Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1106/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 02.06.2008
DECIZIA CIVIL Nr. 1106
Ședința public de la 23 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: Claudia LIBER -
JUDECTOR:- - -
JUDECTOR:- -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, împotriva sentinței civile nr.253/18.06.2008, pronunțat de Tribunalul Arad în dosar nr-,în contradictoriu cu intimatul reclamant având ca obiect contestație act administrativ fiscal - restituire tax.
La apelul nominal fcut în ședința public, lips prțile.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț dup care, se constat depuse la dosar prin serviciul de registratur al instanței,concluzii scrise din partea reclamantul intimat.
Faț de lipsa prților și având în vedere faptul c în temeiul dispozițiilor art. 242 Cod procedur civil a fost solicitat judecarea cauzei în lips, instanța constat cauza în stare de judecat și o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constat urmtoarele:
Prin acțiunea înregistrat pe rolul Tribunalului Arad la data de 2 06 2008 reclamantul a cerut anularea actului administrativ fiscal nr. 58462 /2 04 2008 și adresa nr. 58642/ 21 04 2008 și obligarea pârâtei la restituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule încasate ilegal, în cuantum total de 2.904 lei, sum care s fie actualizat cu rata dobânzii legale pân la data efecturii plții.
A cerut de asemenea, obligarea pârâtei la suportarea cheltuielilor de judecat
În motivarea acțiunii reclamantul arat c a achiziționat un autoturism second hand marca Mercedes Benz, clasa E, din Germania, care este stat membru, prima înmatriculare fiind în Germania și în conformitate cu dispozițiile art.2141-2143Cod fiscal, a achitat taxa special de înmatriculare a autoturismului la data de 7 12 2007.
Arat reclamantul c, întrucât taxa perceput este ilegal în raport de dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratatul și de jurisprudența relevanț a Curții de Justiție European, a solicitat pârâtei restituirea sumei și plata dobânzilor aferente prin cererea înregistrat la 2 04 2008.
Se arat c cererea a fost respins prin adresa nr. 58462/ad/ 21 04 2008, motivarea c nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art.117 Cod procedur fiscal.
Prin aceast tax, afirm reclamantul, este înclcat principiul nediscriminrii între produsele naționale și produsele similare importate, din analiza aplicrii taxei rezultând c aceasta este perceput numai pentru autoturismele înmatriculate în și neînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, la o nou înmatriculare, taxa nu mai este perceput.
Prin întâmpinarea depus la data de 10 06 2008 pârâta a formulat cerere de suspendare a judecrii cauzei în temeiul art.244 (1) pct.1 Cod procedur civil, pân la soluționarea procedurii de infringement declanșat de Comisia European împotriva României, respectiv procedura privind constatarea înclcrii în parte de ctre România, ca stat membru al, a normelor comunitare în vigoare, în speț ale art.90 din Tratatul, iar interpretarea dispozițiilor tratatului cade în competența exclusiv a Curții de Justiție a Comunitții Europene de la Luxemburg, în conformitate cu dispozițiile art.234 (1) lit. a din Tratatul
Prin aceeași întâmpinare pârâta a invocat excepția lipsei calitții sale procesuale pasive - cu motivarea c reclamantul nu atac acte administrative emise de ctre aceasta ci o tax care este stabilit prin lege; și excepția de inadmisibilitate susținând c actul administrativ menționat de reclamant nu este act administrativ fiscal, astfel cum sunt definite de art.41 Cod procedur fiscal, ci doar o adres explicativ, în sensul c nu exist nici o decizie administrativ sau alt act administrativ, în temeiul creia s-a pltit taxa special.
Invoc de asemenea și excepția de necompetenț material a Tribunalului Arad și cea a prematuritții acțiunii, iar pe fond solicit respingerea acțiunii ca netemeinic și nelegal, învederând c regimul taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule care a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2007, înlocuit de fapt regimul accizelor prevzute în Codul fiscal pentru autoturismele și automobilele de teren, inclusiv cele rulate din import - regim care s-a aplicat pân la data de 21 decembrie 2006.
Prin sentința civil nr.253 din 18.06.2008 pronunțat în dosar nr- Tribunalul Arad a respins excepțiile invocate pe pârâta Administrația Finanțelor Publice A, a admis acțiunea formulat de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului A, a obligat pârâta s restituie reclamantului taxa de prim înmatriculare în cuantum de 2.904 lei achitat cu chitanța fiscal nr., nr. - /7 12 2007, sum ce va fi indexat cu indicele de inflație de la data plții pân la restituirea efectiv, s-a dispus anularea adresei rspuns a Administrației Finanțelor Publice A nr. 58462/ad din 21 04 2008, la cererea reclamantului înregistrat sub nr. 58462/ 21 04 2008,obligând pârâta s plteasc reclamantului cheltuieli de judecat reprezentând onorar de avocat și tax de timbru, în sum de 659,30 lei.
