Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1095/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr--25.07.2008
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1095
Ședința publică de la 23 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: Claudia LIBER -
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Gavrilescu Maria
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta -P T, împotriva sentinței civile nr.488/CA/2008,pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu reclamanta - EXPEDIȚII SA T având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea reclamantei intimate avocat,lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care se constată depusă la dosar prin serviciul de registratură al instanței la data de 17.10.2008 întâmpinare din partea reclamantei intimate.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr- la data de 24.08.2007 reclamanta - EXPEDIȚII SA T în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T, a solicitat instanței de judecată ca prin sentința ce o va pronunța să dispună anularea a Deciziei nr. 726/09.08.2007 privind soluționarea contestației nr. 5122/19.07.2007, precum si anularea parțiala a deciziei de impunere nr. 117/14.06.2007 privind suma de 88.343 lei reprezentând TVA colectată și respinsă la rambursare, pentru perioada 01.10.2006-30.11.2006.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că societatea reclamantă a solicitat rambursarea TVA, motiv pentru care inspectori din cadrul au efectuat o inspecție fiscală parțială, în urma controlului calculându-se în sarcina societății un TVA colectat în suma de 196.366 lei, pentru motivul că nu a justificat scutirea de TVA cu drept de deducere aferentă prestațiilor de transport internațional cu documentele prevăzute de legislația în vigoare, fără însă a se preciza ce documente nu au fost prezentate. Suma respectivă a fost calculată conform anexei 12 din Raportul de inspecție fiscală.
S-a mai învederat instanței că așa cum s-a subliniat și prin contestația formulată la organul fiscal, în anexa 12 la Raportul de inspecție fiscală nu s-a precizat ce documente nu au fost prezentate - separat pentru transporturile externe aferente bunurilor importate și pentru transporturile externe aferente bunurilor exportate, în speță fiind vorba doar despre neprezentarea unor Declarații vamale de import pentru transporturile externe aferente bunurilor importate.
Reclamanta a precizat că potrivit dispozițiilor nr. 1846/2003 art. 6 alin. 6 lit. a și art. 7 alin. 1 lit. a - pentru transporturile externe aferente bunurilor exportate și importate după data de 01.01.2004 se aplică scutirea de TVA, iar o parte dintre clienții acesteia au refuzat totuși sa transmită o copie a Declarațiilor vamale de import. Față de aceste considerente, reclamanta a considerat că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1 alin 4 din nr. 1846/2003 potrivit cărora "în situația în care din motive independente de voința furnizorului sau prestatorului nu pot fi prezentate toate documentele justificative prevăzute în prezentele instrucțiuni, scutirea de TVA se poate aplica dacă exista alte documente prin care se poate face dovada realizării operațiunii, astfel reclamantei i-au fost solicitate documente în plus față de prevederile legale, declarația vamala de import nefiind prevăzută ca document justificativ în incident.
Reclamanta a mai subliniat că în multe situații, raporturile contractuale ale societății au fost cu case de expediție, facturile de transport fiind achitate de către acestea, aceasta neavând raporturi directe cu importatorul și fiind deci în imposibilitate de a intra în posesia Declarațiilor vamale de import.
S-a arătat că la controlul efectuat s-au prezentat contractele încheiate cu unitatea importatoare, copie după carnetul și documentele de transport internațional din care rezultă realizarea transportului extern, făcându-se o greșită apreciere de către organul de control, menținută și prin decizia atacată potrivit căreia transportatorul trebuie sa justifice că valoarea prestației a fost inclusă în baza de impozitare a bunurilor, deoarece potrivit art. 143 alin 1 lit. d din legea 571/2003 "sunt scutite de TVA transporturile, prestările de servicii accesorii transportului, alte servicii direct legate de importul bunurilor, dacă valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare - și nu faptul că transportatorul trebuie să justifice că valoarea prestației a fost inclusă în baza de impozitare - iar nimeni nu poate adaugă la lege.
