Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1583/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--20.08.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 1583
Ședința publică din 16 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Dascălu Maria Cornelia
JUDECĂTOR 2: Maria Belicariu
JUDECĂTOR 3: Rodica
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta recurentă M Nouă împotriva sentinței civile nr. 416/20.05.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S prin Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii - Activitate de Inspecție Fiscală Reșița, având ca obiect, contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic în reprezentarea reclamantei recurente și consilier juridic în reprezentarea pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta reclamantei recurente depune la dosar delegație de reprezentare și dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar 0,5 lei conform procedurii de citare, i se comunică întâmpinarea depusă la dosar de către pârâta intimată, precizează că nu dorește acordarea unui alt termen.
Nemaifiind formulate cereri instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expert și taxa judiciară de timbru.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr. 1458/115/4.06.2008, reclamanta M Nouă în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S prin Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii - Activitatea de Inspecție Fiscală, a contestat Decizia nr. 8/6.02.2008, prin care organul fiscal jurisdicțional al pârâtei a respins contestația formulată pe cale administrativă, pentru suma de 386.460 lei, reprezentând TVA respinsă la rambursare, stabilită prin Decizia de impunere nr. 173/31.10.2007, în sumă de 271.428 lei și anularea sumei de plată, în valoare de 115.032 lei, reprezentând 113.893 lei TVA, stabilită suplimentar la plată, prin majorarea bazei impozabile pe luna septembrie 2007, cu suma de 599.437 lei și 1139 lei, obligații fiscale accesorii calculate pentru obligații fiscale principale neachitate, stabilite prin Decizia de impunere nr. 181/5.11.2007.
Prin sentința civilă nr. 416/20.05.2009 s-a respins acțiunea formulată de reclamanta - "" - M Nouă, împotriva Deciziei nr. 8/6.02.2008, emisă de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice C-.
S-a respins pretențiile reclamantei, privind restituirea, de către pârâtă, a obligațiilor fiscale principale și accesorii reținute în sarcina sa, în cuantum total de 386.460 lei și a penalităților de întârziere, în cuantum de 82.513 lei.
În motivarea hotărârii atacate se arată în esență următoarele:
Pârâta, în perioada 1.09.2007-30.09.2007 a procedat la verificarea bazei de impunere a TVA, a legalității și conformității deconturilor de TVA, la societatea comercială reclamantă, verificare concretizată prin Raportul de inspecție fiscală nr. 5591/5.11.2007.
În urma inspecției fiscale, pârâta a emis în sarcina societății comerciale reclamante Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată nr. 173/31.10.2007 pentru suma de 271.428 lei, reprezentând necolectarea TVA, aferentă avansurilor încasate de reclamantă în perioada 1.06.2007-31.07.2007; de asemenea, a fost emisă Decizia de impunere nr.181/5.11.2007, pentru suma de 113.893 lei, reprezentând taxă pe valoare adăugată, stabilită suplimentar și suma de 1139 lei, reprezentând obligații fiscale accesorii.
Reclamanta, împotriva actelor administrative fiscale în discuție, a exercitat cale de atac a contestației în cadrul procedurii administrative prealabile, prevăzută de Codul d e procedură fiscală, contestația fiind respinsă conform Deciziei nr. 8/6332/4.12.2007, de către Serviciul Soluționare Contestații, serviciu pedinte de pârâtă.
În ce privește suma de 271.428 lei, stabilită prin Decizia de impunere nr. 173/31.10.2007, ca fiind taxă pe valoare adăugată respinsă la rambursare, reclamanta a susținut, atât în fața organului jurisdicțional fiscal competent, cât și în fața instanței de contencios, că suma totală în cuantum de 700.000 lei, încasată de - MINERAL - B M reprezintă împrumuturi și fac parte din categoria operațiunilor scutite din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată, conform art. 141 al.2 lit. a pct.1 din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal.
Or, din contractul de cooperare pentru exploatarea perimetrului minier Cariera de, încheiat între reclamantă și - MINERAL - B M, în calitate de reprezentant al Consorțiului format din - MINERAL -, - - B și - - Tribunalul a reținut că investitorul se obligă să plătească lunar și anticipat redevența proporțional cu cantitatea de produse miniere realizate, contractul respectiv nefiind un contract de împrumut, cum a susținut reclamanta.