Pentru a hotrî astfel, instanța a reținut urmtoarele:
Având în vedere c prin întâmpinare, pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului Aai nvocat excepții, în temeiul art. 137 Cod procedur civil, instanța a procedat cu prioritate la soluționarea acestora.
Instanța a respins excepția de prematuritate a acțiunii reclamantului, având în vedere c, în speț, actul administrativ fiscal vtmtor pentru reclamant îl constituie însși plata taxei speciale pentru autoturism, iar demersul prealabil administrativ la care este obligat reclamantul, prin dispozițiile Legii nr. 554/2004 și ale Codului d e procedur fiscal, este asigurat prin cererea depus pentru restituirea taxei, cerere care a fost depus la sediul pârâtei.
Instanța a respins și excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtei Administrației Finanțelor Publice A, având în vedere c actele a cror anulare se cere sunt emise de pârât, iar în cererea ce privește restituirea taxei speciale, se întemeiaz pe dispozițiile art.21 (4), 117 Cod procedur fiscal și Ordinului nr.1899/2004, dat în aplicarea art.117 Cod procedur fiscal.
Potrivit Cap.1 pct.2 din Anexa la Ordinul. nr.1899/2004, restituirea sumelor se efectueaz la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrrii acesteia la organul fiscal, cruia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare, potrivit art.33 din nr.OG92/2003, care este pârâta conform alin.1 din acest articol.
Instanța a considerat c neîntemeiat este și excepția necompetenței materiale a Tribunalului Arad, urmând a fi respins și aceasta, pe considerentul c reprezentanții statului se afl într-o eroare general de neînțelegerea dispozițiilor comunitare, judectorul român este primul judector comunitar având obligația de a aplica dreptul comunitar, sacrificând, dac este cazul, o norm național incompatibil cu dreptul comunitar. Doar în subsidiar, dac instanța apreciaz c dispozițiile de drept comunitar nu sunt suficient de clare, Curtea de Justiție European devine competent a decide asupra unei chestiuni prealabile judecții.
Instanța a respins și cererea de suspendare, întrucât suspendarea judecrii cauzei se poate dispune conform art.244 (1) pct.1 Cod procedur civil, numai dac existența sau neexistența unui drept de care ar depinde soluționarea cauzei, face obiectul unei alte judecți conform dreptului intern. Ori, pe de o parte, soluționarea cauzei nu depinde de finalizarea procedurii de infringement, iar pe de alt parte aceast procedura excede normelor de procedur civil intern.
Instanța a respins și excepția inadmisibilitții acțiunii, deoarece potrivit art.1 din Legea nr.554/2004, orice persoan care se consider vtmat într-un drept al su ori într-un interes legitim de ctre o autoritate public printr-un act administrativ sau nesoluționarea în termen legal a unei cereri se poate adresa instanței de contencios administrativ pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzat. Interesul reclamantului const tocmai în repararea pagubei care i-a fost cauzat prin achitarea taxei de prim înmatriculare nedatorat.
Pe fond instanța a apreciat c, esențial pentru rezolvarea problemelor de drept deduse judecții, este acceptarea aplicrii în cauz a dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României care statueaz c prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate faț de dispozițiile contrare din legile interne. Aliniatul 4 al aceluiași articol, prevede, c, între alte instituții, autoritatea judectoreasc garanteaz aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2 menționat.
Analizând dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunitții Europene, invocat de reclamant, instanța a constatat c acesta prevede c "nici un stat membru nu aplic, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natur mai mari decât cele care se aplic, direct sau indirect, produselor naționale similare".
În consecinț, prevederile menționate din Tratat limiteaz libertatea statelor în materie fiscal de a restricționa libera circulație a mrfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste. Astfel, art. 90 (1) interzice discriminarea fiscal între produsele importate și cele provenind de pe piața intern și care sunt de natur similar. Esențialul acestei taxe interzise este c perceperea ei este determinat de traversarea graniței de ctre autoturismul supus taxei, dintr-o țar comunitar, în România.
