Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1083/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 25.06.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.1083
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 08.10.2009
PREȘEDINTE: Răzvan Pătru
JUDECĂTOR 2: Diana Duma
JUDECĂTOR 3: Maria Belicariu
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta " " T, împotriva sentinței civile nr.537/CA din 12.05.2009, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Timiș, în contradictoriu cu pârâții - intimați MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE T, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamanta - recurentă avocat, lipsă fiind pârâții - intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței la data de 18.09.2009 întâmpinare din partea pârâtei - intimate T, un exemplar comunicându-se reprezentantului reclamantei - recurente. De asemenea, tot prin registratura instanței s-a depus la data de 07.09.2009 din partea reclamantei - recurente dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul reclamantei - recurente solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii, în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr-, reclamanta " " a solicitat, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR reprezentat de către DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE T, anularea actului administrativ fiscal în baza căruia a plătit taxa specială pentru autoturisme și autovehicule - Chitanța Seria - nr.-/08.11.2007, restituirea sumei de 3.330 lei, plătită cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule la prima înmatriculare, la. T - Trezorerie.
În motivarea acțiunii sale reclamanta a precizat că, în data de 08.11.2007 a plătit taxă specială pentru autoturisme și autovehicule la prima înmatriculare în sumă de 3.330 lei potrivit actului - Chitanța Seria - nr.-/08.11.2007 pentru o autoutilitară fabricată în Comunitatea Europeană, autoutilitara marca Opel, nr. de omologare /2007, nr. de identificare -.
În vederea înmatriculării autoturismului, reclamanta a fost obligată să plătească taxa specială auto de primă înmatriculare, măsură pe care o apreciază ca fiind nelegală și abuzivă, în raport cu dispozițiile legale comunitare în materie de taxe și impozite, în speță, dispozițiile art.90 din Tratatul Comunității Europene.
Apreciind că taxa este lipsită de temei legal, reclamanta a formulat cereri de restituire adresate T, și către Ministerul Economiei și Finanțelor, instituții care i-au răspuns în mod nefavorabil prin adresele cu nr. -/25.06.2008 și respectiv nr.-/23.06.2008.
Având în vedere dispozițiile imperative ale art.148 alin.2 și alin.4 din Constituția României care fac referire la supremația dreptului comunitar asupra dreptului intern (art. 90 din Tratatul Comunității Europene asupra dispozițiilor art. 214 ind. 1 - 214 ind. 3 din Codul fiscal), reclamanta consideră că aplicarea unei taxe în temeiul unui text de drept intern care încalcă dispozițiile comunitare, este nelegală.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art.90 (1) din Tratatul Comunității Europene, art.148 din Constituția României, art.1 alin.1, art.8 alin.1, art.10 și art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004.
La cererea de chemare în judecată, reclamanta a atașat, în copie: contestația înregistrată la Ministerul Economiei și Finanțelor, precum și la Administrația Finanțelor Publice a Municipiului T, adresele de răspuns din partea pârâților la cererea formulată, înregistrate sub nr.-/23.06.2008, adresa emisă de T, către reclamantă, nr.-/25.06.2008, plângerea prealabilă depusă la Ministerul Economiei și Finanțelor, Chitanța Seria - nr.-/08.11.2007, Contract de vânzare - cumpărare Nr. 1083/27.04.2007 încheiat între " 2000" în calitate de vânzător și reclamanta " " în calitate de cumpărător cu privire la autoutilitara marca Opel, cumpărată cu prețul de 29.026 EURO, contract încheiat la sediul vânzătorului din T, Calea nr.203 la 27.04.2007 (filele 11-12 dosar), cartea de identitate a vehiculului.
Pârâta T în reprezentarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare, solicitând, în principal, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a instituției, iar în subsidiar, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În susținerea excepției, pârâta a arătat că, în speță, calitate procesuală are doar emitentul actului atacat, adică Astfel, în nici un caz Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de către T nu poate fi obligată la restituirea taxei de prima înmatriculare.