În atare situație, deși reclamanta a înregistrat acest avans în evidența contabilă, nu procedează la colectarea taxei pe valoare adăugată, conform art.1342al.2, lit. b din Codul fiscal.
În același timp, conform prevederilor art.1342alin.1, 2 lit.b din Codul fiscal, " exigibilitatea taxei interne - în cazul de față - de la data la care se încasează avansul, pentru plățile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator".
Ca urmare, Tribunalul a considerat, astfel, că stornarea, în luna august 2007, TVA, de către reclamantă nu este justificată.
În acest sens, apare ca nefondată și aprecierea expertului contabil că prin refacturarea sumelor încasate în avans, conform facturii nr. 42423/23.10.2007, reclamanta era îndreptățită să beneficieze de rambursarea TVA-ului, în sumă de 271.428 lei și a majorărilor de întârziere aferente, până la data refacturării, atâta timp cât refacturarea s-a efectuat în luna octombrie 2007, în timp ce controlul fiscal a vizat perioada 1.06.2007-31.08.2007.
Tribunalul a constatat, coroborând înscrisurile depuse la dosar și raportul de expertiză judiciară contabilă, că în mod greșit reclamanta nu a colectat TVA în sumă de 2.128 lei, aferentă lucrărilor de construcții-montaj înscrise în factura nr. -/17.09.2007, emisă de către - SRL.
Consideră că eroarea societății comerciale reclamante se datorează faptului că aceasta nu a aplicat măsurile de simplificare prevăzute la art. 160 alin.2, lit. c din Legea nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, modificată, procedând doar la deducerea TVA aferentă acestor lucrări.
Referitor la obligațiile fiscale accesorii, stabilite prin Decizia de impunere nr. 181/5.11.2007, Tribunalul a reținut că acestea sunt legal stabilite, în conformitate cu prevederile art. 120 alin.1 și 2 din OG. nr. 92/2003, privind Codul d e procedură fiscală, așa cum a apreciat și expertul contabil judiciar.
Ca urmare, Tribunalul, față de considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, a respins acțiunea formulată de reclamantă ca neîntemeiată și, pe cale de consecință, a respins și pretențiile reclamantei, privind restituirea, de către pârâtă, a obligațiilor fiscale principale și accesorii reținute în sarcina sa, în cuantum total de 386.460 lei și a penalităților de întârziere, în cuantum de 82.513 lei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta recurentă M Nouă solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate.
În motivarea recursului se arată în esență următoarele:
Consideră că solicitarea ei de rambursare a TVA a fost respinsă fără temei legal, întrucât în temeiul art. 141 aliniatul 2 litera e din Legea nr. 571/2003 sunt scutite de taxa de operațiuni de închiriere de bunuri imobile și în consecință aceasta nu avea obligația să factureze și să colecteze TVA.
De asemenea conform normele metodologice de aplicare a Codului fiscal și Legii nr. 571/2003, art. 141 aliniatul 3,orice persoană impozabilă trebuie să opteze pentru taxarea oricăreia din operațiunile scutite de taxă prevăzute la art. 141 aliniatul 2 litera e din Legea nr. 571/2003, notificând organul fiscal competente pe formularul prezentat în anexa nr. 1 la normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, iar opțiunea se va exercita de la data depunerii notificării sau de la o dată ulterioară înscrisă în notificare.
La data controlului reclamanta nu avea depusă notificare ca dorește să opteze pentru taxarea operațiunilor scutite de taxa prevăzute la art. 141 aliniatul 2 litera e din Legea nr. 571/2003.