S-a mai arătat că, în speța este vorba despre un serviciu al cărei contravaloare este facturată înainte de ajungerea transportului în vamă - pentru ca facturile să poată fi prezentate la vamă - iar includerea/neincluderea acestei valori în baza de impunere este de competența organului vamal. Reclamanta a subliniat că legiuitorul a precizat ca sunt scutite de TVA transporturile aferente mărfurilor de import a căror contravaloare este inclusă în baza de impozitare și a eliminat Declarațiile Vamale de Import ca document necesar justificativ, cu scopul de a verifica evidențele în acest sens, ce se regăsesc la Direcțiile Regionale Vamale, conform dispozițiilor art. 76-78 din Legea 141/1997.
În drept s-au invocat dispozițiile OUG din 92/2003,Legea nr.571/2003, Legea nr. 141/1997 modificată, nr1846/2003,HG nr.1114/2001.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În apărare, intimata a învederat instanței de judecată că obligația de plată de contestata a fost stabilită cu ocazia verificării efectuate de organele de control ca urmare a cererii de rambursare TVA, depusă de reclamantă aferenta perioadei 01.10.2006-30.11.2006.
Astfel, organele de control au constatat că în perioada verificată societatea a efectuat atât operațiuni taxabile cât și operațiuni scutite cu drept de deducere. Aceste operațiuni constau în transporturi auto de marfă la intern și internațional.
Intimata a arătat că în Raportul de inspecție fiscală organele inspecție au consemnat că prin decontul de TVA aferent lunii noiembrie 2006, reclamanta a solicitat la rambursare pentru perioada 01.10.2006-30.11.2006 soldul sumei negative de TVA în sumă de 474.680 lei.
Astfel, intimata a subliniat că pentru transporturile de bunuri efectuate atât la import cat și la export pentru care nu au fost prezentate toate documentele prevăzute în actele normative, a fost colectata TVA în conformitate cu art.140(1) din Legea nr.571/2003. Împotriva Deciziei de impunere, în conformitate cu prevederile Codului d e procedura fiscală, reclamanta a formulat contestație care a fost soluționata prin Decizia nr.726/09.08.2007, respingându-se contestația.
Pentru a hotărî astfel, intimata a aplicat dispozițiile art.143 din Cod fiscal coroborate cu dispozițiile cuprinse în instrucțiunile nr. 1846/2003 - art. 1, art. 7 din care reiese faptul că valoarea transportului trebuie să fie cuprinsă în valoarea în vamă așa cum stabilește art. 139 din Legea nr. 571/2003, iar acest fapt trebuie sa-l dovedească transportatorul.
Prin serviciul registratura, la data de 07.09.2007 reclamanta a depus la dosar completare de acțiune prin care solicita anularea deciziei nr. 555/144/22.08.2007 privind soluționarea contestației nr. 35051/26.07.2007.
Reclamanta menționează că în fapt contestația formulată împotriva deciziei de impunere a fost soluționata de către DGFP T prin decizia nr. 726/2007,soluția din aceasta decizie fiind confirmata prin decizia nr. 555/144/22.08.2007, aceasta decizie având ca obiect soluționarea contestației împotriva aceleiași decizii de impunere si anume nr. 117/14.06.2007.
La termenul de judecată din 18.09.2007 tribunalul a încuviințat, in probațiune, la cererea reprezentantei reclamantei expertiza contabilă.
Raportul de expertiza contabila a fost depus la dosarul cauzei.
La raportul de expertiză contabilă, reclamanta si pârâta T au formulat obiecțiuni, obiecțiuni ce au fost soluționate de același expert prin răspunsul depus la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr. 488/CA/27.05.2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timișa admis acțiunea formulată și completată de reclamanta - EXPEDIȚII SA T în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T și în consecință a dispus anularea în parte a Deciziei de nr. 117/14.06.2007 privind suma de 88.343 lei reprezentând TVA colectată și respins la rambursare, pentru perioada 01.10.2006-30.11.2006 și anularea deciziei nr. 726/09.08.2007 i a deciziei nr. 555/144/22.08.2007 privind soluționarea contestației formulate de către reclamanta, emise de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T și a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3343 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, onorariu expert si taxa judiciara de timbru.
În argumentarea hotărârii pronunțate, prima instanță a reținut următoarele:
Organele de control din cadrul pârâtei au stabilit în sarcina societății reclamante TVA colectat în suma de 196.366 lei reprezentând TVA colectată și respinsă la rambursare, aferentă perioadei 01.10.2006-30.11.2006, pentru motivul că reclamanta nu a justificat scutirea de TVA cu drept de deducere aferentă prestațiilor de transport internațional cu documentele prevăzute de legislația în vigoare.