Pârâta a invocat, în esență, dispozițiile art.2141- 2143din Codul Fiscal coroborate cu dispozițiile nr.HG44/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare, dispoziții legale care erau în vigoare la data achitării taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule la prima înmatriculare de către reclamantă, respectiv la data de 08.11.2007, precum și dispozițiile art.11 din nr.OUG50/2008 prin care taxa de prima înmatriculare prevăzută de art.2141- 2143din Codul Fiscal, este calculată în funcție de gradul de poluare al autoturismului.
Prin acest act normativ se are în vedere reașezarea coeficientului de reducere a taxei si pe de altă parte acesta răspunde criticilor, respectiv ca nivelul taxei pentru mașinile second - hand este ridicat față de valoarea lor reziduală.
Ca atare, în cazul în care rezultatul grilei privind noua impozitare este mai mic decât taxa achitată, reclamanta beneficiază eventual de o reducere și restituirea diferenței, dar în nici un caz de exonerarea de la plată, văzând și dispozițiile art.11 din nr.OUG195/2002 privind circulația pe drumurile publice, conform căruia proprietarii sau deținătorii de vehicule sunt obligați să le înmatriculeze sau să le înregistreze înainte de punerea acestora în circulație.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, având în vedere că taxa a fost achitată în temeiul dispozițiilor 2141- 2143din Codul fiscal, coroborate cu prevederile nr.HG44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal - în vigoare la acea dată.
În drept, pârâta a invocat și dispozițiile art.242 și art.274 din Codul d e Procedură Civilă, art.2141- 2143din Codul Fiscal și pct.311și 312din nr.HG44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, nr.OUG50/2008.
La rândul său, pârâta Taf ormulat întâmpinare, a solicitat, în principal pe cale de excepție, respingerea acțiunii ca inadmisibilă față de prevederile nr.OUG50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare. Pe fondul cauzei Taa rătat că acțiunea nu poate fi admisă decât în parte, reclamanta având dreptul la taxa rezultată ca diferență între suma de 3.330 lei achitată la 08.11.2007 cu titlu de taxă specială pentru autoturisme si autovehicule și cuantumul taxei de poluare rezultat din aplicarea nr.OUG50/2008 intrată în vigoare la 01.07.2008 și care produce efecte asupra tuturor sumelor achitate de contribuabili în perioada 01.07.2007 - 30.06.2008 cu titlul de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule.
Pârâta a mai arătat că, odată cu intrarea în vigoare a art.11 din nr.OUG 50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, taxa rezultată ca diferență între suma achitată de către contribuabil în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008, cu titlu de taxa specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa de poluare pentru autovehicule, se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a nr.OUG50/2008. Prin urmare, având în vedere prevederile actelor normative menționate, procedura de restituire este prevăzută în Normele Metodologice de aplicare a nr.OUG50/2008, aprobate prin nr.HG686/2008, cererile de restituire urmând a fi soluționate potrivit noii proceduri. Dispozițiile nr.OUG50/2008 au efect retroactiv asupra tuturor sumelor achitate de către contribuabili în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008.
La întâmpinare, pârâta a anexat practică judiciară în sensul pronunțării soluției de respingere a acțiunii (filele 37-42 dosar).
Reclamanta a formulat note de ședință intitulate "Răspuns", răspunzând întâmpinărilor pârâtelor prin reiterarea argumentelor redate și în conținutul acțiunii de chemare în judecată, susținându-și astfel în totalitate acțiunea așa cum a fost inițial formulată.
