Contestație act administrativ fiscal. Decizia 151/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- CA
DECIZIA NR. 151/CA/2009-
Ședința publică din 19 martie 2009
PREȘEDINTE: Tătar Ioana JUDECĂTOR 2: Blaga Gabriela
JUDECĂTOR 3: Boța Marilena
Judecător: - -
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenta pârâtăADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI O în nume propriu și prin reprezentant DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICEcu sediul în O, Str.- -, Nr. 2, Cod Poștal -, Județ în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în O,-,Județ B, împotriva sentinței nr. 475 din 27.10.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru intimata reclamantă - avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 15/19.03.2009,emisă de Baroul Bihor, lipsă fiind recurenta pârâtă.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, cauza se află la primul termen de judecată, după care:
Reprezentanta intimatei depune la dosar concluzii scrise, solicită respingerea recursurilor ca nefondate, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și întemeiată, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat conform chitanței depuse la dosar.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin sentința nr. 475/2008 Tribunalul Bihor admis acțiunea formulată de reclamantul, cu. loc.O,-, -B 22,.6, jud.B, în contradictoriu cu pârâții Administrația Finanțelor Publice A Municipiului O Și Direcția Generală A Finanțelor Publice B, ambii cu sediile în O, str.- nr.2, jud.
A anulat actele administrativ -fiscale nr.36280/25.02.2008 și 47674/FI/08.04.2008 ale pârâtelor și a obligat pârâta de rd.2 să restituie reclamantului suma de 3.165 lei, achitată prin chitanța seria - nr.-/17.12.2007, reprezentând taxa specială pentru prima înmatriculare a autoturismului, împreună cu dobânda legală de la data plății până la restituirea efectivă.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond reținut următoarele:
Prin chitanța seria - nr. -/17.12.2007, reclamantul a achitat suma de 3.165 lei, reprezentând taxa speciala pentru prima înmatriculare a autoturismului având cartea de identitate seria G nr. -, adus dintr-un stat membru al Comunității Europene. Prin cererea înregistrata la data de 21.02.2008 la Administrația Financiara O, reclamantul a solicitat acestei instituții restituirea taxei achitate, invocând prevederile art. 25, 28 si 90 din Tratatul Uniunii Europene.
Prin adresa nr. 36280/25.02.2008, parata a comunicat reclamantului refuzul de restituire a taxei, întrucât aceasta a fost datorata potrivit prevederilor legale in vigoare - art. 214/1 si 214/2 din Codul Fiscal. De asemenea, prin adresa nr. 47674/FI/08.04.2008, Baf ăcut cunoscut reclamantului ca își menține răspunsul dat prin adresa anterioara, privind legalitatea taxei de prima înmatriculare.
Instanța a reținut că taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule a fost introdusa in Codul fiscal prin Legea 343/2006, sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007 si se datora cu ocazia primei înmatriculări in România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214/1 din Codul fiscal. Cuantumul taxei speciale, datorata bugetului statului, se calculează după formula prevăzuta la art. 214/1 alin. 3, in funcție de capacitatea cilindrica, vechimea autovehiculului si unii coeficienți de corelare sau de reducere a taxei, prevăzuți in anexele legii. Esențial rămâne ca taxa special nu este perceputa pentru autoturismele deja înmatriculate în România, si aceasta stat comunitar de la 1 ianuarie 2007, fiind perceputa numai pentru autoturismele înmatriculate in celelalte state comunitare si reînmatriculate în România, după aducerea acestora in tara.
Analizând prevederile art. 90 paragraf 1 din Tratatul Comunității Europene, invocat de reclamant, instanța constata ca acesta prevede ca"nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare". Prin urmare, aceste prevederi limitează libertatea statelor in materie fiscala de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii si protecționiste.
Or, prin art. 214/1 si 214/2 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, se introduce un regim juridic discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeana in scopul reînmatriculării lor in România, în situația in care acestea au fost deja înmatriculate în tara de proveniența, in timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja in România, taxa nu se mai percepe.
Potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, iar alin. 4 prevede ca autoritatea judecătoreasca garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2 menționat.