În baza raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 14.06.2007 s-a întocmit decizia de impunere fiscala nr. 177/14.06.2007, decizie împotriva căreia reclamanta a formulat contestație în procedură administrativă, soluționată prin Decizia nr. 5122/19.07.2007 emisa de pârâta DGFP T, soluția acestei decizii fiind confirmată și prin decizia nr. 555/144/22.08.2007 emisă de aceeași pârâtă.
Prin deciziile nr. 5122/19.07.2007 si nr. 555/144/22.08.2007 pârâta a respins ca neîntemeiată contestația reclamantei pentru suma de 88.343 lei reprezentând TVA colectată și respinsă la rambursare, aferentă perioadei 01.10.2006-30.11.2006.
Pârâta Tar espins cererea reclamantei pe considerentul că societatea nu a justificat scutirea de TVA cu drept de deducere aferentă prestațiilor de transport internațional cu documentele prevăzute de legislația în vigoare.
Actele necesare pe care transportatorul este obligat să le prezinte organului de control pentru justificarea scutirii de TVA, pentru transportul internațional al mărfurilor sunt cele prev. de art. 7 alin. 1 lit. a din anexa nr. 1846/2003, respectiv: contractul încheiat cu importatorul, sau după caz, cu casa de expediție sau furnizorul extern; copie de pe carnetul sau documentul de tranzit comunitar T și documentul de transport internațional din care să rezulte că bunurile importate provin din import sau copie de pe acesta pentru casele de expediție.
Expertul contabil a arătat că in situația in care nu constituie baza pentru obligația de colectare a TVA aferent serviciilor de transport, suma de 88.343 lei,diferența TVA stabilita de organele de control, este nedatorata de către reclamanta.Expertul învederează ca in cazul in care se considera drept singurul document justificativ prin care se atesta ca transportul a fost inclus in baza de impunere a bunurilor importate, atunci suma de 17.281 lei este nedatorata de către reclamanta.
Instanța constată că în mod eronat organul de control a invocat disp. art.4 alin. 1 din anexa 1846/2003 pentru a crea necesitatea prezentării Declarației vamale în detaliu, document ce nu face parte din documentele necesare și suficiente pentru justificarea scutirii de TVA.
Întrucât reclamanta a prezentat organului de control fiscal, documentele justificative cerute de lege prin care se face dovada realizării operațiunii de transport internațional pentru mărfuri, reclamanta în calitate de transportator a justificat scutirea de TVA, taxă pe care organul de control este obligat să o ia în considerare la stabilirea sumei de rambursat.
Tribunalul a constatat că în mod eronat reclamantei i-au fost solicitate mai multe documente decât cele expres prevăzute de prevederile legale mai sus menționate. Declarațiile vamale au fost întocmite de comisionarii vamali odată cu tranzitarea țării a mărfurilor la cererea importatorilor sau a caselor de expediție (după caz), iar corectitudinea întocmirii declarațiilor vamale nu poate fi imputată societății care efectuează transportul. Reclamanta nu a stabilit raporturi directe cu importatorul, fiind, prin urmare, in imposibilitate de a intra in posesia declarațiilor vamale de import.
Conform și concluziilor expertului contabil, TVA-ul ce se impune a fi restituit reclamantei este în sumă de 88.343 lei cerută la rambursare, aferentă facturilor indicate în anexa la raportul de expertiză.