Prin sentința civilă nr.537/CA din 12 Mai 2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timiș a respins acțiunea formulată de reclamanta " " împotriva pârâților Direcția Generală a Finanțelor Publice T (în reprezentarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor), Administrația Finanțelor Publice T și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul, în baza prevederilor art.137 alin.1 Cod procedură civilă raportat la prevederile art.28 alin.1 din Legea nr.554/2004, cu prioritate, a constatat următoarele:
Nu s-a putut reține ca întemeiată, sens în care s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de către T față de faptul că reclamanta a înregistrat în procedură prealabilă administrativă o cerere vizând obiectul dedus judecății și prin acțiunea de față, precum și plângerea administrativă prealabilă (filele 13-15, filele 25-28 dosar ), cerere și plângere administrativă prealabilă la care pârâtul a răspuns conform adresei de la filele 18-20 dosar.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii invocată de Administrația Finanțelor Publice T cu referire la intrarea în vigoare a dispozițiilor OUG nr.50/2008, raportat la prevederile art.137 alin.1 Cod procedură civilă și la prevederile art.28 alin.1 din Legea nr.554/2004, s-a constatat că această apărare este una de fond, sens în care a unit-o cu fondul.
În fapt, raportat la actele depuse la dosar instanța de fond a reținut că reclamanta " " a achitat prin Chitanța Seria - nr. -/08.11.2007 suma de 3.330 lei reprezentând taxa prima înmatriculare pentru autoutilitara marca Opel nr. de omologare /2007, nr. de identificare -, achiziționată prin contract de vânzare - cumpărare nr.1083/27.04.2007 încheiat între " 2000" în calitate de vânzător și reclamanta " " în calitate de cumpărător cu privire la autoutilitara marca Opel, contract încheiat la sediul vânzătorului din T, Calea nr.203 la 27.04.2007 (filele 11-12 dosar).
Prin cererile înregistrate atât la Ministerul Economiei și Finantelor, cât și la. T, reclamanta a solicitat restituirea sumei achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare.
Pe fondul cauzei instanța a reținut că reclamanta a achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule la data de 08.11.2007, acțiunea de față a înregistrat-o la data de 05.12.2008, sens în care la momentul soluționării prezentei cauzei sunt incidente fiind în vigoare prevederile nr.OUG50/2008, (în vigoare din data de 01.07.2008) potrivit cărora taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 01.01.2007-30.06.2008 cu titlu de taxa specială pentru autoturisme si autovehicule si cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituite pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a nr.OUG50/2008. Potrivit art. 6 din nr.HG686/2008 în condițiile în care taxa specială pentru autoturisme plătită potrivit art.214 ind.1-214 ind.3 Cod fiscal este mai mare decât taxa pe poluare rezultată din aplicarea nr.OUG50/2008, contribuabilul poate solicita restituirea sumelor reprezentând diferența de taxă plătită. Sumele se restituite la cererea contribuabilului în conformitate cu prevederile art.117 nr.OG92/2003 prin depunerea unei cereri la organul fiscal competent la care se vor atașa documentele prevăzute de art.6 al.4 nr.HG686/2008.
Instanța a constatat așadar că începând cu data de 01.07.2008 s-a născut în patrimoniul reclamantei un drept la restituirea diferenței dintre taxa de prima înmatriculare achitată conform prevederilor art.271 ind.1 -271 ind.3 Cod fiscal și taxa de poluare instituită de nr.OUG50/2008 iar în condițiile în care nu s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor cuprinse la art.11 nr.OUG50/2008 și nici nu s-a contestat conformitatea cu normele dreptului comunitar a taxei de poluare instituită de nr.OUG50/2008 reclamanta nu poate ignora prevederile art.11 nr.OUG50/2008 având dreptul doar la restituirea diferenței stabilită prin norma legală anterior citată.
Argumentele reclamantei legate de încălcarea prevederilor art.90 din Tratatul prin instituirea unor impozite interne discriminatorii raportat la bunuri importate din Comunitatea Europeană nu au relevanță în prezenta cauză în condițiile în care instanța a reținut incidența în speță a dispozițiilor art.11 nr.OUG50/2008 ce se referă și la perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008. Atât acțiunea de față înregistrată la 05.12.2008, cât și taxa achitată la 08.11.2007, raportat la data intrării în vigoare a nr.OUG50/2008, respectiv 01.07.2008, act normativ prin care sunt abrogate art.214 ind.1 - 214 ind.3 din Codul Fiscal, și care reglementează și perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, vor duce la constatarea netemeiniciei solicitării reclamantei de restituire a taxei achitate.