În privința reglementrii interne, s-a menționat c este de remarcat c, taxa special pentru autoturisme și autovehicule a fost introdus în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006, sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar dup modificarea Legii nr. 343, prin OUG nr. 110/2006, a fost restrâns la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevzându-se categorii de persoane exceptate (cele cu handicap, misiuni diplomatice, etc ), cât și situații de scutire de la plata taxei, în cazul vehiculelor istorice, etc.
Potrivit reglementrii în vigoare la data importului autoturismelor de ctre reclamant, taxa special pentru autoturisme se datoreaz cu ocazia primei înmatriculri în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 2141din Codul fiscal.
Cuantumul taxei speciale, datorat bugetului statului, se calculeaz dup formula prevzut de art. 2141alin. 3 în funcție de capacitatea cilindric, vechimea autovehiculului și unii coeficienți de corelare ori de reducere a taxei prevzuți în anexele speciale ale legii. Esențialul rmâne c taxa special nu este perceput pentru autoturismele deja înmatriculate în România, și aceasta stat comunitar de la 1 ianuarie 2007, fiind perceput numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare, și reînmatriculate în România, dup aducerea acestora în țar.
Diferența de aplicare a taxei demonstrat în modul artat, introduce un regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse in România din Comunitatea European în scopul reînmatriculrii lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de provenienț, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România, taxa nu se mai percepe.
Între principiile dreptului comunitar, obligatorii pentru instanțele judectorești române, astfel cum s-a menționat prin referire la art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție, trebuie constatat supremația dreptului comunitar, în speț a art. 90 (1) din Tratat se conchide c prin modificarea Codului fiscal și introducerea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, legiuitorul a înclcat în mod direct dispozițiile menționate ale Tratatului.
Ca urmare a efectului direct a art. 90 (1) din Tratat pentru ordinea juridic intern a României, instanța este datoare s constate c art. 2141-2143din Codul fiscal sunt reglementri contrare și c nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile în cauza de faț. Neputând fi aplicabile în dreptul intern, aceste reglementri impun concluzia c taxa special achitat pentru reînmatricularea autoturismelor de ctre reclamant, în cuantum de 2.904 lei, a fost încasat în contul bugetului statului, cu înclcarea art. 90 (1) al Tratatului, inclusiv a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea European, ratificat de România prin Legea nr. 157/2005, care prevede c de la data aderrii, dispozițiile tratatelor originare înainte de aderare, sunt obligatorii pentru România și se aplic în condițiile stabilite prin Tratate și prin actul de aderare.
Aprarea pârâtei c acțiunea este inadmisibil întrucât nu se solicit anularea unui act administrativ fiscal de plat a taxei este neîntemeiat.
Acțiunea reclamantului este o acțiune în restituirea unor taxe achitate fr temei legal, întemeiat pe art.21 (4) și 117 Cod procedur fiscal.
A considera c reclamantul nu poate contesta înclcarea dreptului comunitar prin reglementarea și perceperea în acest mod a taxei speciale pentru autoturisme, în lipsa unui titlu de creanț cu suport material, ar echivala cu negarea dreptului reclamantului de a avea acces liber la justiție și ar contraveni art. 21 alin. 1 din Constituția României care statueaz c orice persoan se poate adresa justiției pentru aprarea drepturilor, libertților și intereselor sale legitime, în timp ce nici o lege nu poate îngrdi exercitarea acestui drept.
Din aserțiunile anterioare rezult c art. 90 (1) din Tratat face parte, de la data de 1 ianuarie 2007, din ordinea intern de drept a României și astfel reclamantul, se poate adresa autoritților administrative precum și instanțelor judectorești în scopul de a-i restabili drepturile conferite de aceast reglementare comunitar de baz și care i-au fost înclcate prin aplicarea reglementrilor dreptului național cu caracter contrar de ctre autoritțile administrative cu ocazia reînmatriculrii în România a autoturismelor cumprate în anul 2007 din.
Considerând demonstrat înclcarea art. 90 din Tratat prin instituirea taxei speciale pentru autoturisme, de la 1 ianuarie 2007, prin art. 2141-2143Cod fiscal, instanța a admis acțiunea reclamantului stabilind c taxa a fost ilegal încasat, obligând pe pârât s o restituie.
Cu privire la captul de cerere privind actualizarea sumelor achitate cu rata dobânzii legale pân la data plții efective, instanța a constatat c, în cazul sumelor restituite de la bugetul statului se datoreaz dobânzile legale aferente, pân la data restituirii efective, prejudiciul cauzat reclamantului putând fi reparat integral numai în acest mod, astfel cum prevd dispozițiile art. 1084 cod civil raportat la art. 1082 Cod civil.