De asemenea consideră că organele de inspecție fiscală colectează în mod incorect și fără temei legal suma de 111.765 lei reprezentând TVA suplimentar de plată, considerând că suma de 700.000 lei încasată de la Mineral reprezintă avans pentru plata parțială sau integrală a contravalorii bunurilor și serviciilor efectuate înainte de data livrării sau prestării acestora. Menționează că suma de 700.000 lei încasată de la Mineral, reprezintă avans redevență minieră și nu este operațiune taxabilă. Mai mult, chiar dacă așa cum susține C-S sumele încasare ar fi reprezentat plata parțială sau integrală a contravalorii bunurilor și serviciilor efectuate înainte de data livrării acestora, în temeiul art. 141 aliniatul 2 litera e din Legea nr. 571/2003 sunt scutite de taxa de operațiuni de închiriere de bunuri imobile, și în consecință nu avea obligația să factureze și să colecteze TVA.
Recurenta arată că este de acord cu formulările făcute de organul de control la Cap III punctul 2 litera B din raportul de inspecție fiscal Nr. 5591/05.11.2007 dar consideră că a procedat greșit la colectarea TVA în sumă de 2.128 lei.
Față de cele de mai sus, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate.
În drept, recurenta indică disp. Art. 304 pct. 7 și 9. pr. Civilă.
La dosar a depus întâmpinarea pârâta intimată, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
În motivarea întâmpinării se că referitor la contestația formulată de reclamantă împotriva Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. 173/31.10.2007 emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr. 5462/31.10.2007, cauza supusă soluționării este dacă TVA solicitată la rambursare de a fost respinsă în mod legal de organul de inspecție fiscală în condițiile în care contestatoarea nu a colectat taxa pe valoare adăugată aferentă avansurilor facturate către Mineral, B M și încasate de la acesta.
Societatea a solicitat prin decontul de taxă pe valoare adăugată depus și înregistrat la Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii C-S sub nr. 192/25.09.2007, rambursarea soldului sumei negative de TVA la data de 31.08.2007, în sumă de 301.552.
În baza acestor solicitări organele de inspecție fiscală ale Biroului de Control Financiar, din cadrul Administrației Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii C-S și a adresei nr. 4355/25.09.2007 emisă de administrația sus amintită, au efectuat inspecția fiscală parțială întocmind Raportul de inspecție fiscală nr. 5462/31.10.2007, care a stat la baza emiterii Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată nr. 173/31.10.2007, prin care față de suma de 301.552 lei solicitată la rambursare, au aprobat la rambursare suma de 30.124 lei și au respins la rambursare suma de 271.428 lei, perioada supusă inspecției fiscale fiind 01.06.2007 - 31.08.2007.
Față de cele de mai sus organele de inspecție fiscală au stabilit că suma de 271.428 lei reprezintă TVA care nu se justifică la rambursare, astfel că, prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată nr. 173/31.10.2007, contestată de societate, la punctul 2.2.1 "Soluționarea decontului de taxă pe valoare adăugată cu sume negative cu opțiune de rambursare" au respins la rambursare această sumă.
Din dispozițiile legale ale prevederilor art. 134 aliniatul 1, aliniatul 2, art. 1342aliniatul 1, aliniatul 2 litera b din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, se reține că exigibilitatea taxei pe valoare adăugată intervine la data la care se încasează avansul, pentru plățile în avans efectuate la data la data la care intervine faptul generator.
De menționat este faptul că în data de 20.09.2007 cele două societăți confirmă îndeplinirea tuturor condițiilor suspensive și certifică data finalizării astfel că până la data de 31.08.2007 Contractul de cooperare nu a fost reziliat, termenul pentru îndeplinirea condițiilor suspensive nu a fost expirat, iar perioada supusă inspecției fiscale este 01.06.2007 - 31.08.2007.
Organele de inspecție fiscală au solicitat în timpul inspecției fiscale punerea la dispoziție a contractului de împrumut încheiat între cele două societăți, fără ca acesta să fie prezentat până la finalizarea verificărilor.
Organele de inspecție fiscală au procedat la colectarea taxei pe valoare adăugată în sumă de 111.765 lei, aferentă avansului încasat.
Pentru diferențele de TVA în sumă totală de 113.83 lei organele de inspecție fiscală au calculat majorări de întârziere pentru perioada 26.10.2007 - 05.11.2007, în sumă de 1.139 lei, conform art. 120 aliniatul 2 din nr.OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Având în vedere situația de fapt și de drept, prezentată anterior,contestația s-a respins ca neîntemeiată pentru suma totală de 113.893 lei reprezentând taxa pe valoarea adăugată stabilită suplimentar de plată.