În cauza de față mai sunt de remarcat următoarele elemente care conduc la soluția de respingere ca nefondată a acțiunii, reclamanta nu a făcut dovada faptului că autoutilitara achiziționată ar fi fost anterior înmatriculată în vreun alt stat membru al, reclamanta a achiziționat în România autoutilitara și nu a adus-o din străinătate suportând și taxele legate de importul acesteia.
Astfel cum rezultă din actele depuse la dosar, aceasta a achiziționat autoutilitara prin contract de vânzare - cumpărare nr.1083/27.04.2007 încheiat între " 2000" în calitate de vânzător și reclamanta " " în calitate de cumpărător cu privire la autoutilitara marca Opel, contract încheiat la sediul vânzătorului din, Calea nr.203 la data de 27.04.2007 (filele 11-12 dosar).
În aceste condiții invocarea pretinsei încălcări a prevederilor art.90 din Tratatul este neîntemeiată. Norma prevăzută la art.90 alin.1 din Tratatul se referă la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse naționale, prin care s-ar putea crea o situație de discriminare negativă sau un statut de vădit dezavantaj economic pentru produsele similare concurente provenite din alte state membre comunitare. În speță, taxa pe poluare nu se aplică exclusiv autoturismelor provenite clin alte state membre ale ci se aplică tuturor autoturismelor noi sau second hand înmatriculate pentru prima dată în România, indiferent de proveniența acestora, aplicându-se si autoturismelor din producția națională a României. Adoptarea nr.OUG50/2008 și a de aplicare s-a făcut urmare a negocierilor între România și, cu avizul Comisiei Europene. Nici Comisia Europeană nu este împotriva perceperii unei taxe la prima înmatriculare a autovehiculelor, ținând cont de principiul poluatorul plătește, pe care se bazează instituirea taxei pe poluare, principiu acceptat la nivelul întregii Uniuni Europene.
În speță, nu poate fi vorba de un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România în scopul reînmatriculării, dat fiind că reclamanta a achiziționat în România autoutilitara și nu a adus-o reclamanta " " din străinătate suportând ca atare și taxele legate de importul acesteia.
Reclamanta " " a cumpărat autoutilitara în România, T, de la vânzătoarea " 2000". Ca atare în mod legal reclamanta a suportat taxa de primă înmatriculare în România pentru autoutilitară.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus menționate și văzând și dispozițiile art.271 ind.1 - 273 ind.3 Cod fiscal, art.11 nr.OUG50/2008 precum și dispozițiile art.1, art.8 și art.18 din Legea nr.554/2004 instanța a respins acțiunea reclamantei ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta recurentă " " solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate în baza motivelor prevăzute de dispozițiile art.304 pct.9 și ale art. 3041Cod procedură civilă, iar prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați în solidar pârâții la revocarea măsurii perceperii taxei de înmatriculare pentru autoutilitara Opel, nr. de omologare /2007, nr. de identificare - și pe cale de consecință să-i fie restituită această taxă în sumă de 3.300 lei, întrucât consideră această taxă ca fiind percepută în mod abuziv, nelegal și netemeinic de către Statul Român, cu încălcarea art.90 par.1 din Tratatul
Față de încălcarea de către prima instanță a acestor dispoziții imperativ și lipsite de orice echivoc ale Constituției României republicate, consideră că soluția pronunțată în cauză este absolut nelegală și netemeinică, impunându-se a fi modificată în tot, în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea cererii de recurs se arată că nr.OUG50/2008, nu este aplicabilă autoturismelor importate anterior datei de 01 iulie 2008, așa cum este cazul în speță, întrucât dispozițiile legale se aplică doar pentru viitor. Mai mult decât atât consideră că nu poate fi operată o compensare între două taxe care au o natură juridică complet diferită, respectiv taxa de primă înmatriculare reglementată de dispozițiile art.2141- 2143din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, percepută numai pentru autoturismele fabricate în celelalte state comunitare și înmatriculate în România după aducerea acestora în țară și taxa reglementată de prevederile nr.OUG50/2008, întemeiată pe principiul "poluatorul plătește".