Pentru considerentele arătate și având în vedere concluziile raportului de expertiză contabilă, raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și în baza disp. art. 1 și urm. din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, coroborate cu prev. de art. 7 alin. 1 lit. a din anexa nr. 1846/2003, instanța a admis acțiunea reclamantei astfel cum a fost completată ca fiind întemeiată și a dispus anularea în parte a Deciziei de nr. 117/14.06.2007 privind suma de 88.343 lei reprezentând TVA colectată și respins la rambursare, pentru perioada 01.10.2006-30.11.2006 și anularea deciziei nr. 726/09.08.2007 i a deciziei nr. 555/144/22.08.2007 privind soluționarea contestației formulate de către reclamantă, emise de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
În baza disp. art. 274 Cod procedură civilă, pârâta aflându-se în culpă procesuală a fost obligată la plata către reclamantă a sumei de 3343 lei reprezentând cheltuieli de judecată, compuse din 40 lei c/v taxă judiciară de timbru, 3 lei timbru judiciar, 800 lei onorariu avocat conform chitanței seria - nr. 00002 /11.12.2007 și 2.500 lei onorariu expert conform nr. 1887/21.11.2007 si nr. 103/31.01.2008.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta PTc onsiderând- ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului, se invocă în esență următoarele:
Au fost verificate toate facturile de transport internațional din perioada 01.10.2006 -30.11.2006, perioada în care operează temeiurile legale menționate mai sus. n ceea ce privește justificarea scutirii de TVA cu drept de deducere a prestărilor de transport internațional în perioada menționată, în conformitate cu temeiurile legale enumerate, prestatorul nu a putut prezenta toate documentele justificative prevăzute și nici alte documente justificative care să susțină aplicarea scutirii de taxa pe valoare adăugata, cu drept de deducere, așa cum prevede art. 1, alin. 4 din nr. 1.846/2003, respectiv nu a prezentat toate documentele justificative prin care să dovedească faptul că valoarea transportului este cuprinsă în valoarea în vamă a mărfurilor importate.
In consecință, pentru transporturile de bunuri efectuate atât la import cât și la export pentru care nu au fost prezentate toate documentele enumerate mai sus, prestări în sumă totală de 1.033.509,36 lei RON, a fost colectată TVA în sumă de 196.366 lei RON, în conformitate cu art. 140 alin. 1) din Legea nr. 571/2003, sumă care a fost respinsă la rambursare.
Referitor la motivul invocat de către societatea contestatoare, și reținut în mod eronat de către instanța de fond, potrivit căreia organele de control au solicitat documente care nu sunt prevăzute ca documente justificative, și anume declarațiile vamale de import, solicită ca instanța să rețină că organele de control nu au solicitat alte documente prin care să se justifice efectuarea efectivă a operațiunilor de transport (aspect probat de către societate cu documentele legale: contractul încheiat cu importatorul, cu casa de expediție sau cu furnizorul; copie de pe carnetul sau de pe documentele de tranzit comunitar T; documentul de transport internațional din care sa rezulte ca bunurile transportate provin din import sau copie de pe acesta pentru casele de expediție -) ci au solicitat, în conformitate cu art. 1 alin. 4 din nr. 1.846/2003, prezentarea de documente justificative din care sa rezulte îndeplinirea condiției obligatorii, prevăzute de art. 143, alin. 1, lit. d) din Legea nr. 571/2003, potrivit căreia valoarea transportului este cuprinsă în valoarea în vamă a mărfurilor importate:
Susținerea societății, reținută în mod eronat de către instanța de fond, potrivit căreia nu transportatorul trebuie să justifice că valoarea prestației a fost inclusă în baza de impozitare a bunurilor nu este pertinentă întrucât societatea contestatoare nu a ținut cont de definiția persoanei impozabile precizate la art. 127 din Legea nr. 571/2003.
În subsidiar se solicită modificarea în tot a sentinței civile nr.488/CA/27.05.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș, rejudecarea cauzei, în sensul admiterii în parte a acțiunii pentru suma de 17.281 lei și a respingerii acțiunii ca neîntemeiată pentru suma de 71.062 lei, conform concluziilor raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză.
Prin întâmpinare s-a solicitat respingerea recursului declarat de pârâtă ca nefondat și menținerea sentinței civile nr. 488/CA/27.05.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș, ca fiind temeinică și legală și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata, pentru următoarele considerente:
In fapt, astfel cum în mod corect s-a reținut și de către prima instanță societatea subscrisă a solicitat rambursarea TVA, motiv pentru care inspectori din cadrul au efectuat o inspecție fiscală parțială, în urma controlului calculându-se în sarcina societății un TVA colectat în sumă de 196.366 lei, pentru motivul că nu s-a justificat scutirea de TVA cu drept de deducere aferentă prestațiilor de transport internațional cu documentele prevăzute de legislația in vigoare, fără insa a se preciza ce documente nu au fost prezentate. Suma respectiva a fost calculată conform anexei 6 din Raportul de inspecție fiscala.