Pârâta consideră că reclamanta nu a aplicat măsurile de simplificare prevăzute la art. 60 aliniatul 2 litera c din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, modificată, procedând doar la deducerea TVA aferentă acestor lucrări.
Referitor la obligațiile fiscale accesorii, stabilite prin Decizia de impunere nr. 181/05.11.2007, instanța de fond a reținut că acestea sunt corect și legal stabilite, în conformitate cu prevederile art. 120 aliniatul 1 și 2 din nr.OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, așa cum a apreciat și expertul contabil în expertiza făcută.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, inclusiv art. 3041Cod procedură civilă și văzând că nu sunt incidente disp. Art. 306 alin. 2. pr. Civilă, instanța constată că recursul formulat este neîntemeiat, urmând a fi respins, după cum urmează:
Organele de inspecție fiscală au stabilit că suma de 271.428 lei reprezintă TVA care nu se justifică la rambursare, astfel că, prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată nr. 173/31.10.2007, contestată de recurenta reclamantă, la punctul 2.2.1 "Soluționarea decontului de taxă pe valoare adăugată cu sume negative cu opțiune de rambursare" au respins la rambursare în mod corect această sumă.
Recurenta consideră că organele de inspecție fiscală colectează în mod incorect și fără temei legal suma de 111.765 lei reprezentând TVA suplimentar de plată, considerând că suma de 700.000 lei încasată de la Mineral reprezintă avans pentru plata parțială sau integrală a contravalorii bunurilor și serviciilor efectuate înainte de data livrării sau prestării acestora. Menționează că suma de 700.000 lei încasată de la Mineral, reprezintă avans redevență minieră și nu este operațiune taxabilă, însă organele de inspecție fiscală au solicitat în timpul inspecției fiscale punerea la dispoziție a contractului de împrumut încheiat între cele două societăți, fără ca acesta să fie prezentat de către reclamantă până la finalizarea verificărilor.
În consecință organele de inspecție fiscală au procedat la colectarea taxei pe valoare adăugată în sumă de 111.765 lei, aferentă avansului încasat.
Din dispozițiile legale ale prevederilor art. 134 aliniatul 1, aliniatul 2, art. 1342aliniatul 1, aliniatul 2 litera b din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, se reține că exigibilitatea taxei pe valoare adăugată intervine la data la care se încasează avansul, pentru plățile în avans efectuate la data la data la care intervine faptul generator.
De menționat este faptul că în data de 20.09.2007 cele două societăți confirmă îndeplinirea tuturor condițiilor suspensive și certifică data finalizării astfel că până la data de 31.08.2007 Contractul de cooperare nu a fost reziliat, termenul pentru îndeplinirea condițiilor suspensive nu a fost expirat, iar perioada supusă inspecției fiscale este 01.06.2007 - 31.08.2007.
Curtea nu poate primi nici motivul de recurs conform căruia sumele încasate ar fi reprezentat plata parțială sau integrală a contravalorii bunurilor și serviciilor efectuate înainte de data livrării acestora, iar în temeiul art. 141 aliniatul 2 litera e din Legea nr. 571/2003 sunt scutite de taxa de operațiuni de închiriere de bunuri imobile, și în consecință nu avea obligația să factureze și să colecteze TVA, întrucât reclamanta nu a depus actele aferente, respectiv actele din care să reiasă că sumele încasate de la - MINERAL - pe perioada 01.06.2007-31.08.2007 reprezintă plata parțială sau integrală a contravalorii bunurilor și serviciilor efectuate înainte de data livrării acestora.
În speță, nu sunt incidente motivele de modificare a hotărârii prev. De art. 304 pct. 9. pr. Civilă, invocate de recurentă, hotărârea recurată fiind dată cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul M Nouă împotriva sentinței civile nr. 416/20.05.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
-
Red. /14.01.21010
Tehnodact /2 ex./14.01.2010
Prima instanță: Tribunalul C-S
Judecător
Președinte:Dascălu Maria CorneliaJudecători:Dascălu Maria Cornelia, Maria Belicariu, Rodica