Pe cale de consecință consideră că dispozițiile art.11 din nr.OUG 50/2008 nu sunt incidente în prezenta cauză, ci numai autovehiculelor importate după data intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv după data de 01.07.2008.
Mai mult decât atât, este evident că nu doar autoturismele și autovehiculele importate din străinătate poluează atmosfera României, astfel încât indiferent de motivul care ar fi stat la baza introducerii taxei de primă înmatriculare prevăzută de dispozițiile art.214 indice 1 - 214 indice 3 din Legea nr.571/2003 este mai presus de orice îndoială că această taxă are un caracter discriminatoriu.
Având în vedere împrejurarea că la data achitării de către societatea reclamantă a taxei de primă înmatriculare pentru autoutilitara Opel, număr de omologare /2007, număr de identificare -, fabricată în, nu exista nici o taxă având la bază principiul "poluatorul plătește rezultă că taxa percepută pentru înmatricularea autoutilitarei menționate în România are o altă întemeiere de drept și pe cale de consecință este nelegală și contrară prevederilor art.90 par.1 din Tratatul, impunându-se a fi restituită.
În condițiile în care taxa specială de primă înmatriculare prevăzută de dispozițiile art.214 indice 1 - 214 indice 3 din Legea nr.571/2003 nu a fost percepută pentru autoturismele fabricate în România, stat comunitar de la data de 01.01.2007, fiind percepută numai pentru autoturismele fabricate în celelalte state comunitare și înmatriculate în România după aducerea acestora în țară, este evident că diferența de aplicare a taxei a introdus un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din în scopul înmatriculării lor în România, în timp ce pentru autovehiculele fabricate în România taxa de primă înmatriculare nu s - a perceput.
Pe cale de consecință, instanța de fond consideră că era ținută să facă aplicarea dispozițiilor art.148 alin.2 și alin.4 din Constituția României republicată, în sensul admiterii acțiunii noastre în contencios administrativ și nicidecum să respingă această acțiune, încălcând astfel în mod flagrant atât dispozițiile legale comunitare, cât și pe cele constituționale.
Motivarea instanței că "nici Comisia Europeană nu este împotriva perceperii unei taxe la prima înmatriculare a autovehiculelor, ținând cont de principiul poluatorul plătește, pe care se bazează instituirea taxei pe poluare, principiu acceptat la nivelul întregii Uniuni Europene" este o motivare complet superficială, care pe lângă faptul că ignoră momentul în care a fost introdusă această taxă în țara noastră, respectiv la data de 1 iulie 2008, ignoră și o realitate de necontestat, respectiv faptul că anterior acestei date. România a fost supusă de către autoritățile comunitare, procedurii de infringement, din cauza taxei speciale de primă înmatriculare reglementată de dispozițiile art.214 indice 1 și urm. din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, modificată și completată.
Temeiul juridic care a stat la baza luării acestei măsuri împotriva Statului Român l - au constituit prevederile art.23 (9) din Tratatul Uniunii Europene, cuprins în Titlul 1 privind libera circulație a mărfurilor, potrivit cărora comunitatea se bazează pe o uniune vamală, care cuprinde ansamblul schimburilor de mărfuri și care implică interzicerea între statele membre a tarifelor vamale la import și la export și a tuturor taxelor cu caracter echivalent.
De asemenea, în cuprinsul art.25 (12) din același tratat, s-a convenit că statele membre se abțin să introducă între ele noi taxe vamale la import și la export sau taxe cu efect echivalent.
