adresa nr.14938/13.03.2007, se arată că prin adresa 44138/06.08.2007 a Direcției Tehnici de și Vamal, pct.2, urmare a precizărilor suplimentare obținute în timpul ședințelor organizate de Comisia Europeană - DG, se fac precizări în sensul că "Pentru regimurile de perfecționare activă și admitere temporară [] e) cursul de schimb valutar utilizat pentru transformarea în lei a valorii în vamă a mărfurilor puse în liberă circulație este cel valabil la data înregistrării declarației de plasare a acestor mărfuri sub regim".
De asemenea, la pct.7 din aceeași adresă se dispune că "Dispozițiile contrare cuprinse în adresele circulare [] nr.14938/13.03.2007 își încetează aplicabilitatea".
Se mai arată că în aplicarea prevederilor alin.16 al punctului 4 - Uniune Vamală din Anexa 5 din legea nr.157/2005 pentru ratificarea Tratatului privind aderarea a României și Bulgariei la Uniunea Europeană și urmare a informațiilor suplimentare obținute în timpul ședințelor organizate de Comisia Europeană - DG, Autoritatea Națională a Vămilor, publicată în nr.465/01.06.05, precizează următoarele:
"Principiile conținute în Anexa 5, pct.4 din Tratatul de Aderare a României și Bulgariei României și Bulgariei precum și cele din documentul DG nr.1661/2008 stabilesc că depozitul temporar și regimurile vamale menționate la art.4 alin.16 lit. b-h din Regulamentul CEE nr.21913/1992 al Consiliului începute și neterminate trebuie să se încheie conform legislației comunitare.
În cazul în care încetarea sau încheierea dă naștere unei datorii vamale, suma drepturilor de import care trebuie plătite sunt cele prevăzute astfel:
2. Pentru regimurile de perfecționare activă și admitere temporară se aplică următoarele prevederi:
a) La punerea în liberă circulație se datorează taxe vamale și dobânzi compensatorii.
TVA se datorează și se plătește de titularul operațiunii conform art.153 pct.3-5 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
e) de schimb valutar pentru transformarea în lei a valorii în vamă a mărfurilor puse în liberă circulație este cel valabil la data înregistrării declarației de plasare a acestor mărfuri sub regim.
6) Având în vedere cele de mai sus și în aplicarea prevederilor art.78 din Regulamentul CEE nr.2913/1992, autoritatea vamală poate modifica declarația vamală după acordarea liberului de vamă pentru mărfuri. Astfel, în situația în care la nivelul birourilor vamale se constată că au fost înregistrate declarații de punere în liberă circulație pentru mărfurile plasate sub regimuri vamale suspensive inițiate înainte de data aderării și care se încheie după această dată pe baza unor elemente care contravin celor de mai sus, veți lua măsurile necesare pentru regularizarea situației. []"
Recurentele arată că în baza acestor prevederi legale se reține faptul că la încheierea regimului suspensiv prevăzut la art.4 alin.16 lit.d din Regulamentul Consiliului CEE nr.2913/1992 (Ordinul nr.7789/2007, pentru aprobarea Normelor de autorizare a regimurilor vamale economice) început înainte de aderare și neîncheiat la momentul aderării, cursul de schimb valutar utilizat pentru transformarea în lei a valorii în vamă a mărfurilor puse în liberă circulație este potrivit legislației comunitare, respectiv punctul 15 și punctul 16 din Actul de aderare Anexa 5 pct.4 din Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, cel valabil la data înregistrării declarației vamale de plasare a mărfurilor sub acest regim și nu de la data punerii în circulație a bunurilor, fapt care a condus la calcularea eronată a valorii în vamă și implicit a drepturilor vamale aferente declarațiilor vamale de import prin care mărfurile au fost puse în liberă circulație.
Totodată potrivit art.121 din Regulamentul CEE nr.2913/1992, când se naște o datorie vamală, valoarea unei astfel de datorii se stabilește pe baza elementelor de taxare corespunzătoare mărfurilor de import în momentul acceptării declarației de plasare a acestor mărfuri sub regimul de perfecționare activă.
În mod similar, la încheierea operațiunii de admitere temporară prin punerea în liberă circulație a mărfurilor plasate sub regim, pentru stabilirea drepturilor vamale, se aplică prevederile art.144 din Regulamentul CEE nr.2913/1992 de instituire a Codului vamal comunitar.
În conformitate cu art.144 alin.1 din Regulamentul CEE nr.2913/1992, atunci când se naște o datorie vamală pentru mărfurile din import, valoarea unei astfel de datorii se stabilește pe baza elementelor de taxare corespunzătoare pentru mărfurile respective în momentul aprobării declarației de plasare a mărfurilor sub regim de admitere temporară.
Examinând recursurile pârâtelor raportat la motivele invocate și la cele din oficiu prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, se constată că sunt nefondate și se resping pentru că:
Problema care se pune în litigiu este cea referitoare la legea aplicabilă operațiunilor vamale efectuate de reclamanta - România SRL, în perioada 2004-2006, constând în introducerea în țară a unor bunuri în regim de admitere temporară, operațiuni deschise anterior aderării României la Uniunea Europeană, 1.2007 și închise ulterior acesteia, în anul 2007, prin punerea în liberă circulație a bunurilor, când reclamanta a utilizat, la calculul drepturilor vamale cursul de schimb valutar în vigoare la momentul punerii bunurilor în liberă circulație.