Potrivit art. 274 Cod procedur civil pârâta a fost obligat s plteasc reclamantului cheltuielile de judecat formate din onorariul avocațial, tax traducere și taxa judiciar de timbru, în cuantum de 659,30 lei.
Împotriva sentinței a declarat recurs Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A solicitând admiterea recursului în principal casarea cu trimitere spre rejudecare și în subsidiar modificarea ei și respingerea acțiunii, cu urmtoarele criticii:
În esenț, prima instanț a constatat neconcordanța dintre legislația intern care reglementeaz taxa auto de prim înmatriculare, pe de o parte, și Constituție și Tratatul Comunitții Europene, pe de alt parte.
În primul rând, recurenta critic sentința pe soluționarea greșit a excepției de inadmisibilitate a acțiunii reclamantului sub un dublu aspect.
Primul aspect se refer la împrejurarea în care instanța de fond a constatat c însși obligația de plat a taxei, de natur legal și condiționarea înmatriculrii de dovada plții acesteia, echivaleaz cu existența unui act administrativ de obligare la plat, care nu are suport material, ci doar o baz legal.
Or, în condițiile în care nu exist un "suport material", adic existența material a unui act administrativ, acțiunea reclamantului, așa cum a fost formulat, apare ca fiind inadmisibil.
Al doilea aspect al inadmisibilitții, are în vedere natura litigiului: dac nu exist act administrativ în speț, sau dac reclamantului i s-a rspuns printr-un simplu rspuns la petiție, în termenul legal, nu se poate vorbi de contencios administrativ.
A doua excepție de ordine public pe care o invoc este cea privind lipsa calitții procesuale pasive a Administrației Finanțelor Publice A, argumentele fiind aceleași ca la fond.
S-a artat c instanța a considerat c înclcarea art.90 din Tratat a fost demonstrat prin faptul c a fost instituit taxa special, îns nu a avut în vedere faptul c pârâta doar a încasat respectiva taxa potrivit legislației în vigoare.
S-a menționat c prima instanț a înclcat limitele generale de competenț ale unei instanțe de judecat, depșind și atribuțiile puterii judectorești (art.304 pct.4 din Codul d e procedur civil).
Potrivit art.126 alin.2 din Constituția României, "Competența instanțelor judectorești și procedura de judecat sunt prevzute numai prin lege." Astfel, nici o lege în vigoare nu permite unei instanțe judectorești de drept comun s se pronunțe asupra compatibilitții unor prevederi legale ale dreptului intern cu Constituția și cu Tratatele internaționale.
În ce privește fondul cauzei, recurenta relev c și admițând faptul c la data pronunțrii, nr.OUG50/2008, cap. VI lit. A) alin.1 - 17, deși era publicat în Monitorul Oficial, aceasta nu era în vigoare, hotrârea instanței fiind netemeinic și nelegal, astfel:
Regimul taxei speciale pentru autoturisme, care a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2007, înlocuit în fapt regimul accizelor prevzut în Codul fiscal pentru autoturismele și automobilele de teren, inclusiv cele rulate din import, regim care s-a aplicat pân la data de 31 decembrie 2006.
Totodat, alin.2) al art. 148 din Constituția României instituie supremația tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, faț de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Din analiza dispozițiilor legale invocate s-a apreciat c rezult faptul c legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre în privința rezultatului, îns autoritțile naționale au competența de a alege forma și mijloacele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru în parte și c, în concluzie, prima instanț prin admiterea acțiunii a fcut o aplicare greșit a legii.
Cu privire la prevederile art. 90 (1) din Tratatul Comunitților Europene, recurenta consider c dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunitții Europene nu sunt incidente în cauz, întrucât taxa de prim înmatriculare urmeaz a fi pltit de toți proprietarii unor autoturisme sau autovehicule, indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculri în România.
Argumentele de principiu reținute în motivarea hotrârii pronunțate de Tribunalul Arads -a susținut c sunt neîntemeiate, întrucât legislația european nu interzice instituirea taxei, ci doar prevede ca nivelul acesteia s nu fie mai mare decât al taxelor care se aplic, direct sau indirect, produselor naționale similare.