Si Curtea de Justiție a Comunității europene a consacratprincipiul suprematiei(primatul) dreptului comunitar, in baza căruia regulile de drept comunitar vor face inoperante orice reguli de drept național in vigoare sau viitoare, precum siprincipiul caracterului directaplicabil al dreptului comunitarin dreptul intern al statelor membre UE, fara a fi nevoie de o legislație naționala suplimentara sau de transformare.
Cu referire la art. 90 din Tratatul CE, Curtea de Justiție a Comunității Europene s-a pronunțat in mai multe cazuri, in sensul ca acesta reprezintă, in cadrul Tratatului CE o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent. Aceasta dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor intre statele membre in condiții normale de concurenta, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenind din alte state membre.
Având in vedere principiul primatului dreptului comunitar si al efectului direct aplicabil al art. 90 din Tratatul CE, instanța va constata ca art. 214/1-214/3 din Codul fiscal sunt reglementari contrare Tratatului CE si ca nu pot fi menținute in continuare ca aplicabile in cauza de fata, motiv pentru care, in temeiul art. 90 din Tratatul CE, va admite acțiunea reclamantei si va obliga parata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului O sa restituie reclamantului taxa speciala de prima înmatriculare, in cuantum de 3.165 lei, ilegal încasata de către parata. In temeiul art. 1084, rap. la art. 1082.civ. reclamantul este îndreptățit si la dobânzile legale aferente sumei achitate, de la data plății si pana la restituirea efectiva a sumei.
In ceea ce privește susținerea paratei in sensul ca, prin OUG 50/2008 s-au abrogat prevederile art. 214/1 si 214/2 din Codul fiscal, taxa speciala de prima înmatriculare fiind practic înlocuita acum cu taxa de poluare, instanța retine ca prevederile art. 11 din OUG 50/2008 nu pot fi reținute pentru respingerea acțiunii, în condițiile in care nu exista nici un temei pentru parata sa oblige reclamantul la suportarea taxei de poluare, câtă vreme o asemenea taxa nu exista la data înmatriculării autoturismului in România, cunoscând fiind principiul neretroactivității legii civile noi, consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituția României. Or, OUG 50/2008 intrând in vigoare la data de 01.07.2008, taxa de poluare nu poate fi perceputa pentru aducerea in tara a unui autoturism la o data anterioara datei intrării in vigoare a acestui act normativ.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs: recurenții Administrația Finanțelor Publice B în nume propriu și prin reprezentanta sa Direcția Generală a Finanțelor Publice B prin care au solicitat modificarea în totalitate a hotărârii, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea recursului, recurenta Baa rătat că, dispozițiile art.90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene, nu sunt incidente în cauză, deoarece taxa de înmatriculare urmează a fi plătită de toți proprietarii de autoturisme, indiferent de proveniența acestora.
Taxa specială pentru autoturisme a fost calculată în conformitate cu prevederile art.2141și art.2142din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.
De asemenea, solicită a se avea în vedere și modificările legislative aduse taxei de primă înmatriculare prin OUG 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care a intrat în vigoare la 01.07.2008, potrivit căreia legiuitorul a dispus restituirea în parte a taxei achitate.
În drept, s-au invocat prevederile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
În motivarea recursului formulat de Generală a Finanțelor Publice B în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice arătat că dispozițiile art.90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene, nu sunt incidente în cauză.
S-a subliniat, în aceeași ordine de idei că, art.90 alin.1 din Tratatul Comunităților Europene, are în vedere introducerea unor limitări ale drepturilor statelor de a introduce pentru produsele comunitare, impozite mai mari decât pentru produsele interne.
Plata taxei speciale pentru autoturisme a fost reglementată de prevederile art.2141și art.2142din Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare, dispoziții legale abrogate de OUG 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. Astfel, taxa specială de primă înmatriculare denumită conform dispozițiilor legale în vigoare "taxa pe poluare" intervine conform articolului 4 din OUG 50/2008 cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România respectiv la punerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la articolul 3 și articolul 9 din aceeași ordonanță.
Mai arată, recurenta că instanța de fond nu a avut în vedere prevederile legale invocate și anume prevederile OUG 50/21.04.2008, articolul 11, potrivit cărora "taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008, cu titlu de taxa specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentruautovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență", prin urmare legiuitorul a dispus restituirea în parte a taxei achitată în perioada menționată mai sus.