Drept urmare, ca urmare a supremației dreptului comunitar față de dispozițiile contrare din legile interne, în speță a prevederilor legale citate și a dispozițiilor art.90 par.1 din Tratat pentru ordinea juridică internă a României, consideră că art.214 indice 1 - 214 indice 3 din Codul fiscal sunt reglementări contrare dreptului comunitar și că pe cale de consecință, ele nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile în cauza de față, fapt ignorat în mod complet nelegal și netemeinic de instanța de fond.
Neputând fi aplicabile în dreptul intern, aceste reglementări impun concluzia că taxa specială achitată de societatea noastră pentru autoutilitara Opel, nr. de omologare /2007, nr. de identificare -, fabricată în, în cuantum de 3.330 lei, a fost încasată în contul bugetului statului în mod nelegal, cu încălcarea dispozițiilor art. 90 par. 1 al Tratatului, pe cale de consecință, impunându-se a ne fi restituită de îndată.
Atâta vreme cât pentru autovehiculele naționale similare, nu a fost prevăzută o taxă de înmatriculare similară ca valoare, impunerea taxei de primă înmatriculare pentru autovehiculele provenind din alte state membre constituie o încălcare a dispozițiilor Tratatului.
Discriminarea apare ca fiind indirectă, prin măsuri fiscale noi față de cele existente până la data aderării, impuse produselor de origine străină.
Aceasta reprezintă nesocotirea dreptului comunitar, taxa impusă având efect echivalent taxelor vamale și de natură a împiedica libera circulație a mărfurilor între statele membre, în condiții de competiție egală.
Prin măsura dispusă Statul Român a protejat produsele naționale, prin impunerea unei sarcini fiscale suplimentare pentru cumpărătorii de autoturisme și autoutilitare dintr-un alt stat membru, față de cumpărătorii de autoturisme și autoutilitare fabricate pe teritoriul național.
Din moment ce taxa specială pentru autoturisme și autovehicule nu este prevăzută și pentru înmatricularea unui autovehicul fabricat în teritoriul național, obligativitatea plății taxei speciale la prima înmatriculare în România constituie în mod cert o încălcare a prevederilor legislației comunitare.
Regula de calcul a taxei de primă înmatriculare stabilită în art.214 indice 2 și anexele nr.4.1 și 5 la Codul Fiscal, evidențiază că un rol esențial în formula de calcul îl are capacitatea cilindrică a vehiculelor, respectiv cu cât această capacitate este mai mare, cu atât și taxa specială datorată fiind mai mare, o analiză logică a textelor art.214 indice 1 și art.214 indice 2 reliefează faptul că scopul introducerii taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule este tocmai acela de a fi plătită la prima înmatriculare în România, instituindu-se astfel o taxă nouă, cu echivalent similar taxelor vamale anterioare aderării României.
Trebuie avut în vedere că România nu este producător de autoturisme de capacitate cilindrică mare, ceea ce conduce la ideea favorizării, prin introducerea taxei de primă înmatriculare pentru orice autoturism importat din statele membre, a bunurilor produse sau deja folosite pe teritoriul național.
Drept urmare, consideră că taxa specială de primă înmatriculare încalcă în mod evident, direct și flagrant dispozițiile art.90 par.1 din Tratatul, tratat ratificat de către țara noastră, prevederi care prevăd fără nici un echivoc eliminarea oricăror măsuri discriminatorii în domeniul concurenței între produsele întreprinderilor din Uniunea Europeană.
Pe cale de consecință, este lipsit de orice îndoială faptul că taxa specială achitată pentru înmatricularea autoutilitarei Opel, nr. de omologare /2007, nr. de identificare -, fabricată în Uniunea Europeană, în cuantum de 3.330 lei, a fost încasată în contul bugetului statului în mod nelegal, cu aplicarea eronată a prevederilor legale ale art. 90 par. 1 al Tratatului, pe cale de consecință, impunându-se a-i fi restituită de îndată potrivit dispozițiilor art.117 alin. 1 lit. d) din nr.OG92/2003, republicată, modificată și completată.