S-a susținut c dispozițiile art. 90 paragraful I din Tratatul Comunitții Europene nu sunt incidente întrucât, pe de o parte nu suntem în prezența unor "impozite interne mai mari decât cele care se aplic, direct sau indirect, produselor naționale similare", iar pe de alt parte nu ne aflm în prezența unui regim fiscal discriminator, întrucât obligația plții taxei de prim înmatriculare exist pentru toate autoturismele/autovehiculele, indiferent de țara de provenienț a acestora, nefiind deci în prezența unei îngrdiri a liberei circulații a mrfurilor, principiu statuat în Tratatul Comunitții Europene.
Tot pe fondul cauzei, recurenta solicit ca instanța de recurs, s constate c la momentul promovrii prezentului recurs, era în vigoare nr.OUG50/2008, cu Normele Metodologice de aplicare stabilite prin Hotrâre de Guvern, nr.OUG50/2008 fiind publicat chiar anterior pronunțrii hotrârii atacate.
În aceste condiții, având în vedere aceste modificri legislative, agreate de Uniunea European, recurenta solicit instanței s dispun în consecinț.
În condițiile legislative prezente, consider acțiunea reclamantului ca fiind parțial fr obiect.
Cu privire la partea de tax a crei restituire nu se face la cerere potrivit nr.OUG50/2008, recurenta solicit respingerea acțiunii ca neîntemeiat.
Așa cum este reglementat de nr.OUG50/2008, taxa de poluare este temeinic și legal, în conformitate cu normele de drept comunitar, aceast tax nefiind contestat de Comisia European sau alt organism comunitar.
Îndeplinind aceste condiții, este evident c diferența de tax achitat de reclamant este temeinic, legal și în conformitate cu normele comunitare, ea neputând fi restituit nici la cerere, nici în alt mod, fiind întrunite toate condițiile funcționalitții și egalitții ei, drept pentru care solicit ca cererea reclamantului s fie respins ca neîntemeiat.
Prin concluziile scrise formulate, reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului A și menținerea hotrârii recurate ca temeinic și legal, cu cheltuieli de judecat în cuantum de 600 lei onorariu avocațial.
Recursul pârâtei Administrația Finanțelor Publice a municipiului A este netemeinic.
În privința cererii de suspendare a proceduri de soluționare a cauzei în prim instanț ori în prezent în recurs nu mai prezint relevanț nefiind în prezent o problem actual, deoarece procedura de infringement inițiat de Comisia European împotriva României în aplicarea dispozițiilor art. 226 din Tratatul instituind Comunitatea European (Tratatul) a fost finalizat prin adoptarea nr.OUG50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, act normativ prin care s-a dispus abrogarea dispozițiilor art. 2141- 2143din Codul d e procedur fiscal, dispoziții inițial introduse prin Legea nr.343/2006, lege ulterior modificat prin nr.OUG110/2006.
Guvernul a motivat necesitatea adoptrii pe calea ordonanței de urgenț a instituirii taxei pe poluare pentru autovehicule și implicit abrogarea dispozițiilor din Codul d e procedur fiscal prin care s-a instituit taxa special pentru autoturisme și autovehicule prin aceea c trebuie s se țin cont de necesitatea adoptrii de msuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv jurisprudenței Curții de Justiție Comunitților Europene, și c se are în vedere faptul c aceste msuri trebuie adoptate în regim de urgenț, pentru evitarea oricror consecințe juridice negative ale situației actuale.
Cu referire la incidența în speț a prevederilor nr.OUG50/2008 antamate de recurent prin recursul de faț, Curtea constat c noua tax instituit de este OUG stabilit pe alte principii decât taxa special anterioar, are alt mod de calcul și alt destinație.
Așa fiind, Curtea apreciaz c nu este posibil, pe de o parte admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamantului menținând ca legal taxa special încasat sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenței și efectelor produse de nr.OUG50/2008 dar pe de alt parte nici nu se poate admite recursul cu consecința îndrumrii reclamantului s urmeze procedura anevoioas și plin de riscuri în scopul restituirii integrale a taxei prin aplicarea noului act normativ.
A admite aceast tez ar însemna ca soluția dat acțiunii reclamantului s nu fie integral și eficace, de vreme ce pârâta în continuare c taxa special s-a perceput în baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar.
Nu în ultimul rând, Curtea reține c restituirea doar a diferenței între taxa special încasat anterior pe baza unei norme legale abrogat la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmeaz a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil dup aceast dat pune problema aplicrii noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa special încasat ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactiv a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumrii raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivitții legii consacrat de art. 15 alin.1 din Constituție.
Din aceast perspectiv, aplicarea OUG nr.50/2008 nu poate paraliza demersul reclamantului și nici nu poate pune sub semnul îndoielii legalitatea și temeinicia sentinței recurate conform argumentelor deja expuse în precedentul prezentelor considerente.