Potrivit deciziilor pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal ulterior, în temeiul art.100 din Legea nr.86/2006, respectiv de noul Cod vamal, atacate în litigiu, pârâta Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Aaa preciat că reclamanta a utilizat nelegal cursul de schimb valutar în vigoare la data punerii în liberă circulație a mărfurilor și nu el de la data înregistrării declarațiilor vamale de admitere temporară; sens în care a fost pronunțată și decizia în procedură prealabilă de către pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, pe principiul prevăzut de art.148 alin.2 din Constituție care dă prevalență legislației europene în domeniul vamal, conform celor cuprinse și în Tratatul de Aderare a României și Bulgariei, impunerea vamală fiind calculată astfel cu aplicarea art.144 din Regulamentul CEE nr.2913/1992.
Din analiza dispozițiilor cuprinse în aliniatul 16 pct.4 - Uniunea Vamală, din Anexa Va T ratatului de aderare, care referitor la procedurile care reglementează admiterea temporară, stabilite în art. 84-90 și 137-144 din Regulament și art. 496-523 și 553-584 din Regulamentul CEE nr. 2454/1993, stabilesc că aceste dispoziții se aplică noilor state membre cu respectarea dispozițiilor speciale potrivit cărora, în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determină pe baza naturii mărfurilor de import, a încadrării lor tarifare, a cantității, a valorii în vamă și a originii mărfurilor de import, la data plasării lor sub acest regim vamal, iar declarația de plasare a mărfurilor de plasare a mărfurilor sub acest regim vamal a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente rezultă din legislația aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării.
Întrucât aceste dispoziții speciale sunt derogatorii de la procedurile care reglementează admiterea temporară, rezultă că elementele pe baza cărora se determină cuantumul datoriei vamale sunt cele prevăzute în legislația aplicabilă României înainte de data aderării.
Declarațiile vamale depuse de reclamantă, de plasare a mărfurilor sub regimul de admitere temporară au fost acceptate de pârâta Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale A anterior datei de 19.VII.2006, astfel că potrivit art.284 din Legea nr.86/2006 privind noul Cod vamal, devin aplicabile prevederile vechiului Cod vamal, respectiv art.122 alin.1 din legea nr.141/1997.
Acest text legal a prevăzut că, în cazul în care mărfurile aflate în regim de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import sunt importate, elementele de taxare sunt cele în vigoare la data înregistrării declarației vamale de import.
În cauza dedusă judecății toate declarațiile vamale de admitere temporară care au generat impunerea vamală au fost înregistrate pe perioada când era în vigoare Legea nr.141/1997, respectiv vechiul Cod vamal, astfel că potrivit principiului "tempus regit actum", reclamantei i se aplică normele cuprinse în acest cod.
În consecință cursul de schimb valutar utilizat de reclamantă, pentru transformarea în lei a valorii în vamă a mărfurilor puse în circulație, a fost cel în vigoare la data înregistrării declarației de punere în liberă circulație a bunurilor, cum în mod judicios a reținut prima instanță prin soluția de admitere a acțiunii, motiv pentru care recursurile pârâtelor care reproduc constant punctul de vedere exprimat prin actele de impunere vamală, prin decizia în procedură prealabilă și prin întâmpinările depuse în primă instanță, se resping ca nefondate.
Curtea constată că sunt nefondate criticile din recursuri legate de ignorarea de către Tribunalul Arada prevederilor art.148 alin.2 din Constituție și ale Anexei V, pct.4 par.13 din Tratatul de aderare ratificat prin Legea nr.157/2005, sau ale art.144 din Regulamentul CEE nr.2913/1992, reproduse în recursuri, pentru că același tratat, conține și dispoziții derogatorii care au fost analizate anterior și care sunt aplicabile speței, funcție de perioada în care s-au derulat operațiunile vamale ale recurentei.
Curtea mai reține că este irelevantă și critica menționată în recursul pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală referitoare la neanularea tuturor proceselor verbale de control încheiate de autoritatea vamală pentru că acestea nu constituie acte de impunere vamală, ci operațiuni administrative premergătoare emiterii deciziilor de regularizare a datoriei vamale, singurele acte cu caracter de impunere vamală, deci cu efecte juridice în planul stabilirii de drepturi vamale, acte anulate prin sentință.
Se va înlătura și apărarea acestei pârâte legat de obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată pentru că acestea au fost corect stabilite conform art.274 alin.1 Cod procedură civilă, pentru că a căzut în pretenții, deci a pierdut procesul, ceea ce s-a realizat în cauză, fără a fi necesară îndeplinirea și a altor situații invocate prin recurs.
Pentru motivele expuse recursurile pârâtelor se vor respinge ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâtele și Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale A, prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T și F împotriva sentinței civile nr. 433/9.III.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Arad.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică din 29 2009
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.RO-30.09.2009
Tehnore - 30.09 2009
2 expl/SM
Prima instanță - Tribunalul Arad
Judecător - G
Președinte:Maria BelicariuJudecători:Maria Belicariu, Rodica Olaru, Maria Cornelia