Așa cum s-a arătat și prin contestația formulată la organul fiscal, în anexa 6 la Raportul de inspecție fiscala nu se precizează ce documente nu au fost prezentate - separat pentru transporturile externe aferente bunurilor importate și pentru transporturile externe aferente bunurilor exportate. În speță este vorba doar despre neprezentarea unor Declarații vamale de import pentru transporturile externe aferente bunurilor importate.
Potrivit dispozițiilor 1846/2003 art. 6 alin. 6 lit. a si art. 7 alin. 1 lit. a - pentru transporturile externe aferente bunurilor exportate și importate după data de 01.01.2004 se aplică scutirea de TVA. O parte din clienții societății au refuzat totuși sa transmită o copie a Declarațiilor vamale de import.
Consideră că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1 alin 4 din 1846/2003 potrivit cărora "in situația în care din motive independente de voința furnizorului sau prestatorului nu pot fi prezentate toate documentele justificative prevăzute în prezentele instrucțiuni, scutirea de TVA se poate aplica dacă exista alte documente prin care se poate face dovada realizării operațiunii, or subscrisei i-au fost solicitate documente în plus față de prevederile legale,declarația vamală de import nefiind prevăzuta ca document justificativ în incident.
In plus, a mai arătat că în multe situații, raporturile contractuale ale societății au fost cu case de expediție, facturile de transport fiind achitate de către acestea, subscrisa neavând raporturi directe cu importatorul și fiind deci în imposibilitate de a intra în posesia Declarațiilor vamale de import.
La controlul efectuat s-au prezentat contractele încheiate cu unitatea importatoare, copie după carnetul și documentele de transport internațional din care rezulta realizarea transportului extern.
Consideră greșită aprecierea organului de control, menținută și prin decizia atacată și prin motivele de recurs, potrivit căreia transportatorul trebuie să justifice că valoarea prestației a fost inclusă în baza de impozitare a bunurilor, deoarece potrivit art. 143 alin 1 lit. d din Legea 571/2003 "sunt scutite de TVA transporturile, prestările de servicii accesorii transportului, alte servicii direct legate de importul bunurilor, dacă valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare - și nu faptul ca transportatorul trebuie să justifice că valoarea prestației a fost inclusă în baza de impozitare - iar nimeni nu poate adaugă la lege.
Pe de altă parte, în speța este vorba despre un serviciu al cărei contravaloare este facturată înainte de ajungerea transportului în vamă - pentru ca facturile să poată fi prezentate la vamă - iar includerea/neincluderea acestei valori în baza de impunere este de competența organului vamal.
Legiuitorul a precizat ca sunt scutite de TVA transporturile aferente mărfurilor de import a căror contravaloare este inclusa în baza de impozitare și a eliminat Declarațiile Vamale de Import ca document necesar justificativ, cu scopul de a verifica evidentele în acest sens, ce se regăsesc la Direcțiile Regionale Vamale. In acest sens sunt incidente dispozițiile art. 76-78 din Legea 141/1997.
Coroborând toate aceste dispoziții legale reiese că transportatorul nu datorează TVA nici în cazul in care importatorul nu a inclus contravaloarea transportului în baza de impozitare în vamă, pentru ca acel TVA s-ar achita în vamă de către importator și nu este legal să se colecteze de la transportator
Mai mult prin 1846/2003 art. 7 alin. 1 lit. a s-a eliminat dispoziția din HG 598/2002 privind obligația justificării scutirii de TVA și cu Declarațiile vamale de import.
Toate aceste aspecte sunt susținute de probatoriul administrat în fata instanței de fond. Astfel, din expertiza întocmită și care face parte integrantă din sentința pronunțată, precum și din răspunsul la obiecțiunile formulate de pârâta recurenta și de reclamanta intimate reiese ca în speță motivele pentru care parata a respins de la rambursare și apoi a respins contestația formulată de către intimată pe cale administrativă sunt în contradicție cu normele legale incidente. Dispozițiile prin care se impunea obligativitatea prezentării de către transportator a Declarațiilor vamale de import au fost abrogate începând cu 01.01.2004.