Toate aceste aspecte au fost ignorate în mod complet nelegal de către Tribunalului Timiș - Secția Comercială și de Contencios administrativ, care a pronunțat în cauză o hotărâre netemeinică ce se impune a fi modificată în tot, ignorând în același timp deciziile irevocabile pronunțate în cauze similare de Curtea de APEL TIMIȘOARA, instanță ce a făcut o deosebit de corectă interpretare a dispozițiilor constituționale și a celor speciale în materie.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art.299, art.304 pct.9, art.304 indice 1 Cod procedură civilă, ale art.1 alin.1, art.8 alin.1, art.10, art.18 alin.1 din Legea nr.554/ 2004 contenciosului administrativ modificată și completată, ale art.15 alin.2, art.148 alin.2 și alin.4 din Constituția României republicată și ale art.90 par.1 din Tratatul
Pârâta Administrația Finanțelor Publice T, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca vădit neîntemeiat, menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr.537/CA/12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamantă și respingerea ca neîntemeiata a cererii privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, pentru următoarele considerente:
La data de 01.07.2008 a intrat în vigoare nr.OUG 50 din 21 aprilie 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în Of. nr.327 din 25 aprilie 2008, prin care s-au abrogat dispozițiile art.214^ și urm. din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, care au instituit aplicarea taxei speciale pentru înmatricularea autoturismelor si autovehiculelor, potrivit dispozițiilor art. 14 din aceasta ordonanță.
Instanța de fond a reținut în mod corect faptul că dispozițiile nr.OUG50/2008 au efect retroactiv asupra tuturor sumelor achitate de către contribuabili în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008 cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, în conformitate cu prevederile exprese ale art.11 din acest act normativ:
"ART. 11 Taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență".
Având în vedere faptul ca taxa care face obiectul prezentei cauze, în sumă de 3.330 lei, a fost achitată de către reclamanta la data de 08.11.2007, cu chitanța seria - nr.-, rezultă că și aceasta intră sub incidența dispozițiilor retroactive ale art.11 din nr.OUG50/2008.
Susține că prevederile retroactive ale dispozițiilor art.11 din nr.OUG50/2008 oferă o soluție legala cauzei deduse judecății, drept pentru care solicită să le rețină ca pertinente și concludente în judecarea cauzei.
Cat privește aspectul calculării cuantumului taxei pe poluare pentru autovehicule, conform prevederilor nr.OUG50/2008, respectiv a diferenței între suma de 3.330 lei achitată de contribuabil ca taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul taxei pe poluare, arată că aceste calcule se vor efectua de către T în momentul executării sentinței ce va fi pronunțată în prezenta cauză, ca autoritate fiscală competentă în stabilirea și verificarea taxei de poluare, potrivit dispozițiilor art.5 alin.1 și art.7 din nr.OUG 50/2008.
Procedura de calcul a diferenței de restituit este prevăzută în Normele Metodologice de aplicare a nr.OUG50/2008, aprobate prin nr.HG686/2008, publicate în Of. nr.480/30.06.2008.
Menționează că în acest moment pârâta T nu este în măsura să procedeze la calcularea taxei pe poluare, respectiv a diferenței între taxa specială de prima înmatriculare și taxa pe poluare, întrucât nu dispune de documentele necesare din care să rezulte elementele de calcul ale taxei pe poluare, documente care trebuie prezentate organelor fiscale de către contribuabilul reclamant.