Cu privire la excepțiile de inadmisibilitate a acțiunii pe considerentul c actul emis de pârât nu are caracterul de act administrativ, c nu exist suportul material al unui act administrativ și c pârâta Administrația Finanțelor Publice A nu are legitimare procesual activ în acest litigiu, Curtea reține urmtoarele:
Conform chitanței depuse în cauz, Trezoreria Municipiului A, entitate care funcționeaz în cadrul pârâtei Administrația Finanțelor Publice A, a încasat de la reclamant taxa special pentru autoturisme și autovehicule.
Or, un astfel de act întrunește toate condițiile specifice ale actului administrativ în înțelesul dat de dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. c) precum și ale alin. 2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, textul din urm asimilând actelor administrative unilaterale, între altele, refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau un interes legitim. Pe de alt parte, actul întrunește și trsturile actului administrativ fiscal în înțelesul dat acestei noțiuni de prevederile art. 41 Cod procedur fiscal. Actul a fost emis de ctre organul fiscal competent în aplicarea legislației privind restituirea unei taxe speciale instituite de legea fiscal.
Cât privește excepția lipsei calitții procesuale pasive invocat de pârât, Curtea are în vedere c Administrația Finanțelor Publice Aaî ncasat taxa special prin entitatea sa, Trezoreria Municipiului A, care este Trezoreria Statului și în consecinț beneficiarul acestei taxe este Statul Român, care conform Legii nr.495/2007 este reprezentat de Agenția Național de Administrare Fiscal B și unitțile teritoriale subordonate, în speț Administrația Finanțelor Publice A, ceea ce justific calitatea procesual pasiv a acesteia.
Recurenta susține și c prima instanț a înclcat limitele generale ale unei instanțe de judecat, depșindu-și atribuțiile puterii judectorești, în raport de dispozițiile art.126 alin.2 din Constituție, nefiindu-i permis s se pronunțe asupra compatibilitții unor prevederi legale interne cu Constituția și tratatele internaționale.
În cauza de faț tribunalul a reținut aplicabilitatea prioritar și direct a dispozițiilor art. 90 din Tratat, pentru considerentele urmtoare:
Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciar intern și cea a c art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creeaz drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judectorul național, ca prim judector comunitar, are competența atunci când d efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat s aplice procedurile naționale de așa manier ca drepturile prevzute de Tratat s fie deplin și efectiv protejate.
C o tax intern impus autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag.1 din Tratat s-a decis în cauza conexat și unde Curtea de Justiție a artat c o tax de înmatriculare este interzis atâta timp cât este perceput asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dat în circulație pe teritoriul unui stat membru și c valoarea taxei, determinat exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindric) și la clasificarea din punct de vedere al polurii este calculat fr a se lua în seam deprecierea autoturismului de o asemenea manier încât, atunci când se aplic autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea rezidual a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.
Cum România este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform crora legislația comunitar cu caracter obligatoriu prevaleaz legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garanteaz îndeplinirea acestor exigențe.
Pe de alt parte obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabil numai jurisdicțiilor ci și Executivului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunoar autoritțile fiscale. Din aceast perspectiv, invocarea de ctre organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul creia s-a perceput taxa special dovedit contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precizate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitar asumate de România ca stat membru.
Într-o atare ipotez revine jurisdicțiilor s elimine aceast disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea direct a Tratatului în așa fel încât acestei norme s i se recunoasc și caracterul ei util.
Tribunalul ca instanț de fond nu a fcut altceva decât s aplice dispozițiile constituționale interne și normele Tratatului de așa manier s i se recunoasc particularului dreptul su de a nu fi impus o tax special discriminatorie la înmatricularea pentru prima dat în România a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. În aceast manier instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasat de Tratat și de Legea de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciar pertinent (cauza Simmenthal II din anul 1978).
Pe cale de consecinț, Curtea constat c instanța de fond a fcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale iar recursul pârâtei se vdește a fi neîntemeiat sub toate aspectele, așa încât conform art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, și art.312 aliniat 1 Cod procedur civil, urmeaz a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, împotriva sentinței civile nr.253/18.06.2008, pronunțat de Tribunalul Arad în dosar nr-,în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public de la 23 Octombrie 2008
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- LIBER - - - - -
GREFIER,
Red.- 02.12.2008
Tehnored LM-03.12.2008
2expl./SM
Prima instanț - Tribunalul Arad
Judector -
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Gavrilescu Maria