Reclamantul a avut posibilitatea să solicite restituirea diferenței dintre suma achitată cu titlu de taxa specială pentru autoturisme și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa pe poluare pentru autovehicule.
În drept, s-au invocat prevederile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
Intimatul a depus la dosar "Concluzii scrise", prin care a solicitat respingerea ca nefondate a recursurilor și menținerea ca legală și temeinică a sentinței nr. 475/CA/2008 a Tribunalului Bihor.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a apărărilor formulate, a actelor de la dosar, precum și în temeiul dispozițiilor art.304/1 Cod procedură civilă, curtea de apel constată că este legală și temeinică, recursul fiind nefondat.
Pe fondul cauzei, în mod legal a procedat instanța de fond, înlăturând dispozițiile art. 214/1-214/3 din Codul Fiscal român, ca fiind contrare art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunității Europene. Sub acest aspect, este de menționat că, potrivit articolului 90 alineat 1 din Tratatul," nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite directe sau de altă natură mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare ".
Referitor la principiul nediscriminării, în cauza Michel, similară cazului taxei speciale din legislația românească, a arătat că " statele au libertatea să taxeze cum doresc autovehiculele ce circulă pe drumurile lor publice, însă acest sistem de taxare nu trebuie să intre sub incidența articolului 90 din Tratatul, adică să nu fie discriminatoriu".
Prevederile menționate în Tratat și cele cuprinse în jurisprudența E, limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste, respectiv discriminarea între produsele importate și cele provenind de pe piața internă și care sunt de natură similară.
Potrivit reglementării naționale, taxa specială se datorează la data importului unui autoturism sau autovehicul comercial, cu ocazia primei înmatriculări al acestuia în România. Cuantumul taxei speciale, datorată bugetului statului se calculează după formula prevăzută de art. 2141alin. 3. fiscal, în funcție de capacitatea cilindrică, vechimea autovehiculului și unii coeficienți de corelare sau de reducere a taxei prevăzuți în anexele speciale ale legii.
Această taxă nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare, pentru care se solicită reînmatricularea în România.
Această modalitate de stabilire diferențiată a taxei, instituie un regim juridic discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe. Procedând în acest mod,legiuitorul a încălcat în mod direct și evident dispozițiile art. 90 din Tratat anterior citat.
Pentru aceste considerente și având în vedere principiul aplicării directe a dreptului comunitar, instanța de recurs va reține că hotărârea instanței de fond este legală, impunându-se înlăturarea criticilor vizând aceste aspecte, ridicate de către recurentă în susținerea recursului său.
În ceea ce privește susținerea pârâtelor în sensul că, prin OUG 50/2008 s-au abrogat prevederile art. 214/1 si 214/2 din Codul fiscal, taxa specială de primă înmatriculare fiind practic înlocuită acum cu taxa de poluare, instanța reține că prevederile art. 11 din OUG 50/2008 nu pot fi reținute pentru respingerea acțiunii, în condițiile în care nu există nici un temei pentru pârâta să oblige reclamantul la suportarea taxei de poluare, câtă vreme o asemenea taxă nu exista la data înmatriculării autoturismului în România, cunoscând fiind principiul neretroactivității legii civile noi, consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituția României. Or, OUG 50/2008 intrând în vigoare la data de 01.07.2008, taxa de poluare nu poate fi percepută pentru aducerea în țară a unui autoturism la o dată anterioară datei intrării în vigoare a acestui act normativ.
Având în vedere aspectele reținute, în temeiul art. 312 alin. 1.pr.civ. vor fi respinse ca nefondate recursurile formulate și menținută ca legală și temeinică sentința nr. 475/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Bihor.
Față de culpa procesuală a recurentelor, în temeiul art. 274 alin. 1.pr.civ. acestea vor fi obligate să plătească părții intimate suma de 800 RON cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu de avocat, justificat prin chitanța depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtăADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI O în nume propriu și prin reprezentant DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICEcu sediul în O, Str.- -, Nr. 2, Cod Poștal -, Județ în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în O,-,Județ B, împotriva sentinței nr. 475 din 27.10.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 800lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 19 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR GREFIER
- - - - - - - -
Red.dec. în concept/23.03.2009
Jud. fond.
Dact./23.03.2009
Președinte:Tătar IoanaJudecători:Tătar Ioana, Blaga Gabriela, Boța Marilena