Se mai solicită respingerea capătului de cerere privind obligarea pârâtei T la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că încasarea taxei speciale de primă înmatriculare nu s-a făcut în mod incorect și abuziv de către T, ci în baza prevederilor art.2141și urm. din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente inclusiv art.3041Cod procedură civilă, și văzând că nu sunt incidente dispozițiile art.306 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța constată că recursul este neîntemeiat, urmând a fi respins, după cum urmează:
Autoturismul pentru care reclamanta recurentă solicită restituirea taxei plătite este achiziționat prin contract de vânzare - cumpărare nr.1083/27.04.2007 încheiat între " 2000" în calitate de vânzător și reclamanta " " în calitate de cumpărător cu privire la autoutilitara marca Opel, contract încheiat la sediul vânzătorului din T, Calea nr.203 la 27.04.2007 (filele 11-12 dosar), autoturism neînmatriculat anterior.
Cu privire la prevederile art. 90 (1) din Tratatul CE, este evident faptul că dispozițiile art. 90 din Tratat nu sunt incidente în cauză, întrucât taxa de primă înmatriculare urmează a fi plătită de toți proprietarii unor autoturisme sau autovehicule, indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculări.
Discriminarea pretinsă a exista între înmatricularea autoturismelor de pe piața internă și cele fabricate într-un alt stat membru UE este inexistentă din moment ce orice autoturisme nou, indiferent că este fabricat în România sau în alt stat membru UE este supus taxei de primă înmatriculare, ori, în acest moment, taxei de poluare.
Pentru a-i fi aplicabile dispozițiile art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană - care protejează exclusiv bunurile originare din Uniunea Europeană sau aflate în liberă circulație pe teritoriul Uniunii Europene - reclamanta recurentă trebuie să dovedească faptul că a achiziționat un bun originar dintr-un stat membru al Uniunii Europene.
În acest sens, aplicarea art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană se referă la o discriminare între impozitele aplicate " produselor altor state membre" și impozitele "interne de orice natură care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
În aceste condiții invocarea pretinsei încălcări a prevederilor art.90 din Tratatul este neîntemeiată. Norma prevăzută la art.90 alin.1 din Tratatul se referă la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse naționale, prin care s-ar putea crea o situație de discriminare negativă sau un statut de vădit dezavantaj economic pentru produsele similare concurente provenite din alte state membre comunitare. În speță, taxa pe poluare nu se aplică exclusiv autoturismelor provenite din alte state membre ale ci se aplică tuturor autoturismelor noi sau second hand înmatriculate pentru prima dată în România, indiferent de proveniența acestora, aplicându-se si autoturismelor din producția națională a României. Adoptarea nr.OUG50/2008 și a de aplicare s-a făcut urmare a negocierilor între România și, cu avizul Comisiei Europene.
După cum a reținut și instanța de fond, nici Comisia Europeană nu este împotriva perceperii unei taxe la prima înmatriculare a autovehiculelor, ținând cont de principiul poluatorul plătește, pe care se bazează instituirea taxei pe poluare, principiu acceptat la nivelul întregii Uniuni Europene.
Nu este suficient să se rețină că societatea care a produs autoturismul are naționalitatea unui stat membru al Uniunii Europene, ci că acel bun a fost într-adevăr originar din Uniunea Europeană.
Chiar și în ipoteza în care se dovedește că autovehiculul din speță este produs în Uniunea Europeană, Curtea constată, după cum corect a reținut și instanța de fond că discriminarea de natură fiscală nu a fost probată în speță.
În speță, nu poate fi vorba de un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România în scopul reînmatriculării, dat fiind că reclamanta a achiziționat în România autoutilitara și nu a adus-o din străinătate suportând ca atare și taxele legate de importul acesteia.
Fără a analiza aplicabilitatea dispozițiilor nr.OUG50/2008, Curtea constată că, plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, care se datorează bugetului de stat este reglementată de art. 214 ind. 1 și art. 214 ind. 2 din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții legale în vigoare la data efectuării plății de către reclamantă.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta " " T împotriva sentinței civile nr. 537/RCA/12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu intimații T, T și
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
RED:/15.10.2009
TEHNORED:/16.10.09
2.ex./SM/
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Răzvan PătruJudecători:Răzvan Pătru, Diana Duma, Maria Belicariu