În mod corect a reținut prima instanță ca reclamanta intimata a prezentat organului de control fiscal toate actele necesare și suficiente, care potrivit dispozițiilor art. 7 alin 1 lit. a din 1846/2003 trebuie prezentate în vederea acordării scutirii de TVA - astfel încât organul de control trebuia să le ia în considerare la stabilirea sumei de rambursat în conformitate cu concluziile raportului de expertiză întocmit in cauză.
Recursul este neîntemeiat.
Astfel, din examinarea actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea reține că organele de inspecție fiscală ale pârâtei au încheiat la sediul reclamantei, Raportul de inspecție fiscală din data de 13.06.2007 și înregistrat sub nr.3.927/14.06.2007, prin care s-a constatat că societatea contestatoare nu poate beneficia de scutirea TVA cu drept de deducere în sumă de 196.366 Ron, aferentă perioadei 01.10.2006 - 30.11.2006 pentru operațiunile de transport auto, atât la export cât și la import, nefiind îndeplinite condițiile de justificare a scutirii de TVA cu toate documentele necesare, condiții prevăzute de art.143 alin. 1 lit. c) și lit. d) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, art. 6 alin. 3 și art. 7 alin. 1 lit. a) din P nr. 1846/2003.
În baza Raportului de inspecție fiscală din data de 13.06.2007, a fost emisă Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală nr. 117/14.06.2007 de către DGFP T - F-, decizie prin care a fost stabilită suplimentar suma totală de 196.366 lei Ron reprezentând TVA colectată, precum și Dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr.3.927/14.06.2007, prin care în sarcina societății s-a stabilit măsura înregistrării în contabilitate a TVA colectată suplimentar în sumă de 54.206 lei.
Prin dispozițiile art. 6 alin. 6 lit. a) și art. 7 alin. 1 lit. a) din P nr. 1846/2003 aplicabil în perioada supusă controlului,scutirea de TVA pentru transportul aferent bunurilor exportate, respectiv importate, se justifică în cazul transportului auto cu: contract încheiat cu transportatorul sau, după caz, cu casa de expediție ori cu beneficiarul din străinătate, copie de pe carnetul sau de pe documentul de tranzit comunitar T, document de transport internațional sau copie de pe acesta pentru casele de expediție", fiind eliminate Declarațiile Vamale de Import ca document necesar justificativ.
Or, din conținutul raportului de expertiză efectuat în cauză, rezultă faptul că, la determinarea cuantumului TVA,s-au efectuat erori de către organele pârâtei, iar pe de altă parte din analiza documentelor puse la dispoziție de reclamantă, cu privire la operațiunile supuse TVA-ului, care au constituit obiectul controlului fiscal, același expert în răspunsul la obiecțiunile formulate în cauză, concluzionează în sensul că, suma de 88.343 lei, reprezentând diferență TVA stabilită prin actul de contro,este nedatorată în ipoteza în care instanța apreciază că reclamanta a prezentat toate actele necesare acordării scutirii de TVA, chiar în lipsa - urilor.
În speța dedusă judecății reclamanta a prezentat astfel de documente, constând în contracte de transport rutier internațional de marfă, scrisori de transport internaționale, copii de pe carnetul, copii de pe facturile emise, care de asemenea se impune a fi luate în considerare, în sensul dispozițiilor art. 1 alin. 4 din același nr. 1846/2003 care dispune că, " în situația în care din motive independente de voința furnizorului sau prestatorului, nu pot fi prezentate toate documentele justificative prevăzute de prezentele instrucțiuni, scutirea de TVA, se poate aplica dacă există alte documente prin care se poate face dovada realizării operațiunii".
Față de cele ce preced, Curtea apreciază că recursul de față este nefondat, urmând a fi respins, în condițiile disp. Art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta -P T, împotriva sentinței civile nr.488/CA/2008,pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Obligă pârâta față de reclamant la plata sumei de 800 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- LIBER - - - - -
GREFIER,
Red. LM- 11.12.2008
Tehnored LM- 12.12.2008
2 expl./SM
Prima instanță - Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Gavrilescu Maria
